3d-27/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3d-27/23

2-23125401-01-3d-27092023

Î N C H E I E R E

17 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând cererea de chemare în judecată depusă de Ana Cojocari, în procedura

de contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire

la obligarea emiterii unui răspuns,

c o n s t a t ă:

La 29 august 2023, Ana Cojocari a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de

chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii solicitând obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să

emită un răspuns la cerea nr. 986p/m din 26 iulie 2023 și să identifice judecătorul care

nu ar trebui să se implice în actul de justiție, cu atragerea ulterioară a acestuia la

răspundere disciplinară ( Grigorii Cazacu ori Irina Țonov).

Prin încheierea din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a transmis

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ana Cojocari împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la obligarea emiterii unui răspuns, pentru

examinare conform competenței Curții Supreme de Justiție.

La 27 septembrie 2023, cererea de chemare în judecată în contencios

administrativ depusă de Ana Cojocari a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu,

prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în

prima instanță judecătorului raportor, Mariana Ursachi.

Studiind acțiunea și înscrisurile anexate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a declara acțiunea inadmisibilă, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție i s-a stabilit

reclamantei Ana Cojocari un termen de 3 zile calendaristice calculate de la notificarea

încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume, să prezinte copia actului de

identitate reclamantei Ana Cojocari.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, că copia încheierii

din 17 noiembrie 2023 a fost expediată reclamantei la data de 20 noiembrie 2023 pe

adresa indicată de reclamantă în acțiune: xxxxxx, însă avizul de recepție împreună cu

plicul la data de 18 decembrie 2023 a fost restituit instanței de judecată cu mențiunea

nereclamat (f.d. 36-37), iar neajunsurile constatate în încheierea din 17 noiembrie

2023 nu au fost lichidate.

Regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul administrativ potrivit

cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ rezultă că, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

La caz, Completul de judecată menționează că, nereclamarea corespondenței în

termen nu poate genera un viciu de comunicare. În acest context, relevând că, în

corespundere cu pct. 2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobat prin

hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterea nereclamată este

trimiterea poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza

nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste

drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în

eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre

dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că Ana Cojocari a demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu au depus diligența

necesară în vederea înlăturării neajunsurilor indicate în încheierea din 17 noiembrie

2023.

Mai mult, articolele 113 alin. (1) și 110 alin. (1) din Codul de procedură civilă

coroborate expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată

cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească

(judecător).

Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz

de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Astfel, reieșind din faptul că termenul acordat de către judecător, pentru

înlăturarea neajunsurilor din cererea de chemare în judecată depusă, a expirat,

Completul de judecată constată că, reclamanta nu a înlăturat neajunsurile indicate în

încheierea din 17 noiembrie 2023.

Totodată, judecătorul a explicat reclamantei Ana Cojocari că, în caz dacă nu vor

lichida neajunsurile menționate în încheiere, cererea de chemare în judecată nu va fi

considerată depusă și, împreună cu actele anexate, va fi restituită.

Conform art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: cererea de chemare în judecată

nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin. (1) și (2) și art.212 alin. (1) și

reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, reclamanta nu

a înlăturat neajunsurile în termenul indicat în încheierea Curții Supreme de Justiție

din 17 noiembrie 2023, iar cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor

legale, Completul de judecată conchide că, acțiunea înaintată de Ana Cojocari,

urmează a fi declarată inadmisibilă.

Conform art. 207 alin. (4) din Codul administrativ, declararea acțiunii ca

inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin. (2) lit. f) - h) nu exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Din considerentele menționate și în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2)

lit. h), 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă Ana Cojocari.

Se explică reclamantei Ana Cojocari că, declararea inadmisibilității acțiunii în

temeiul invocat, nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași

reclamant, cu aceeași acțiune, dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile.

Se remite părții reclamante încheierea în cauză.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi