3ra-210/22 — contestarea actului administrativ

3ra-210/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-210/22

2-18175860-01-3ra-23022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Ec. Palanciuc, V. Clima)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul Audiovizualului,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „REFORMA ART” împotriva Consiliului

Audiovizualului cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 05 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și

emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 19 iunie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „REFORMA ART”

(în continuare- SRL „REFORMA ART”) a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil (f.d.4-16 vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta SRL „REFORMA ART” a

indicat că, prin raportul Consiliului Audiovizualului privind reflectarea candidaților

electorali în cadrul emisiunilor informative pentru perioada 10 mai - 20 mai 2018 s-a

stabilit că postul de televiziune „Jurnal TV”, în perioada de raport, a comis încălcarea

prevederilor art.7 alin.(2), (3), (4) lit. c) din Codul audiovizualului și pct. 4 din Decizia

CCA nr. 16/101 din 21 iulie 2017.

Reclamanta a specificat că prin raportul Consiliului Audiovizualului privind

reflectarea candidaților electorali în cadrul emisiunilor informative, pentru perioada

23 mai - 03 iunie 2018 s-a constatat că postul de televiziune „Jurnal TV2, în perioada

de raport, a comis încălcarea prevederilor art.7 alin.(2), (3), (4) lit. c) din Codul

1

audiovizualului și pct. 38 din Concepția privind reflectarea campaniei electorale la

alegerile locale noi ale primarilor în unele localități din data de 20 mai 2018 de către

instituțiile audiovizualului din Republica Moldova.

Reclamanta a relatat că prin pct.6 din decizia nr. 17/104 din 08 iunie 2018 a

Consiliului Cordonator al Audiovizualului (în prezent Consiliului Audiovizualului) s-a

dispus sancționarea cu amendă în mărime de 10000 de lei SRL „REFORMA ART”,

fondatoarea postului de televiziune „Jurnal TV”, pentru nerespectarea prevederilor art.

7 alin. (2) și (3) și alin. (4) lit. c) din Codul audiovizualului. Prin pct.6.1. din decizia

contestată s-a dispus sancționarea reclamantei cu amendă în mărime de 10000 de lei,

pentru încălcarea prevederilor pct. 3.1 lit. b) din Condițiile la Licența seria AC nr.

000747 din 03 iulie 2009, nerespectarea pct. 4 din Decizia Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nr. 16/101 din 21 iulie 2017.

Reclamanta a indicat că prin pct.6.2 din decizia contestată s-a dispus sancționarea

SRL „REFORMA ART” cu amendă în mărime de 5000 de lei, pentru încălcarea

prevederilor pct. 3.1 lit. b) din Condițiile la Licența seria AC nr. 000747 din 03 iulie

2009 și nerespectarea pct. 38 din Concepția privind reflectarea campaniei electorale la

alegerile locale noi ale primarilor în unele localități din data de 20 mai 2018 de către

instituțiile audiovizualului din Republica Moldova, aprobată prin Decizia Consiliului

Coordonator al Audiovizualului nr. 8/47 din 26 martie 2018.

Reclamanta SRL „REFORMA ART” a menționat că prin pct.9 din decizia

contestată a fost obligată să comunice publicului motivele și obiectul sancțiunii, precum

și să difuzeze în următoarele 48 de ore de la emiterea deciziei, sonor și/sau vizual, de

cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principala emisiune de

știri. Iar, prin pct.11 din decizia contestată s-a dispus ca reclamanta să prezinte dovada

achitării amenzii în termen de 30 de zile din momentul aducerii la cunoștință a prezentei

decizii.

Cu referire la raportul pentru perioada 10-20 mai 2018, reclamanta a invocat că

subiectele ce compun un buletin de știri reflectă realitățile cotidiene curente, iar atât timp

cât unii concurenți electorali aveau o mai mare activitate, aceștia apăreau mai des în

cadrul buletinelor de știri. Iar, art.7 alin.(2) din Codul audiovizualului nu este aplicabil

buletinelor de știri, deoarece acesta reglementează acordarea timpilor de antenă

concurenților electorali pentru agitație electorală, ceea ce presupune doar dezbaterile

electorale și publicitate electorală, la care concurenții electorali trebuie să aibă acces

egal.

Reclamanta a relatat că postul de televiziune „Jurnal TV” nu a difuzat în buletinele

de știri mesaje cu titlu de agitație electorală sau de publicitate electorală, or acest fapt

este interzis prin lege. Totodată, orice post de televiziune în campania electorală este în

drept să difuzeze publicitate electorală contra plată și să acorde timpi de antenă prin

intermediul organizării dezbaterilor electorale, care, de regulă, se oferă gratis.

Reclamanta a invocat că deși pct.4 din decizia Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nr.16/101 din 21 iulie 2017 stabilește expres că radiodifuzorii aflați sub

jurisdicția Republicii Moldova, care difuzează buletine informative, începând cu data de

01 septembrie 2017, vor transmite zilnic câte un buletin de știri, între orele 17:00 și

23:00, în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron pentru persoanele cu deficiențe

de auz și prin semnal sonor pentru persoanele cu deficiențe de vedere, în raportul de

2

monitorizare se specifică că radiodifuzorii sunt obligați să difuzeze un buletin cu titrare

sau în limbajul mimico-gestual. Însă, în zilele de sâmbătă și duminică, „Jurnal TV” nu

difuzează buletine informative, ci emisiunea „Jurnalul săptămânii”, ceea ce presupune

că, dacă nu are emisiuni informative, nu are nici obligația de a le titra sau de a le difuza

în limbajul mimico-gestual.

Cu referire la derogările de la prevederile art. 7 alin. (4) lit. c) din Codul

audiovizualului, admise de postul de televiziune „Jurnal TV”, la data de 18 mai 2018,

când a difuzat subiectul despre raportul prezentat de Asociația „Promo-Lex”, reclamanta

a menționat că acest subiect a fost realizat în baza unui raport de constatare întocmit de

Asociația „Promo-Lex”, care conținea constatări obiective asupra realităților curente,

fără a fi aduse acuzații. Iar, până la data difuzării acestui subiect nimeni din cei vizați nu

au comentat declarațiile Asociației „Promo-Lex”, însă, imediat ce aceste comentarii au

apărut, „Jurnal TV” le-a pus pe post.

Reclamanta a relatat că, potrivit raportului pentru perioada 23 mai - 03 iunie 2018,

postul de televiziune „Jurnal TV” nu a respectat art. 7 alin. (2) și alin. (3) al Codului

audiovizualului, deși aceste constatări sunt fundamentate pe faptul că ambii concurenți

electorali au fost mediatizați în cadrul buletinelor de știri, având aproximativ același

timpi de emisie, iar formațiunile din care ei fac parte chiar timpi de emisie aproape egal,

iar, art.7 alin.(2) din Codul audiovizualului nu este aplicabil buletinelor de știri.

Reclamanta SRL „REFORMA ART” a specificat că timpul acordat actorilor

politici este doar un indicator de bază pentru echitatea reflectării în mass-media a

politicienilor. Pentru a stabili dacă a existat părtinire a mass-media față de candidații

electorali din perspectivă de gen, informația care să indice de cât timp a beneficiat

fiecare gen, în mass media trebuie să fie contrapusă cu numărul de candidați înregistrați

de sex masculin și feminin.

Reclamanta a precizat că, analiza cantitativă nu poate aborda toate aspectele

relevante de reflectare a alegerilor. Or, cele mai importante probleme trebuie să fie

monitorizate și evaluate nu doar cantitativ dar și calitativ, și anume: dacă există careva

informații relevante care lipsesc, alegerea problemelor, stil similar de reflectare, factorul

deținătorului de funcție, elemente de poziționare, prioritate, manipularea filmărilor,

imaginii și sunetului și avantajul deținătorului de funcție.

Reclamanta SRL „REFORMA ART” a menționat că, raportul de monitorizare

anexat, nu dovedește indubitabil comiterea de către aceasta a încălcării incriminate. Iar,

simpla existență a unei diferențieri cantitative între știrile difuzate cu referire la unii

candidați/partide politice, nu denotă cu titlu absolut încălcarea de către radiodifuzor a

obligațiunilor legale și a celor impuse prin condițiile licenței, astfel încât ține anume de

obligația autorității publice de a dovedi că în speță reclamanta a admis astfel de încălcări.

Cu referire la încălcarea prevederilor art. 7 alin. (4) lit. c) din Codul

audiovizualului, reclamanta a invocat că, subiectul despre cererea de urgentare a

examinării sesizării, depusă în urmă cu patru luni la Consiliul Concurenței, de patru

posturi de televiziune, inclusiv „Jurnal TV” a fost realizat după toate regulile jurnalistice

și a cuprins toate pozițiile părților vizate.

Reclamanta SRL „REFORMA ART” a relatat că, reprezentanții postului de

televiziune „Jurnal TV” au apelat-o telefonic pe Viorica Cărare, doar că aceasta a refuzat

3

să răspundă, respectiv au epuizat căile legale de a facilita comunicarea publicului larg a

poziției Consiliului Concurenței.

Cu referire la încălcarea pct. 38 din Concepția privind reflectarea campaniei

electorale la alegerile locale noi ale primarilor în unele localități din data de 20 mai 2018

de către instituțiile audiovizualului din Republica Moldova, precum că la 03 iunie 2018

în cadrul buletinelor de știri a difuzat subiecte cu context electoral, reclamanta a

specificat că, nici Codul electoral și nici Codul contravențional nu interzic acțiunile de

îndemnare a cetățenilor de a ieși la vot și de a își exercita dreptul la vot, atât timp cât

aceste îndemnuri nu poartă elementele agitației electorale.

La fel, reclamanta a indicat că subiectele puse pe post de „Jurnal TV” au fost

difuzate și de alte posturi de televiziune: „TV8” și „ProTV”, iar sancționarea doar a

postului de televiziune „Jurnal TV” și nesancționarea posturilor de televiziune

concurente pentru difuzarea acelorași materiale constituie discriminare, fapt care

contravine Legii nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității.

Prin urmare, reclamanta SRL „REFORMA ART” a solicitat admiterea cererii de

chemare în judecată, anularea integrală a pct.6, 6.1. și 6.2. precum și anularea parțială a

pct.9 și pct.11 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.17/104 din data

de 08 iunie 2018, în partea referitoare la reclamanta SRL „REFORMA ART” și postul

de televiziune „Jurnal TV” și constatarea faptului discriminării SRL „REFORMA ART”

și a postului de televiziune „Jurnal TV” de către Consiliul Coordonator al

Audiovizualului, la emiterea deciziei nr. 17/104 din 08 iunie 2018.

Prin hotărârea din 05 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ

depusă de SRL „REFORMA ART” împotriva Consiliului Audiovizualului privind

contestarea actelor administrative (f.d.51 vol. II).

La data de 13 februarie 2020, SRL „REFORMA ART”, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel a contestat cu apel hotărârea din 05 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.54 vol. II).

La materialele cauzei nu sunt date despre notificarea hotărârii motivate din data de

05 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani SRL „REFORMA ART” sau

avocatului Dumitru Pavel.

La data de 02 noiembrie 2020, SRL „REFORMA ART”, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel a depus apelul motivat (f.d.115-124 vol. II).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul SRL

„REFORMA ART”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel.

Prin decizia din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 05 februarie 2020 și s-a emis o nouă

decizie prin care în baza acțiunii în contestare depuse de SRL „REFORMA ART”

împotriva Consiliului Audiovizualului, s-a anulat integral pct. 6, 6.1 și 6.2 și s-a anulat

parțial pct. 9 și pct. 11 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 17/104

din 08 iunie 2018, în partea referitoare la SRL „REFORMA ART” și postul de

televiziune „Jurnal TV” (f.d.200-218 vol. II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că abaterea invocată de

Consiliul Audiovizualului, SRL „REFORMA ART” implică pretinsa neacordare de

către aceasta a timpului de antenă echivalent a partidelor și concurenților electorali în

4

timpul campaniilor electorale în perioadele de raport, acțiuni ce au fost comise în cadrul

principalului buletin de știri al postului de televiziune al SRL „REFORMA ART”. În

acest context, instanța de apel a invocat că noțiunea de buletin de știri, nefiind expres

specificată în Codul audiovizualului, constă într-o serie de știri și scurte comentarii

privind evenimentele la ordinea zilei, scurte comunicate, rapoarte, anunțuri sau note

oficiale ce conțin informații de actualitate și de interes public.

Instanța de apel a indicat că, Consiliul Audiovizualului urma să probeze că SRL

„REFORMA ART” a acordat, din proprie inițiativă, timpi de antenă unor partide sau

mișcări politice pentru propagarea pozițiilor acestora și nu a oferit timpi de antenă altor

partide și mișcări politice în programe de același gen și la aceeași oră în vederea realizării

scopului prevăzut de norma imputată. Or, deoarece învinuirea înaintată vizează

buletinele de știri, SRL „REFORMA ART” a reflectat anumite evenimente, care au avut

loc în perioada reflectată cu titlu de știri și nu a acordat timpi de antenă pentru propagarea

pozițiilor politice a subiecților vizați în știrile respective, evenimente ce nu sunt sub

controlul Consiliului Audiovizualului. Respectiv, instanța de apel a conchis că Consiliul

Audiovizualului a încadrat eronat acțiunile sus menționate ale SRL „REFORMA ART”,

în elementele constitutive ale delictului de încălcare a dispozițiilor art. 7 alin. (2) din

Codul audiovizualului.

La fel, instanța de apel a constatat că, la actele cauzei lipsesc probe ce ar dovedi că

SRL „REFORMA ART” ar fi reflectat neveridic, neechilibrat și părtinitor campaniile

electorale în perioada de raport, deoarece din motivarea deciziei contestate nu reiese în

ce mod campaniile electorale ar fi fost reflectate de aceasta în modul indicat, din care

considerente se constată netemeinicia învinuirii de încălcare a dispozițiilor art. 7 alin.

(3) Codul audiovizualului.

Instanța de apel a menționat că, Consiliul Audiovizualului nu oferă o explicație

plauzibilă asupra modului în care SRL „REFORMA ART” urmează să acorde altor

candidați sau partide, timpi de antenă în cadrul unui buletin de știri în contextul

prezumției că, în perioada reflectată în program/emisiune, nu a realizat nici o

acțiune/activitate de aceeași importanță, corespunzătoare politicii editoriale.

Cu referire la încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. (4) lit. c) din Codul audiovizualului

de către SRL „REFORMA ART”, privind difuzarea la 18 mai 2018 pe postul de

televiziune „Jurnal TV” a subiectului axat pe raportul prezentat de Asociația „Promo-

Lex” și la 24 mai 2018 a subiectului despre cererea de urgentare a examinării sesizării,

depusă în urmă cu 4 luni la Consiliul Concurenței de patru posturi de televiziune,

inclusiv „Jurnal TV”, instanța de apel a stabilit că, în ambele cazuri, Consiliul

Audiovizualului nu a specificat în decizia contestată în ce mod subiectele difuzate vizau

situații de conflict, pentru a încadra acțiunile SRL „REFORMA ART” în delictul

imputat de încălcare a normei nominalizate. Or, în condițiile în care Codul

audiovizualului nu oferă o definiție situațiilor de conflict, Consiliul Audiovizualului

urma să stabilească dacă la momentul difuzării, subiectele respective prezentau situații

de conflict și, respectiv, dacă implicau necesitatea informării SRL „REFORMA ART”

din mai multe surse.

Cu referire la comiterea delictului prin nerespectarea exigențelor pct. 4 al deciziei

Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 16/101 din 21 iulie 2017, prin faptul că

postul de televiziune „Jurnal TV” a difuzat la 12 mai 2018 buletinul informativ „Jurnalul

5

săptămânii” (ora de difuzare 19.00, în reluare la 13 mai 2018 - ora 18.00), fără titrare

sincron sau interpretare în limbaj mimico-gestual, instanța de apel a reținut că, norma a

cărei încălcare se incriminează SRL „REFORMA ART”, stabilește acesteia obligația de

a transmite zilnic câte un buletin de știri, între orele 07.00 și 23.00 în limbajul mimico-

gestual sau prin titrare sincron, pentru persoanele cu deficiențe de auz și prin semnal

sonor, pentru persoanele cu deficiențe de vedere. În acest sens, Consiliul

Audiovizualului nu a justificat în ce mod buletinul informativ „Jurnalul săptămânii”,

difuzat de SRL „REFORMA ART”, în zile de sâmbătă și duminică, se încadrează în

noțiunea legală de buletin de știri, în contextul în care această normă se referă exclusiv

la această categorie.

Or, argumentul Consiliului Audiovizualului referitor la faptul că, emisiunea

nominalizată conține o sinteză a știrilor din timpul săptămânii, nu o încadrează în

noțiunea prevăzută de lege și astfel, nu impune SRL „REFORMA ART” obligația

nominalizată, inclusiv în contextul în care ipoteza invocată de aceasta denotă că

conținutul acestei emisiuni televizate a fost deja difuzat în timpul săptămânii cu

respectarea condițiilor imputate.

În același context, instanța de apel a invocat că soluția indicată a Consiliului

Audiovizualului este contrară poziției similare, expuse în privința altui post de

televiziune, în decizia Consiliului Audiovizualului nr. 12/35 din 28 februarie 2019, prin

care a fost respinsă sesizarea soluționată prin această decizie, inclusiv pe motiv că

rezultatele monitorizării au atestat că postul de televiziune asigură accesibilitatea

persoanelor cu deficiențe de auz, prin interpretarea în limbaj mimico-gestual a

buletinelor de știri de la ora 15.00, cu excepția zilelor de week-end, fapt ce denotă

existența în contextul deciziei contestate a unui tratament diferențiat, fără o justificare

obiectivă.

Cu referire la încălcarea de către SRL „REFORMA ART” a pct. 38 din Concepția

privind reflectarea campaniei electorale la alegerile locale noi ale primarilor în unele

localități din data de 20 mai 2018 de către instituțiile audiovizualului din Republica

Moldova, pentru faptul că, „Jurnal TV” a difuzat la 03 iunie 2018, în cadrul buletinelor

de știri, subiecte cu liderul Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei

Năstase, cu declarațiile acestuia de la secția de votare, cu redarea de către reporter a

biografiei acestuia și candidatul Partidului Socialiștilor, Ion Cebanu, cu expunerea

poziției acestuia, de către reporter și redarea unor declarații și mențiunea privind

conținutul biografiei lui, precum și luarea legăturii cu un membru activ al diasporei

moldovenești, instanța de apel a reținut că, conținutul emisiunilor nominalizate în

decizia contestată nu se încadrează în noțiunea de agitație electorală definită de

legislație, în contextul în care nu conțin declarații sau îndemnuri față de alegători privind

exercitarea dreptului de vot în beneficiul unui sau altui candidat electoral sau în

detrimentul vreunuia din aceștia, inclusiv din partea candidaților electorali, reflectarea

evenimentului de votare de către aceștia și a declarațiilor lor.

Instanța de apel a relevat că, în speță, învinuirile înaintate SRL „REFORMA ART”

prin decizia contestată, sunt lovite de vicii fundamentale în condițiile necorespunderii

învinuirilor respective exigențelor legale.

La data de 08 decembrie 2021 Consiliul Audiovizualului a depus recurs împotriva

deciziei din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

6

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea înaintată de SRL „REFORMA ART” să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.223

vol. II).

În motivarea recursului, Consiliul Audiovizualului a menționat că, decizia instanței

de apel este adoptată cu încălcarea normelor materiale, iar, concluziile expuse în decizie

sunt neîntemeiate.

Recurentul a specificat că, este neîntemeiat argumentul indicat de instanța de apel

precum că, Consiliul Audiovizualului urma să probeze că SRL „REFORMA ART” a

acordat, din proprie inițiativă, timpi de antenă unor partide sau mișcări politice pentru

propagarea pozițiilor acestora și nu a oferit timpi de antenă altor partide sau mișcări

politice în programe de același gen și la aceeași oră, în vederea realizării scopului

prevăzut de norma imputată. Or, în decizia nr. 17/104 din 08 iunie 2018 sunt prevăzute

toate rezultatele monitorizării postului „Jurnal TV”, din care rezultă expres încălcările

comise de către postul respectiv, fapt ce denotă că Consiliul Audiovizualului a probat și

a demonstrat încălcarea de către SRL „REFORMA ART” a prevederilor legale relevante

cauzei.

Recurentul a menționat că, noțiunea de program nu include doar dezbaterile

electorale și publicitatea electorală, precum greșit a constatat instanța de apel, ci

ansamblul tuturor programelor și emisiunilor, fapt care rezultă din art. 2 lit. g) din Codul

audiovizualului, în vigoare la momentul adoptării deciziei și art. 69 alin. (1) din Codul

electoral.

Recurentul a invocat că, aplicarea art. 7 alin. (2) al Codului audiovizualului, în

sensul pretins de SRL „REFORMA ART” este inadmisibilă, deoarece ar genera o formă

gravă de discriminare în raport cu candidații independenți, în calitate de concurenți

electorali, care de altfel cu prioritate și urmează să beneficieze de aceste garanții

electorale.

La fel, recurentul a specificat că, decizia contestată a fost bazată și pe prevederile

legislației electorale, care asigură tuturor concurenților drepturi egale. Totodată,

persoanelor le sunt garantate drepturi egale în fața legii pe dimensiunea electorală, prin

prisma tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Recurentul a relatat că, în decizia contestată nr. 17/104 din 08 iunie 2018 se

menționează expres că, în cadrul ședinței publice din 17 aprilie 2018, Consiliul

Coordonator al Audiovizualului a decis monitorizarea principalelor buletine informative

ale posturilor de televiziune „Moldova-1”, „TV8”, „Accent TV”, „ITV”, „NTV

Moldova”, „TVC 21”, „Exclusiv TV”, „Jurnal TV”, „Ren Moldova” și „RTR Moldova”,

la capitolul respectării legislației electorale. Astfel, instanța de apel superficial a

examinat materialele cauzei și eronat a constatat că, recurentul nu a probat la ce

programe audiovizuale ale radiodifuzorului s-a referit.

Recurentul Consiliul Audiovizualului a menționat că, anume editorii sau jurnaliștii

sunt cei care aleg atât segmentele de timp directe, cât și indirecte, de reflectare a unui

sau altui candidat electoral. La caz, există o diferența excesivă a volumului de timp, în

special cu conotație negativă, în care a fost reflectat candidatul independent Silvia Radu

în raport cu ceilalți candidați electorali.

Recurentul a invocat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată. Or, instanța de apel eronat a stabilit că Consiliul Audiovizualului nu a justificat

7

sancționarea intimatei SRL „REFORMA ART” pentru nerespectarea de către aceasta a

exigențelor pct. 4 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 16/101 din

21 iulie 2017. Astfel, instanța de apel eronat a aplicat decizia Consiliului

Audiovizualului nr. 12/35 din 28 februarie 2019, deoarece această decizie a fost adoptată

în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, care a intrat în

vigoare la 01 ianuarie 2019, pe când decizia contestată de SRL „REFORMA ART” a

fost adoptată în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului.

La fel, recurentul a indicat că, instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, deoarece este greșită constatarea instanței de apel, precum că, Consiliul

Audiovizualului ar cataloga cele constatate ca agitație electorală, fără a fi aduse

argumente în acest sens. Or, în decizia contestată de către SRL „REFORMA ART” este

indicat expres că, reportajele difuzate de postul de televiziune „Jurnal TV” la 03 iunie

2018, conțin informații care pot determina sau influența alegătorii să voteze pentru unii

sau alți concurenți electorali.

Respectiv, recurentul a accentuat că faptele stabilite de Consiliul Audiovizualului

și sancțiunile aplicate SRL „REFORMA ART” sunt corecte, justificate și aplicate în

conformitate cu prevederile legale din domeniul audiovizualului.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul de procedură civilă, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de

contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată

prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie

2018.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 decembrie 2021, iar

la data de 07 decembrie 2021 a fost notificat dispozitivul deciziei recurate Consiliului

Audiovizualului, prin intermediul poștei electronice.

La 08 decembrie 2021 Consiliul Audiovizualului a depus recurs împotriva deciziei

din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.223 vol. II).

Decizia motivată din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Consiliul Audiovizualului la data de 10 februarie 2022, fapt confirmat prin

avizul de recepție nr.DS8006226810AS, anexat la actele cauzei (f.d. 222 vol. II).

8

Astfel, deoarece termenul de depunere a recursului motivat expira la 12 martie

2022 (sâmbăta), recurentul urma să depună recursul motivat până la data de 14 martie

2022 (luni).

Totodată, instanța de recurs menționează că, prin Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 41 din 24 februarie 2022 a fost declarată stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

În conformitate cu pct. 5.2.1 al dispoziției nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, s-au suspendat de drept examinarea

de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ.

Punctul 5.2.2. al dispoziției nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova prevede că, termenele de exercitare a căilor de atac

în procedurile de contencios administrativ care se suspendă de drept, aflate în curs la

data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene,

de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Prin dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova s-au exclus măsurile specifice în domeniul justiției și s-a abrogat

punctul 5 din dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022, cu modificările ulterioare, a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu data de 04 aprilie 2022.

Din prevederile punctului 2.1 al dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova rezultă că, termenele de exercitare a

căilor de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ, care au fost

întrerupte potrivit prevederilor punctului 5 din dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene

noi, de aceeași durată, care încep a curge de la 04 aprilie 2022.

Respectiv, deoarece termenul de depunere a recursului motivat expira la 14 martie

2022, în perioada stării de urgență, recurentul Consiliul Audiovizualului a dispus de un

termen nou de 30 de zile pentru prezentarea recursului motivat, din 04 aprilie 2022, după

excluderea măsurilor specifice în domeniul justiției adoptate prin punctul 5 din

dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova.

La data de 18 martie 2022 recurentul Consiliul Audiovizualului a depus motivarea

recursului împotriva deciziei din 01 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, recursul Consiliului Audiovizualului este depus în termen.

La data de 23 februarie 2022 și 08 aprilie 2022, în adresa SRL „REFORMA ART”

a fost expediată copia recursului depus de Consiliul Audiovizualului, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.226, 239 vol. II).

Respectiv, la data de 18 aprilie 2022, SRL „REFORMA ART” a depus referință la

recursul Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat respingerea recursului (f.d.1-

11 vol. III).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul Audiovizualului, în

raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

9

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

10

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Consiliul Audiovizualului.

În conformitate cu art. 230 și art. 246, 258 alin. (3) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul Audiovizualului se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

11