3ra-826/23 — constatarea faptului incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei

3ra-826/23 — constatarea faptului incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-826/23

2-22090242-01-3ra-09082023

Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul Central – C. Botnaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului depus de Frumusachi Filip, reprezentat

de avocatul Frumusachi Simion,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de

Frumusachi Filip, reprezentat de avocatul Simion Frumusachi împotriva Primăriei

satului Domulgeni, raionul Florești cu privire la constatarea faptului încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației, repararea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți,

constată:

La 24 iunie 2022 Filip Frumusachi reprezentat de avocatul Simion Frumusachi

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Domulgeni cu

privire la: constatarea faptului încălcării dreptului de acces la informație prin refuzul

primarului Primăriei satului Domulgeni, r-nul Florești - Vasile Tîltu de a fi oferită

informația solicitată referitor la faptul dacă a fost angajată o altă persoană în calitatea

de paznic la grădinița de copii din sat. Domulgeni, r-nul Florești în locul ocupat

anterior de Filip Frumusachi; obligarea Primăriei satului Domulgeni, r-nul Florești de

a oferi lui Filip Frumusachi informația solicitată referitor la faptul dacă a fost angajată

o altă persoană în calitatea de paznic la grădinița de copii din sat. Domulgeni, r-nul.

Florești în locul ocupat anterior de Filip Frumusachi; obligarea Primăriei satului

Domulgeni, r-nul Florești de a elibera lui Filip Frumusachi un exemplar a Ordinului

de eliberare a acestuia din funcția de paznic a grădiniței de copii din satul Domulgeni,

r-nul Florești; încasarea din contul pârâtului în beneficiul lui Filip Frumusachi a

prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, în urma angajării a activat în calitate de paznic

la grădinița de copii din sat. Domulgeni, r-nul Florești. La data de 24 mai 2022, sub

presiunea și amenințarea directă a primarului Primăriei satului Domulgeni, r-nul

1

Florești - Vasile Tîltu, a depus personal o cerere de demisie din funcția de paznic la

grădinița de copii din sat. Domulgeni, r-nul. Florești. În aceeași zi, la data de 24 mai

2022, Filip Frumusachi, în temeiul art. 85 alin. (4) din Codul muncii, s-a adresat către

secretara Primăriei satului Domulgeni, r-nul Florești, Maria Caraman, cu o cerere

destinată primarului Vasile Tîltu, de retragere a cererii de demisie, iar secretara a

refuzat categoric să primească și să înregistreze cererea, motivând prin faptul că are

indicație de la primar.

Ulterior, la data de 25 mai 2022 Filip Frumusachi a expediat primarului Primăriei

satului Domulgeni, r-nul Florești, prin poștă cu scrisoare recomandată cererea de

retragere a cererii de demisie depusă la 24 mai 2022. A menționat că prevederile art.

81 alin. (3) din Codul muncii, stipulează că contractul individual de muncă încetează

în temeiul ordinului angajatorului, care se aduce la cunoștința salariatului, sub

semnătură, sau prin altă modalitate care permite confirmarea recepționării, cel târziu

la data eliberării din serviciu.

A relatat reclamantul că, datorită faptului că timp de o săptămână nu a primit nici

un răspuns la cererea depusă, a expediat din nou în adresa primarului Primăriei satului

Domulgeni, r-nul Florești - Vasile Tîltu o cerere prin care a solicitat de a fi informat

despre rezultatul examinării cererii privind retragerea cererii de demisie din funcția

de paznic la grădinița de copii din sat. Domulgeni, r-nul. Florești expediată prin

scrisoare recomandată la 25.05.2022, dacă până la moment a fost angajată o altă

persoană în calitatea de paznic la grădinița de copii din sat. Domulgeni, r-nul Florești

în locul ocupat de el anterior, precum și în cazul în care nu a fost acceptată cererea

privind retragerea cererii de demisie din funcția de paznic la grădinița de copii, a

solicitat de ai fi expediată un exemplar a Ordinului de eliberare din funcția de paznic

a grădiniței de copii din satul Domulgeni, r-nul Florești.

A invocat reclamantul că, prin scrisoarea nr. 194 din 02.06.2022, contrasemnată

de primarul Vasile Tîltu a fost informat că Primăria sat. Domulgeni, r-nul Florești a

recepționat cererea de retragere a cererii de demisie expediată la data de 25.05.2022,

referitor la care „Primăria își menține poziția, motiv de fapt și de drept pentru

retragerea sau anularea cererii de demisie nu există”. Cu referire la faptul dacă a fost

sau nu angajată o altă persoană în postul ocupat anterior de ultimul nu a fost informat

precum și nu i-a fost expediat nici un Ordin de eliberare din funcție pentru a putea fi

contestat în modul prevăzut de lege și nu i-au fost achitate plățile la eliberarea din

funcție, astfel, datorită acțiunilor ilegale a primarului Primăriei satului Domulgeni, r-

nul Florești - Vasile Tîltu, Filip Frumusachi a depus o plângere la Inspectoratul de Stat

al Muncii, fiind informat că Inspectoratul nu are careva posibilități de al obliga pe

pîrît săi ofere informația solicitată precum și a remite în adresa reclamantului Ordinul

de eliberare din funcția de paznic a grădiniței de copii din satul Domulgeni, r-nul

Florești.

Consideră că prin acțiunile sale ilegale primarul Primăriei satului Domulgeni, r-

nul Florești - Vasile Tîltu încălcă direct dreptul lui la informație, la muncă, dreptul la

achitarea la timp și integrală a salariului, dreptul la apărare a drepturilor sale de

muncă, dreptul la adresarea în instanța de judecată pentru soluționarea litigiului de

muncă.

A menționat reclamantul că, atât în termenul prevăzut de lege cât și după

expirarea acestuia nu a primit răspuns la cererea adresată către Primăria satului

2

Domulgeni, r-nul Florești ceea ce ține de faptul dacă a fost angajată o altă persoană

în calitatea de paznic la grădinița de copii din sat. Domulgeni, r-nul Florești în locul

ocupat de el anterior precum și că, nu i-a fost înmânat sau expediat un exemplar a

Ordinului de eliberare din funcția de paznic a grădiniței de copii din satul Domulgeni,

raionul Florești.

A mai indicat reclamantul că, contrar prevederilor art. 81 alin. (3) din Codul

muncii, până la moment pârâtul nu a adus la cunoștința reclamantului Ordinul de

eliberare din funcția de paznic a grădiniței de copii din satul Domulgeni, r-nul Florești,

astfel, prin comportamentul pârâtului, reclamantului i se încalcă în mod direct dreptul

constituțional la informație, dreptul constituțional la muncă și la protecția muncii,

dreptul la desfacerea contractului individual de muncă în modul stabilit de Codul

muncii, dreptul la achitarea la timp și integrală a salariului, dreptul la apărare a

drepturilor de muncă, a libertăților și intereselor sale legitime iar datorită ilegalităților

pârâtului, reclamantului i-au fost cauzate suferințe psihice, nervozitate, senzație de

neîncredere, stare de incertitudine și frustrare fiind evident că a suportat suferințe

morale pe care reclamantul le evaluează la suma de 50 000 de lei.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

cererea de chemare în judecată formulată de Filip Frumusachi, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 09 noiembrie 2022, Filip Frumusachi reprezentat de avocatul Simion

Frumusachi a contestat hotărârea instanței de fond, solicitând admiterea cererii de

apel, casarea soluției instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea

instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi prin care acțiunea înaintată de

Frumusachi Filip, reprezentat de avocatul Simion Frumusachi împotriva Primăriei

satului Domulgeni, raionul Florești, a fost declarată inadmisibilă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, procedura administrativă este

activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea

condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea

condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea

condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.

Procedura administrativă se inițiază la cerere sau din oficiu. Procedura administrativă

inițiată din oficiu începe odată cu efectuarea primei acțiuni procedurale, iar cea

inițiată la cerere se consideră inițiată din momentul depunerii cererii.

De asemenea a invocat că, potrivit art. 69 alin. (2) din Codul administrativ, în

cazul depunerii unei petiții, autoritatea publică este obligată să inițieze o procedură

administrativă. Înaintarea acțiunii în obligare, este condiționată de respectarea

procedurii prealabile. Astfel, în cazul înaintării acțiunii în contencios administrativ,

reclamantul este obligat să respecte procedura prealabilă.

Rezultând din cele expuse, Curtea de Apel Bălți a menționat că, Filip Frumusachi

nu s-a adresat cu o cerere prealabilă împotriva Primăriei sat. Domulgeni, r-nul Florești

privind furnizarea informației. La materialele cauzei se regăsește cerere nedatată

privind furnizarea informației adresată de către Filip Frumusachi Primăriei sat.

Domulgeni, r-nul Florești(f.d.7-8), anexară la cererea de chemare în judecată. Însă,

apelantul-reclamant nu a prezentat confirmarea expedierii efective a acestei cereri

3

către primăria sat. Domulgeni, r-nul Florești. Iar primarul sat. Domulgeni, Tîltu Vasile

neagă faptul recepționării de către Primărie a cererii date, de aceea nici nu există

răspuns la ea.

A remarcat instanța de apel că, verificând dosarul prezentat de Primăria sat.

Domulgeni r-nul Florești, a constatat că lipsește cererea prealabilă a lui Filip

Frumusachi privind furnizarea informației, depusă la Primăria sat. Domulgeni, r-nul

Florești. Simpla anexarea a unei cereri prealabile la acțiune nu poate fi acceptată de

instanță ca probă a exercitării căii prealabile în procedura contenciosului

administrativ, în lipsa confirmării recepționării acestei cereri de către pârât.

A concluzionat că, solicitările reclamantului, au fost înaintate fără a fi respectată

procedura de soluționare prealabilă a litigiului.

La 16 iunie 2023 Frumusachi Filip, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion,

a depus recurs nemotivat, iar la data de 18 iulie 2023 a depus cerere de recurs

motivată împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie admisă integral

acțiunea.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este una

neîntemeiată, care nu corespunde circumstanțelor stabilite în instanța de judecată

emisă în rezultatul interpretării eronate a normelor legale ce guvernează litigiul în

cauză, fiind apreciate arbitrar probele și înscrisurile prezentate. Din motivarea deciziei

contestate rezultă cu certitudine faptul că acțiunea a fost declarată ca inadmisibilă din

unicul și simplul motiv, că nu a fost respectată procedura prealabilă.

Însă, instanța de apel a omis a face trimitere la prevederile legale ale legii

materiale care guvernează litigiul dat și a apreciat necesitatea respectării procedurii

prealabile doar în baza Codului administrativ. Iar potrivit art. 22 alin. (3) din Legea

nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație „Sesizările, prin care sînt atacate

acțiunile sau inacțiunea organizațiilor care nu au organele lor superioare, sînt adresate

direct instanței de contencios administrativ competente”.

A relatat că, Primăria sat. Domulgeni, r-nul Florești nu are un organ ierarhic

superior, motiv pentru care sesizarea corect a fost depusă direct în instanța de

judecată. Procedura extrajudiciară nu este obligatorie pentru această categorie de

cauze, legea instituind proceduri alternative de soluționare a lor, iar nerespectarea

procedurii extrajudiciare nu va atrage restituirea cererii de chemare în judecată.

Consideră că instanța de apel total eronat a apreciat faptul obligativității

recurentului de a se adresa cu cerere prealabilă și respectarea acestei proceduri în

condițiile în care legislația în vigoare a lăsat la discreția justițiabilului de a se adresa

sau nu cu o cerere prealabilă.

Menționează recurentul că i-a fost încălcat dreptul de acces la informație prin

încălcarea termenului de acordare a informației solicitate/neacordarea în termen a

informației, fapt care instanța de fond și cea de apel în mod neîntemeiat a evitat a-1

constata.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

4

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Frumusachi

Filip, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion, a fost depus până la data intrării

în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va

fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Bălți la data de 13

iunie 2023, care a fost expediată recurentului la data de 15 iunie 2023 (f.d. 103).

Astfel, la data de 16 iunie 2023 recurentul a depus cerere de recurs nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 12 iulie 2023 (f.d.

107).

La data de 18 iulie 2023, Frumusachi Filip, reprezentat de avocatul Frumusachi

Simion, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel

Bălți (f.d. 110).

Astfel, recursul depus de Frumusachi Filip, reprezentat de avocatul Frumusachi

Simion, împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Frumusachi Filip,

reprezentat de avocatul Frumusachi Simion, în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

5

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Frumusachi Filip, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea

de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Bălți, fiind

apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

6

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Frumusachi

Filip, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Frumusachi Filip, reprezentat de avocatul Frumusachi

Simion, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Mariana Ursachi

7