3ra-820/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-820/23

2-21192495-01-3ra-08082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

24 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Țugulea Oleg, reprezentat de

avocatul Gheorghiță Oleg,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Țugulea Oleg împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea actului

administrativ defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Țugulea Oleg și menținută hotărârea din 14 decembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 31 decembrie 2021, Țugulea Oleg s-a adresat în instanța de judecată către

Agenția Servicii Publice, solicitând anularea actului administrativ individual

defavorabil, emis în cadrul susținerii examenului din 17 august 2021 și emiterea unui

nou act administrativ individual prin care să fie recunoscută susținerea examenului cu

aplicarea calificativului ”admis”; obligarea Agenției Servicii Publice să-i restituie

suma de 216 lei, cu titlu de cheltuieli de transport de la domiciliu (or. Leova) în or.

Hîncești, tur-retur, efectuate nejustificat din vina angajaților ASP la 24 iunie 2021, 27

iulie 2021 și 06 august 2021; obligarea Agenției Servicii Publice să-i reparare

prejudiciul moral cauzat, în cuantum de 11 000 de lei.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea formulată de Țugulea Oleg, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Țugulea Oleg și menținută hotărârea din 14 decembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

La 14 iulie și 18 iulie 2023, Țugulea Oleg, reprezentat de avocatul Gheorghiță

Oleg a depus recurs, împreună cu motivare acestuia, împotriva deciziei din 10 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare.

1

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

2

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din

cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

3

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 mai 2023, în ședință

publică.

La 19 mai 2023, la adresa electronică a reprezentantului lui Țugulea Oleg,

avocatului Gheorghiță Oleg: gheorghitaoleg@mail.ru a fost notificată copia deciziei

motivate, fapt ce se confirmă atât prin extrasul din poșta electronică anexat la actele

cauzei (vol. I, f.d. 213), cât și prin extrasul din poșta electronică anexat la recursul

declarat de către Țugulea Oleg, reprezentat de avocatul Gheorghiță Oleg.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului),

pentru depunerea recursului, a început să curgă din data de 20 mai 2023, ziua imediat

următoare de la data notificării avocatului Gheorghiță Oleg a deciziei instanței de

apel, și a expirat la 19 iunie 2023 (luni), inclusiv.

În pofida celor enunțate, Țugulea Oleg, reprezentat de avocatul Gheorghiță Oleg,

nu s-a conformat prevederilor legale și a depus, la 14 iulie 2023, recursul împreună cu

motivarea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază critic argumentele

invocate în cererea de recurs în susținerea faptului că termenul de atac a fost respectat,

or în susținerea acesteia nu a fost indicat nici un argument plauzibil, cererea fiind pur

declarativă și lipsită de suport probatoriu. Astfel, contrar celor menționate de către

recurent, cu privire la faptul că a aflat abia la 07 iulie 2023 despre decizia contestată,

aceasta fiind marcată în poșta electronică drept ”SPAM”, Completul de judecată

constată, după cum a fost menționat supra, că instanța și-a îndeplinit obligația pozitivă

și a notificat, prin intermediul poștei electronice, actul judecătoresc contestat, probe în

susținerea contrariului nefiind prezentate.

Mai mult, Completul de judecată reține că argumentele cu privire la termenul de

atac au fost înserate în conținutul cererii de recurs, recurentul prezumând eronat că

circumstanțele invocate, în mod automat, îl va repune în termenul de atac, fără a

solicita expres repunerea în acest termen.

Recurentul Țugulea Oleg, reprezentat de avocatul Gheorghiță Oleg, fiind cel

interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și

jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea

termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art.

245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului).

Astfel, dat fiind faptul că omiterea termenului de depunere a recursului nu a fost

motivată și probată de către recurent, cererea de repunere în termen urmează a fi

respinsă, fiind aplicabilă, la caz, sancțiunea procedurală, prevăzută de art. 243 alin. (1)

lit. a) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

4

Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a cererii de

recurs se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv a lui Țugulea Oleg,

reprezentat de avocatul Gheorghiță Oleg care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale

rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de atac. Or, admiterea spre

examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În conformitate cu art. 65, 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Țugulea Oleg, reprezentat de avocatul Gheorghiță Oleg, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5