3ra-132/23 — constatarea limitarii dreptului de acces la informatie, obligarea prezentarii informatiei, incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra–132/23

2-22057134-01-3ra-01022023

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

21 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea, primarului satului

Ciuciulea și Consiliului satului Ciuciulea cu privire la constatarea limitării

dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Iurie Grecu și a fost menținută hotărârea din 09 iunie

2022 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 21 aprilie 2022, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei satului Ciuciulea,

primarului satului Ciuciulea și Consiliului satului Ciuciulea cu privire la

constatarea limitării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării

informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că la 11 martie 2022 a depus cerere

către primarul s.Ciuciulea - Ilie Calistru, Consiliul local s.Ciuciulea și Primăria

s.Ciuciulea, prin care a solicitat accesul la informație.

A menționat că la 23 martie 2022 a primit răspuns la cererea sa, cu care nu

este de acord, deoarece în răspuns nu se regăsește informația solicitată și anume

numele candidaților care au participat la concursul funcției publice, cât și copiile

diplomelor de studii superioare ale candidaților. Reclamantul consideră răspunsul

pur formal, declarativ, care după formă și conținut contravine legislației. Iar,

primarul localității, potrivit competenței, trebuia să publice informația pe pagina

web a Primăriei. Prin faptul dat susține că i-a fost lezat dreptul privind accesul la

informație.

Iurie Grecu a solicitat constatarea faptului limitării dreptului de acces la

informație, obligarea prezentării informației, repararea prejudiciului moral cauzat

în mărime de 3000 lei, a câte 1000 lei de la fiecare pârât.

1

Prin hotărârea din 09 iunie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul central

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La 15 iunie 2022, cu respectarea prevederilor art. 232 Cod administrativ

Grecu Iurie a înaintat cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia sediul

central din 09 iunie 2022, solicitând casarea hotărârii. Tot la 15 iunie 2022 a fost

depusă motivarea apelului.

Prin decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Iurie Grecu și a fost menținută hotărârea din 09 iunie 2022 a

Judecătoriei Drochia, sediul central.

Instanța de apel a constatat că lui Grecu Iurie i-a fost furnizată informația

solicitată prin cererea sa din 11 martie 2022, înregistrată la Primăria s.Ciuciulea

sub nr.61.

Astfel, că prin răspunsul nr.148 din 23 martie 2022 i s-a oferit răspuns la

întrebarea adresată și s-a explicat imposibilitatea prezentării documentelor privind

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de specialist

pentru reglementarea regimului funciar pe motivul distrugerii acestora, conform

procesului-verbal nr.1 din 24.05.2021 a comisiei de expertiză a dosarelor

Primăriei, cu anexarea procesului-verbal și a dispoziția nr.7 din 15.04.2011 „Cu

privire la numirea în funcție a Rodicăi Cobîla”. Răspunsul a fost semnat de toți 3

furnizori ai informației.

În aceste condiții, instanța de apel a concluzionat că furnizorii de informații

Primăria satului Ciuciulea, Primarul satului Ciuciulea și Consiliul satului Ciuciulea

raionul Glodeni, cu respectarea termenului stipulat la art.16 din Legea privind

accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, au dat răspuns la cererea lui Iurie

Grecu, nefiind încălcat dreptul la informație a solicitantului.

Referitor la faptul că Iurie Grecu nu este de acord cu răspunsul primit,

instanța de apel a menționat că solicitantul informației nu poate să pretindă ca

răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări. Iar, obligarea

intimaților la furnizarea unei informații de care nu dispune contravine prevederilor

art. 5 alin. (2) din Legea privind accesul la informație nr.982 din 11.05.2000,

potrivit căruia doar posesorii de informații pot fi obligați la furnizarea acesteia,

prin urmare și cerința dată corect a fost respinsă de prima instanță.

La 15 noiembrie 2022 Iurie Grecu a depus recurs și tot la 15 noiembrie 2022

a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții

de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi decizii de admitere a pretențiilor sale.

În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat că instanța de apel eronat a

interpretat prevederile normelor de drept material, iar concluziile sale vin în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

La 09 februarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia

recursului, cu propunerea depunerii unei referințe asupra recursului. Însă, intimații

nu au făcut uz de dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe asupra

recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

2

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 02 noiembrie 2022. Prin urmare, recursul depus de către Iurie

Grecu la 15 noiembrie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Iurie Grecu în raport cu materialele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

este inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

3

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

cererea de recurs depusă de Iurie Grecu este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Aliona Miron

4