2rci-61/23 — validarea popririi
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- validarea popririi
- Temei legal
- încetarea procedurii de apel
2rci-61/23 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr.2rci-61/23
2-20064979-01-2rci-09082023
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Pădurari)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. St. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
D E C I Z I E
17 aprilie 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Mariana Ursachi
Ion Malanciuc
examinând recursul declarat de Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor
Polivenco,
în cauza civilă, la cererea depusă de Întreprinderea Municipală Regia „Apă-
Canal Bălți”, în proces de restructurare, împotriva lui Victor Valuța cu privire la
validarea popririi,
împotriva încheierii din 19 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a încetat
procedura în apel,
c o n s t a t ă:
La 27 decembrie 2022, Întreprinderea Municipală Regia „Apă-Canal Bălți”, în
proces de restructurare, a depus cerere de validare a propririi, solicitând validarea
popririi față de terțul poprit Victor Valuța în sumă de 17 825, 03 lei, pentru serviciile
prestate în perioada 31 decembrie 1999-31 iulie 2014.
Prin hotărârea din 14 martie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis
cererea depusă de Întreprinderea Municipală Regia „Apă-Canal Bălți”, în proces de
restructurare, și s-a validat poprirea față de terțul poprit Victor Valuța în sumă de 17
825, 03 lei. S-a încasat de la terțul poprit Victor Valuța în contul masei debitoare a
Întreprinderii Municipale Regia „Apă-Canal Bălți” suma de 17 825, 03 lei, cu titlu
de datorie, și suma de 147,05 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a încasat de la
Victor Valuța în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 534,15 lei.
Invocând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, la data de 06 aprilie 2023,
terțul poprit Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor Polivenco, a declarat apel
împotriva hotărârii din 14 martie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând
scutirea de la plata taxei de stat, admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu
soluționarea problemei în fond prin emiterea unei decizii prin care să fie dispusă
desființarea popririi.
Prin încheierea din 26 mai 2023 a Curții de Apel Bălți s-a scutit apelantul Victor
Valuța de la plata taxei de stat la înaintarea cererii de apel. S-a acceptat spre
examinare apelul înaintat și s-a intentat procedura de apel.
1
La data de 29 mai 2023, terțul poprit Victor Valuța, reprezentat de avocatul
Victor Polivenco, a înregistrat un apel suplimentar.
Prin încheierea din 19 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 374
alin.(4) lit. a) din Codul de procedură civilă, s-a încetat procedura de apel, la apelul
declarat de avocatul Victor Polivenco, în calitate de reprezentant al apelantului
Victor Valuța, împotriva hotărârii din 14 martie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central.
La 01 august 2023, Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor Polivenco, a
declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea încheierii contestate, remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor
Polivenco, a indicat că încheierea instanței de apel este ilegală și adoptată fără a ține
cont de probele administrate.
A menționat că, nu i-a fost comunicată copia cererii de validare a popririi până
la 29 martie 2023, când a expirat termenul de contestare cu apel. Mai mult, instanța
de judecată nu a dispus citarea la adresa de domiciliu a lui Valuța Victor.
Totodată, a învederat că despre existența litigiului, a aflat la 30 martie 2023
când a recepționat dispozitivul hotărârii din 14 martie 2023 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central.
A relevat că, dispozitivul hotărârii din 14 martie 2023 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central, i-a fost comunicat la 30 martie 2023, ceea ce se confirmă prin plicul
anexat la cererea de recurs, nr. ieșire 12171 (f.d.73).
A evidențiat recurentul că consideră că instanța de apel la pronunțarea încheierii
de încetare a procedurii de apel, nu a ținut cont de toate circumstanțele de fapt
invocate de terțul poprit Victor Valuța și eronat a constatat încălcarea termenului
pentru declararea apelului fără a verifica modul și termenele de comunicare a
hotărârii judecătorești.
Recurentul a mai susținut că, prin restituirea cererii de apel i-a fost încălcat
dreptul de acces liber la justiție garantat de art. 6 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 19 iulie 2023 a Curții de Apel
Bălți a fost expediată în recurentului la 20 iulie 2023 prin intermediul poștei terestre
și reprezentantului său avocatul Victor Polivenco, prin intermediul poștei
electronice, la data 20 iulie 2023 (f.d. 68-69).
Astfel, recursul declarat la 01 august 2023, este în termen.
La 09 august 2023, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului
declarat de Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor Polivenco, pentru
cunoștință (f.d. 75).
În conformitate cu art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie
2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile
Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
2
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează
a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se
efectuează în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua
actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori
stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea
din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
În conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie
2012, hotărârile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu apel în termen de 15 zile
de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute în prezenta
lege. Termenul de apel, precum și apelul declarat nu suspendă executarea hotărârilor
instanței de insolvabilitate.
Potrivit art. 126 alin. (10) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
hotărârea de validare a popririi este supusă numai apelului de către terțul poprit.
În conformitate cu art. 374 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură civilă, după
primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la cerere dacă
instanța de apel constată că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul
nu a solicitat repunerea în termen sau instanța de apel a respins cererea de repunere
în termen.
Din materialele cauzei rezultă că la 14 martie 2023, Judecătoria Bălți, sediul
Central, a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a admis cererea depusă de
Întreprinderea Municipală Regia „Apă-Canal Bălți”, în proces de restructurare, a
validat poprirea față de terțul poprit Victor Valuța în sumă de 17 825, 03 lei și a
încasat de la terțul poprit Victor Valuța în contul masei debitoare a Întreprinderii
Municipale Regia „Apă-Canal Bălți” suma de 17 825, 03 lei, cu titlu de datorie, și
suma de 147,05 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Nefiind de acord cu hotărârea din 14 martie 2023, Judecătoria Bălți, sediul
Central, terțul poprit Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor Polivenco, a
depus cerere de apel.
Ca urmare, prin încheierea din 19 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, în temeiul
art. 374 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură civilă, a fost încetată procedura de
apel, la apelul declarat de avocatul Victor Polivenco, în calitate de reprezentant al
apelantului Victor Valuța, împotriva hotărârii din 14 martie 2023 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central.
3
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul
legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
justă soluția instanței de apel de încetarea procedurii de apel, în temeiul art. art. 374
alin. (4) lit. a) din Codul de procedură civilă, deoarece cererea de apel a fost depusă
peste termenul de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la
art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, iar apelantul nu a
solicitat repunerea în termen.
Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a
fost pronunțat la 14 martie 2023, iar cererea de apel a fost depusă de către, terțul
poprit Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor Polivenco, la 06 aprilie 2023,
pe când termenul-limită de depunere a apelului a expirat la 29 martie 2023.
Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură
civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în
termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să
fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate
fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare. La
cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de
către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea
neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces
echitabil.
La caz se constată că apelul a fost depus de către Victor Valuța, reprezentat de
avocatul Victor Polivenco, peste termenul legal de atac, însă apelantul nu a solicitat
repunerea în termen a apelului, printr-o cerere formulată în condițiile art. 116 din
Cod de procedură civilă, cu indicarea motivelor și prezentarea probelor întru
confirmarea imposibilității depunerii apelului în termenul legal. Or, repunerea în
termenul de atac se face de către instanța de judecată doar în cazurile și în ordinea
strict reglementată de art. 116 din Cod de procedură civilă, care cert, expres și
imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate fi efectuată
doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului.
Prin urmare, Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor Polivenco,
contestând hotărârea primei instanțe peste termenul legal de 15 zile de la data
pronunțării dispozitivului, trebuia să depună diligență și să întreprindă măsurile
necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță prin depunerea unei cereri
de repunere în termen a apelului, cu anexarea probelor justificative care să confirme
imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul de atac prevăzut de lege. Or,
instanța de apel nu era în drept din oficiu să dispună acest fapt, fără ca apelantul să
înainteze personal această solicitare.
Subsecvent, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la
proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
4
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în
cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat
de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
Conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea
se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.
Potrivit art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și
înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana
împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație
sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se
restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează
personal contra semnătură pe cotor.
Nu poate fi reținut argumentul invocat de Victor Valuța, reprezentat de avocatul
Victor Polivenco, precum că hotărârea adoptată i-a făcut adusă la cunoștință la data
de 30 martie 2023, ceea ce se confirmă prin plicul anexat la cererea de recurs, nr.
ieșire 12171.
La fel, Colegiul reține că indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă
la pronunțarea dispozitivului hotărârii, termenul de declarare a apelului de 15 zile
prevăzut la art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, curge
de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, dar nu de
la data recepționării (comunicării) actului judecătoresc sau încetării circumstanțelor
care au dus la omiterea termenului de procedură.
Prin urmare, recurentul Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor
Polivenco, nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica aflare dânsului într-o
veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în interiorul termenului
legal.
La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste
drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute
de legislația procedurală civilă.
Ține de menționat, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența
sa promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa
de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și
desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van
Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Completul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație
pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea
în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația
în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe
pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de
procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din
motive întemeiate. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la
încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
5
În circumstanțele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră ca fiind legală și întemeiată încheierea din 19 iulie 2023 a Curții de Apel
Bălți.
Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu
standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi
ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat
în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea
principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un
proces echitabil.
În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic c.
Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum și
hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei,
hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că
deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor
circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în
termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen
pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și de a menține încheierea
instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Victor Valuța, reprezentat de avocatul Victor
Polivenco.
Se menține încheierea din 19 iulie 2023 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă,
la cererea depusă de Întreprinderea Municipală Regia „Apă-Canal Bălți”, în proces
de restructurare, împotriva lui Victor Valuța cu privire la validarea popririi.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Mariana Ursachi
Ion Malanciuc
6