3ra-292/23 — cu privire la anularea deciziei, anularea raspunsului, obligarea includerii stagiului de munca

3ra-292/23 — cu privire la anularea deciziei, anularea raspunsului, obligarea includerii stagiului de munca (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-292/23

2-21098621-01-3ra-14032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chșinău (jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gurițanu Alexandru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani cu privire la anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău de respingere a cererii de

stabilire a pensiei, anularea răspunsului la cererea prealabilă, obligarea includerii

stagiului de cotizare în condiții de două luni vechime în muncă pentru o lună în

serviciu,

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 01 iulie 2021, Gurițanu Alexandru s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, solicitând

anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani nr. 20/2021/16633

din 25.05.2021 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, anularea

răspunsului nr. G-1119/21 din 17.06.2021 la cererea prealabilă, obligarea includerii

stagiului de cotizare de 2 ani, 5 luni și 6 zile în condiții de două luni vechime în

muncă pentru o lună în serviciu pe perioadele 11 aprilie 2001 – 17 martie 2003 și

respectiv 03 februarie 2020 – 03 august 2020.

În motivarea acțiunii Gurițanu Alexandru a invocat faptul că, în perioada 01

august 1998 – 04 mai 2021 a efectuat serviciul în organele afacerilor interne. La

data de 04 mai 2021 a fost concediat din organele poliției cu dreptul de a primi

pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

După eliberarea din serviciu s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Rîșcani cu o cerere privind stabilirea pensiei în conformitate cu Legea nr.

1544 din 23.06.1993, la care a prezentat toate actele necesare. Însă, prin decizia nr.

1

20/2021/16633 din 25.05.2021 i-a fost refuzat în acordarea pensiei din motivul că

reclamantul nu a confirmat vechimea în muncă necesară de 25 de ani. Conform

deciziei menționate, în stagiul de cotizare i-a fost inclusă perioada din 01 august

1998 până la 04 mai 2021, din acest calcul vechimea calendaristică constituie 22

de ani, 09 luni și 13 zile.

Însă, la calcularea vechimii în muncă în cazul reclamantului nu a fost luat în

considerare faptul că în perioadele de la 11 aprilie 2001 până la 17 martie 2003 și

de la 03 februarie 2020 până la 03 august 2020, adică în termen de 2 ani, 5 luni și 6

zile reclamantul a ocupat funcția de polițist al Izolatorului de Detenție Provizorie al

Inspectoratului de Poliție Rîșcani.

Conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, cu

privire la modul de calculare a vechimii de muncă, stabilirea și plata a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție în calcul vechimii în muncă pentru serviciu în izolatoarele

de urmărire penală se aplică înlesnire - două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu. Potrivit art. 18 lit. c) al Legii nr. 1544 din 23.06.1993 în vechime de

muncă timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite se include în

condițiile avantajoase.

Astfel, la calcularea vechimii în muncă pentru acordarea pensiei, în mod

nejustificat nu au fost incluse 2 ani, 5 luni și 6 zile. În baza calculului efectuat, pe

deplin bazat pe dispozițiile legislației în vigoare, vechimea reclamantului în muncă

la data de 04 mai 2021 constituia 25 ani 2 luni și 19 de zile, ce îi acordă dreptul la

primirea pensiei.

Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurării Sociale Rîșcani

privind refuzul în stabilirea pensiei, la 03 iunie 2021, reclamantul s-a adresat către

pârâți cu o cerere prealabilă prin care a solicitat includerea în vechimea de muncă

în condiții avantajoase 2 ani, 5 luni și 6 zile și stabilirea pensiei.

Prin decizia Casei Naționale de Asigurării Sociale nr. NG-119/21 din

17.06.2021 a fost respinsă cererea prealabilă din motiv că serviciul în Izolatoarele

de Detenție Provizorie nu cad sub incidența pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994.

În fața instanței de judecată reclamantul Gurițanu Alexandru a solicitat

anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău nr.

20/2021/16633 din 25.05.2021 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei,

anularea răspunsului nr. G-1119/21 din 17.06.2021 la cererea prealabilă, obligarea

includerii stagiului de cotizare de 2 ani, 5 luni și 6 zile în condiții de două luni

vechime în muncă pentru o lună în serviciu pe perioadele 11 aprilie 2001 – 17

martie 2003 și respectiv 03 februarie 2020 – 03 august 2020.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),

acțiunea a fost admisă.

A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun.

Chișinău nr. 20/2021/16633 din 25.05.2021 privind respingerea cererii în stabilirea

pensiei.

A fost anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-1119/21

din 17.06.2021 emis la cererea prealabilă.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să includă în stagiul de

cotizare la stabilirea pensiei reclamantului Gurițanu Alexandru, termenul de 2 ani,

2

5 luni și 6 zile în condiții de două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu

pe perioadele 11 aprilie 2001 – 17 martie 2003 și respectiv 03 februarie 2020 – 03

aprilie 2020, conform Certificatului Inspectoratului de Poliție Rîșcani nr.

34/465369 din 07 mai 2021.

Prin decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din

09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În susținerea soluției de admitere al acțiunii, instanțele au reținut сă, potrivit

extrasului din Ordinului nr. 34 ef din 11 aprilie 2001, Gurițanu Alexandru a

deținut funcția de polițist al izolatorului de detenție provizorie al CPS Rîșcani al

IPJ Bălți până la data de 02 august 2020 fapt confirmat prin extrasul din Ordinul

nr. 77 ef din 02 august 2020. Conform extrasului din ordinul nr. 44 ef din 03

februarie 2020, Gurițanu Alexandru a asigurat interimatului funcției de șef al

Serviciului Detenție și Escortă al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al IGP al MAI,

de la 03 februarie 2020 până la 03 august 2020.

Iar, potrivit Certificatului nr. 34/46-5369 din 07 mai 2021 emis de către

Inspectoratul de Poliție Rîșcani, vechimea calendaristică în serviciu în cadrul MAI,

la data concedierii (04 mai 2021) din funcția de șef al Serviciului Patrulare al

Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Rîșcani a lui Gurițanu

Alexandru a constituit: 22 ani, 09 luni, 03 zile.

Totodată Gurițanu Alexandru dispune de perioade de serviciu care urmează a

fi luate în calculul vechimii în muncă cu avantaje pentru stabilirea pensiei, în

conformitate cu prevederile legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544, două

luni pentru o lună în serviciu de la 11 aprilie 2001 până la 17 martie 2003, în total

01 ani, 11 luni și 06 zile, două luni pentru o lună în serviciu de la 03 februarie 2020

până la 03 august 2020, în total 00 ani, 06 luni și 00 zile.

Raportând cele constatate la prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr.

78 din 21.02.1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare”, instanțele au concluzionat că, Gurițanu

Alexandru întrunește condițiile legale ca să beneficieze de calcularea pensiei

urmare a calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada de referință, în

sensul solicitărilor formulate.

La 09 noiembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin

poșta electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău. La 15 martie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a reiterat în esență circumstanțele de drept și de fapt

indicate în referință și cererea de apel.

La 17 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de

recurs intimatului Gurițanu Alexandru și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Rîșcani (f.d. 146), însă participanții la proces nu au făcut uz de dreptul lor de a se

expune asupra recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

3

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ indică că recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Iar, alin. (2) art. 245 Cod administrativ, prevede că motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 noiembrie 2022.

Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată la adresa electronică a recurentei, la 07 decembrie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.132).

Totodată, din materialele dosarului rezultă că, decizia integrală a instanței de

apel a fost notificată la 16 februarie 2023, fapt ce se confirmă prin aviz de recepție

anexat la dosar (f.d.135).

Astfel, recursul (inițial și cel motivat) a fost depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, la 09 noiembrie 2022 și la 15 martie 2023, respectiv, cu

respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023).

În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu

respectarea termenelor prevăzuți de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, Completul de judecată al Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

4

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale este inadmisibil.

5

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6