2rac-61/24 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- art. 433 al. 1 lit. a Cpc
2rac-61/24 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Primăria
mun. Bălți,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM
Regia ,,Apă-Canal-Bălți” în proces de restructurare împotriva
Primăriei mun. Bălți privind încasarea datoriei,
împotriva deciziei din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2rac-61/24
NR. PIGD 2-22189626-01-2rac-10042024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Argumentele recursului nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de procedură civilă.
Judecătoria Bălți, sediul central, jud. A. Donos,
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, D. Corolevschi
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Primăria
mun. Bălți,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 decembrie 2022, ÎM Regia ,,Apă-Canal-Bălți” în proces de
restructurare, reprezentată de administratorul Mămăligă Ion, a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Bălți privind încasarea datoriei în
cuantum de 6 926,5 lei.
În motivarea acțiunii, a indicat că relațiile dintre ÎM Regia „Apă-Canal-
Bălți” în calitate de furnizor și Primăria municipiului Bălți în calitate de consumator
noncasnic sunt reglementate prin prisma contractului pentru serviciile publice de
alimentare cu apă potabilă. În cadrul controlului privind corectitudinea
conexiunilor la sistemul de alimentare cu apă, citirea indicațiilor contorului,
prezentarea la verificarea metrologică, controlul integrității contorului de apă și al
sigiliilor aplicate acestuia, reprezentanții ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” au depistat
că contorul care se află în gestiunea Primăriei mun. Bălți era înghețat și din cauza
deteriorării există scurgerea de apă. Locul consumului mun. Bălți, str.Ștefan cel
Mare 29. Ca rezultat, a fost întocmit actul din 28.01.2021.
A notat că, întrucât Primăria municipiului Bălți nu a informat Întreprinderea
Municipală „Regia Apă-Canal-Bălți” despre circumstanțele respective, iar
constatarea faptului a fost efectuată de furnizor, aceste acțiuni se califică drept
nerespectare de către consumator a obligațiilor ce îi revin în mod direct în cadrul
raportului de prestare a serviciului public de alimentare cu apă, constituind totodată
o încălcare a regulilor de utilizare a serviciului public de alimentare cu apă.
A menționat că, în temeiul actului din 28 ianuarie 2021, la data de 8 februarie
2021 a fost emisă decizia privind constatarea consumului fraudulos, prin care
acțiunile consumatorului noncasnic Primăria municipiului Bălți au fost calificate
drept încălcare a regulilor de utilizare a serviciului public de alimentare cu apă,
fiind încadrate la categoria de consum fraudulos. În cadrul aceleiași decizii, s-a
dispus determinarea volumului serviciului public prestat în funcție de secțiunea
branșamentului, durata consumului fraudulos fiind stabilită la 24 de ore, pe o
perioadă de referință de 31 de zile, cu efectuarea corespunzătoare a calculului și
expedierea acestuia către Primăria municipiului Bălți.
A reținut că, în baza acestei decizii din 8 februarie 2021, Î.M. Regia „Apă-
Canal-Bălți” a efectuat calculului prejudiciului în cuantum de 6 926,52 lei, în
1
conformitate cu prevederile punctelor 130 și 132 din Regulamentul-cadru de
organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare,
aprobat la 27 septembrie 2019.
A indicat că, la 10.08.2022 a expediat Primăriei mun. Bălți pretenția nr.2189
prin care a solicitat achitarea benevolă a calculului efectuat. Pretenția a fost
recepționată, însă datoria nu a fost achitată.
În drept, pretențiile se întemeiază pe dispozițiile art. 86 alin. (2), 774, 858
Cod civil, Legea privind serviciul public de alimentare cu apă potabilă și canalizare
nr. 303 din 13.12.2013, Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a
serviciului public de alimentare cu apă și canalizare, aprobat prin hotărârea
Consiliului administrativ al ANRE nr.355 din 27.09.2019.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 martie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a
admis acțiunea. S-a dispus de a încasa de la Primăria mun. Bălți în beneficiul ÎM
Regia ,,Apă-Canal-Bălți” datoria în sumă de 6 926,5 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 martie 2023, Primăria mun. Bălți a declarat apel împotriva hotărârii
din 22 martie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând casarea hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea
de apel declarată de Primăria mun. Bălți. S-a menținut hotărârea din 22 martie 2023
a Judecătoriei Bălți, sediul central.
În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că la 22 februarie 2019 între
Întreprinderea Municipală Regia „Apă-Canal-Bălți”, în calitate de operator, și
Primăria municipiului Bălți, în calitate de consumator noncasnic a fost încheiat
contractul nr.30 de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă
consumatorului noncasnic. Potrivit anexei nr.1 la contractul nr.30 din 22.02.2019,
ÎM Regia ”Apă-Canal- Bălți” urma să furnizeze apă potabilă la următoarele adrese:
str. Independenței 1, str. Decebal 99, str. Ștefan cel Mare 29, str. Strîi 19, str. T.
Vladimirescu 8.
Instanța de apel a reținut că, la 28 ianuarie 2021 reprezentanții ÎM Regia
”Apă-Canal-Bălți”, în cadrul verificării apometrului nr.005734 pe adresa mun.
Bălți str.Ștefan cel Mare 29 au constatat că apometrul era înghețat, erau scurgeri de
apă până la contor. În rezultat, a fost întocmit actul din 28 ianuarie 2021, în care s-
2
a menționat că reprezentantul consumatorului a refuzat să semneze actul și să
primească un exemplar al acestuia.
În baza actului din 28 ianuarie 2021 ÎM Regia ”Apă-Canal-Bălți” la
08.02.2021 a emis decizia prin care s-a hotărât: a califica acțiunile consumatorului
noncasnic Primăria mun. Bălți ca încălcare a regulilor de folosire a serviciului
public de alimentare cu apă și anume consumul fraudulos a apei; a efectua calculul
volumului serviciului public prestat conform secțiunii branșamentului d-15 mm,
vitezei mișcării apei 1,5 m/s în termen de 24 ore, în perioada de 31 de zile, în același
timp, ținînd cont de modul de consum, regimul de funcționare a consumatorului
noncasnic, diametrul conectării, data ultimei verificări a contorului/ultima citire a
datelor contorului; a efectua și a expedia calculul de plată în adresa Primăriei mun.
Bălți.
Potrivit calculului nr.420, efectuat în baza actului din 28 ianuarie 2021,
consumul de apă pentru luna ianuarie 2021 la adresa locului de consum din mun.
Bălți, str.Ștefan cel Mare 29 a constituit 6 926,52 lei.
Instanța de apel a evidențiat că, în scopul soluționării litigiului pe cale
amiabilă, la 10 august 2022 ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” a expediat în adresa
Primăriei mun. Bălți pretenția nr.2189 prin care a solicitat achitarea datoriei în
mărime de 6 926,52 lei până la data de 01.09.2022. Pretenția a fost recepționată la
15.08.2022, fapt confirmat prin semnătura din avizul de recepție.
Prin răspunsul nr.P-03-11/5567 din 18.08.2022 la pretenție Primăria. mun.
Bălți a indicat că nu a fost încheiat un contract cu nr.30 la 22.02.2022 cu ÎM Regia
”Apă- Canal-Bălți” pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă la locul de
consum - str. Ștefan cel Mare 29 pentru perioada anului 2021; că actul din
28.01.2021 a fost întocmit fără cercetarea și constatarea obiectivă a tuturor
circumstanțelor cazului, de aceea a solicitat revizuirea situației și efectuarea
repetată, împreună cu reprezentanții Primăriei mun. Bălți, a calculelor
corespunzătoare.
Instanța de apel a reținut că, întrucât datoria solicitată nu a fost achitată, la
data de 26 decembrie 2022, Întreprinderea Municipală „Regia Apă-Canal-Bălți”,
aflată în proces de restructurare, a înaintat o cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei municipiului Bălți, prin care a solicitat încasarea sumei
datorate de 6 926,52 lei.
Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată hotărîrea primei instanțe prin
care s-a admis acțiunea și s-a dispus de a încasa de la Primăria mun. Bălți în
beneficiul ÎM Regia ”Apă-Canal-Bălti” datoria în sumă de 6 926,5 lei. În
argumentarea soluției de admitere a acțiunii, prima instanță a motivat că suma
solicitată în mărime de 6 926,52 lei, cu titlu de datorie, a fost calculată în baza
deciziei din 08.02.2021 prin care acțiunile consumatorului noncasnic Primăria
3
mun. Bălți au fost calificate drept consum fraudulos și că decizia din 08.02.2021
nu a fost contestată de Primăria mun. Bălți.
Reiterând prevederile art. 774 alin. (1), 776 Cod civil, art. 3 alin. (1), 4, 16
alin. (1), 17 lit. a), d), e), h), n) al Legii privind serviciul public de alimentare cu
apă și de canalizare nr. 303/2013, pct. 4.2.3, 4.2.4, 4.2.14, 67 Contractului de
furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă consumatorului
noncasnic nr.30 din 22.02.2019, precum și pct. 67 lit. d), o), 81, 84, 85, 86, 99, 132
al Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de
alimentare cu apă și de canalizare, aprobat prin Hotărîrea ANRE nr.355/2019 din
27.09.2019, instanța de apel a reținut că materialele cauzei confirmă faptul că
consumatorul Primăria mun. Bălți nu a respectat obligațiunile și regulile de folosire
a serviciului public de alimentare cu apă, astfel că nu a verificat integritatea
contorului, nu întreprins acțiuni de protecție a contorului contra înghețului, ceea ce
a dus la scurgeri de apă, cauzând prejudiciu furnizorului, nu a informat furnizorul
că contorul a înghețat și există scurgeri de apă.
În aceste circumstanțe, furnizorul ÎM Regia ”Apă-Canal-Bălți” a calificat
situația respectivă ca consum fraudulos și a calculat volumul serviciului public
furnizat, care urma a fi facturat în dependență de secțiunea branșamentului, viteza
mișcării apei, durata consumului fraudulos, categoria consumatorului, regimul de
consum, regimul de lucru al agentului economic, modalitatea consumului fraudulos
ș.a, în speță fiind efectuat calculul pentru 31 zile, diametrul de 15 mm și pentru 9
ore zilnic, în rezultat fiind stabilit un volum de apă de 293 m3. Reieșind din faptul,
că prețul 1m3 cub de apă era de 23,64 lei, valoarea pierderilor de apă a constituit
6926,52 lei.
Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului precum că
prima instanță nu a aplicat dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. c) din Legea nr.303/2013,
or, la pct.33 din hotărârea contestată instanța a aplicat norma respectivă. Ce ține de
dezacordul apelantului referitor la faptul, că verificarea contorului la data de
28.01.2021 a fost efectuată în lipsa reprezentantului consumatorului, completul de
judecată menționează că reprezentantul furnizorului în actul din 28.01.2021 a
indicat despre refuzul reprezentantului consumatorului de a semna actul de control,
iar în conformitate cu dispozițiile pct.85,86 din Regulamentul-cadru de organizare
și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, aprobat
prin Hotărârea ANRE nr.355/2019 din 27.09.2019, furnizorul era în drept să
efectueze controlul în lipsa consumatorului sau a reprezentantului acestuia în
situația în care ultimii refuză să participe la control.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul
apelantului precum că prima instanță eronat a constatat existența consumului
fraudulos al apei la locul de consum din mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare 29 în lipsa
unui contract de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă în
4
perioada anului 2021. În acest sens, instanța de apel a menționat că la dosar este
anexat contractul nr.30 din 22.02.2019 de furnizare a serviciului public de
alimentare cu apă potabilă consumatorului noncasnic, semnat de ambele părți
contractante cu aplicarea ștampilelor.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a explicat că chiar în lipsa unui
contract încheiat între furnizor cu consumatorul, ultimul este obligat la plata
consumului serviciului respectiv, ceea ce rezultă și din dispozițiile art. 25 alin. (1),
(5) din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24.10.2002,
care statuează că persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice
de gospodărie comunală sînt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate,
conform facturilor primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între
operator și consumator.
În final, instanța de apel a constatat că argumentele apelului nu constituie
temei de casarea a hotărârii contestate, motiv pentru care apelul declarat de
Primăria mun. Bălți s-a respins, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul
central din 22 martie 2023.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 aprilie 2024, Primăria mun. Bălți declară recurs împotriva deciziei din
15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicită admiterea recursului, casarea
hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii prin care
acțiunea să fie respinsă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurentul reiterează, în esență, argumentele
prezentate anterior în cadrul cererii de apel. În completare, acesta invocă temeiul
de recurs prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, subliniind că
instanța de apel a omis aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
303/2013, potrivit cărora accesul la contoarele de apă ale consumatorilor este
permis doar în prezența consumatorului sau a reprezentantului acestuia. În acest
context, se arată că acțiunile de documentare a consumului pretins fraudulos de
apă, materializate prin întocmirea Actului din 28 ianuarie 2021 privind consumul
pretins fraudulos, au fost efectuate de către reclamant în absența reprezentantului
legal al consumatorului, contrar cerințelor legale menționate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
5
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Art. 434 alin. (1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că recurenta s-a conformat dispozițiilor art.434
Cod de procedură civilă, indicat la pct.31, și a depus în termen recursul la data de
10 aprilie 2024, în condițiile în care a recepționat copia deciziei din 15 februarie
2024 a Curții de Apel Bălți, la 05 aprilie 2024 (f.d.103).
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
6
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare
invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată
de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de
Apel Bălți și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință,
nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de
procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,
de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
7
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
8