3ra-132/23 — constatarea limitarii dreptului de acces la informatie, obligarea prezentarii informatiei, incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra–132/23 2-22057134-01-3ra-01022023 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 21 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de către Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, primarului satului Ciuciulea și Consiliului satului Ciuciulea cu privire la constatarea limitării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Iurie Grecu și a fost menținută hotărârea din 09 iunie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul central, c o n s t a t ă: La 21 aprilie 2022, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei satului Ciuciulea, primarului satului Ciuciulea și Consiliului satului Ciuciulea cu privire la constatarea limitării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că la 11 martie 2022 a depus cerere către primarul s.Ciuciulea - Ilie Calistru, Consiliul local s.Ciuciulea și Primăria s.Ciuciulea, prin care a solicitat accesul la informație. A menționat că la 23 martie 2022 a primit răspuns la cererea sa, cu care nu este de acord, deoarece în răspuns nu se regăsește informația solicitată și anume numele candidaților care au participat la concursul funcției publice, cât și copiile diplomelor de studii superioare ale candidaților. Reclamantul consideră răspunsul pur formal, declarativ, care după formă și conținut contravine legislației. Iar, primarul localității, potrivit competenței, trebuia să publice informația pe pagina web a Primăriei.

Prin faptul dat susține că i-a fost lezat dreptul privind accesul la informație. Iurie Grecu a solicitat constatarea faptului limitării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației, repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 3000 lei, a câte 1000 lei de la fiecare pârât. 1 Prin hotărârea din 09 iunie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul central acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. La 15 iunie 2022, cu respectarea prevederilor art. 232 Cod administrativ Grecu Iurie a înaintat cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia sediul central din 09 iunie 2022, solicitând casarea hotărârii. Tot la 15 iunie 2022 a fost depusă motivarea apelului. Prin decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Iurie Grecu și a fost menținută hotărârea din 09 iunie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul central.

Instanța de apel a constatat că lui Grecu Iurie i-a fost furnizată informația solicitată prin cererea sa din 11 martie 2022, înregistrată la Primăria s.Ciuciulea sub nr.61. Astfel, că prin răspunsul nr.148 din 23 martie 2022 i s-a oferit răspuns la întrebarea adresată și s-a explicat imposibilitatea prezentării documentelor privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de specialist pentru reglementarea regimului funciar pe motivul distrugerii acestora, conform procesului-verbal nr.1 din 24.05.2021 a comisiei de expertiză a dosarelor Primăriei, cu anexarea procesului-verbal și a dispoziția nr.7 din 15.04.2011 „Cu privire la numirea în funcție a Rodicăi Cobîla”. Răspunsul a fost semnat de toți 3 furnizori ai informației.

În aceste condiții, instanța de apel a concluzionat că furnizorii de informații Primăria satului Ciuciulea, Primarul satului Ciuciulea și Consiliul satului Ciuciulea raionul Glodeni, cu respectarea termenului stipulat la art.16 din Legea privind accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, au dat răspuns la cererea lui Iurie Grecu, nefiind încălcat dreptul la informație a solicitantului. Referitor la faptul că Iurie Grecu nu este de acord cu răspunsul primit, instanța de apel a menționat că solicitantul informației nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări. Iar, obligarea intimaților la furnizarea unei informații de care nu dispune contravine prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea privind accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, potrivit căruia doar posesorii de informații pot fi obligați la furnizarea acesteia, prin urmare și cerința dată corect a fost respinsă de prima instanță.

La 15 noiembrie 2022 Iurie Grecu a depus recurs și tot la 15 noiembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a pretențiilor sale. În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat că instanța de apel eronat a interpretat prevederile normelor de drept material, iar concluziile sale vin în contradicție cu circumstanțele cauzei. La 09 februarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului, cu propunerea depunerii unei referințe asupra recursului. Însă, intimații nu au făcut uz de dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe asupra recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de 2 Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 02 noiembrie 2022. Prin urmare, recursul depus de către Iurie Grecu la 15 noiembrie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Iurie Grecu în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de 3 o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Iurie Grecu este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Aliona Miron 4