3d-27/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3d-27/23 2-23125401-01-3d-27092023 Î N C H E I E R E 17 mai 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând cererea de chemare în judecată depusă de Ana Cojocari, în procedura de contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la obligarea emiterii unui răspuns, c o n s t a t ă: La 29 august 2023, Ana Cojocari a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită un răspuns la cerea nr. 986p/m din 26 iulie 2023 și să identifice judecătorul care nu ar trebui să se implice în actul de justiție, cu atragerea ulterioară a acestuia la răspundere disciplinară ( Grigorii Cazacu ori Irina Țonov).

Prin încheierea din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a transmis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ana Cojocari împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la obligarea emiterii unui răspuns, pentru examinare conform competenței Curții Supreme de Justiție. La 27 septembrie 2023, cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Ana Cojocari a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Mariana Ursachi. Studiind acțiunea și înscrisurile anexate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a declara acțiunea inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Prin încheierea din 17 noiembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție i s-a stabilit reclamantei Ana Cojocari un termen de 3 zile calendaristice calculate de la notificarea încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume, să prezinte copia actului de identitate reclamantei Ana Cojocari. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, că copia încheierii din 17 noiembrie 2023 a fost expediată reclamantei la data de 20 noiembrie 2023 pe adresa indicată de reclamantă în acțiune: xxxxxx, însă avizul de recepție împreună cu plicul la data de 18 decembrie 2023 a fost restituit instanței de judecată cu mențiunea nereclamat (f.d.

36-37), iar neajunsurile constatate în încheierea din 17 noiembrie 2023 nu au fost lichidate. Regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ rezultă că, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

La caz, Completul de judecată menționează că, nereclamarea corespondenței în termen nu poate genera un viciu de comunicare. În acest context, relevând că, în corespundere cu pct. 2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterea nereclamată este trimiterea poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia. Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege. În această ordine de idei, este cert că Ana Cojocari a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu au depus diligența necesară în vederea înlăturării neajunsurilor indicate în încheierea din 17 noiembrie 2023. Mai mult, articolele 113 alin. (1) și 110 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).

Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Astfel, reieșind din faptul că termenul acordat de către judecător, pentru înlăturarea neajunsurilor din cererea de chemare în judecată depusă, a expirat, Completul de judecată constată că, reclamanta nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea din 17 noiembrie 2023. Totodată, judecătorul a explicat reclamantei Ana Cojocari că, în caz dacă nu vor lichida neajunsurile menționate în încheiere, cererea de chemare în judecată nu va fi considerată depusă și, împreună cu actele anexate, va fi restituită.

Conform art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin. (1) și (2) și art.212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, reclamanta nu a înlăturat neajunsurile în termenul indicat în încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2023, iar cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor legale, Completul de judecată conchide că, acțiunea înaintată de Ana Cojocari, urmează a fi declarată inadmisibilă.

Conform art. 207 alin. (4) din Codul administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin. (2) lit. f) - h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune. Din considerentele menționate și în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h), 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă Ana Cojocari. Se explică reclamantei Ana Cojocari că, declararea inadmisibilității acțiunii în temeiul invocat, nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile.

Se remite părții reclamante încheierea în cauză. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi