2rac-61/24 — încasarea datoriei

La 26 decembrie 2022, ÎM Regia ,,Apă-Canal-Bălți” în proces de restructurare, reprezentată de administratorul Mămăligă Ion, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Bălți privind încasarea datoriei în cuantum de 6 926,5 lei.

În motivarea acțiunii, a indicat că relațiile dintre ÎM Regia „Apă-Canal- Bălți” în calitate de furnizor și Primăria municipiului Bălți în calitate de consumator noncasnic sunt reglementate prin prisma contractului pentru serviciile publice de alimentare cu apă potabilă. În cadrul controlului privind corectitudinea conexiunilor la sistemul de alimentare cu apă, citirea indicațiilor contorului, prezentarea la verificarea metrologică, controlul integrității contorului de apă și al sigiliilor aplicate acestuia, reprezentanții ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” au depistat că contorul care se află în gestiunea Primăriei mun. Bălți era înghețat și din cauza deteriorării există scurgerea de apă. Locul consumului mun. Bălți, str.Ștefan cel Mare 29. Ca rezultat, a fost întocmit actul din 28.01.2021.

A notat că, întrucât Primăria municipiului Bălți nu a informat Întreprinderea Municipală „Regia Apă-Canal-Bălți” despre circumstanțele respective, iar constatarea faptului a fost efectuată de furnizor, aceste acțiuni se califică drept nerespectare de către consumator a obligațiilor ce îi revin în mod direct în cadrul raportului de prestare a serviciului public de alimentare cu apă, constituind totodată o încălcare a regulilor de utilizare a serviciului public de alimentare cu apă.

A menționat că, în temeiul actului din 28 ianuarie 2021, la data de 8 februarie 2021 a fost emisă decizia privind constatarea consumului fraudulos, prin care acțiunile consumatorului noncasnic Primăria municipiului Bălți au fost calificate drept încălcare a regulilor de utilizare a serviciului public de alimentare cu apă, fiind încadrate la categoria de consum fraudulos. În cadrul aceleiași decizii, s-a dispus determinarea volumului serviciului public prestat în funcție de secțiunea branșamentului, durata consumului fraudulos fiind stabilită la 24 de ore, pe o perioadă de referință de 31 de zile, cu efectuarea corespunzătoare a calculului și expedierea acestuia către Primăria municipiului Bălți.

A reținut că, în baza acestei decizii din 8 februarie 2021, Î.M. Regia „Apă- Canal-Bălți” a efectuat calculului prejudiciului în cuantum de 6 926,52 lei, în 1 conformitate cu prevederile punctelor 130 și 132 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, aprobat la 27 septembrie 2019.

A indicat că, la 10.08.2022 a expediat Primăriei mun. Bălți pretenția nr.2189 prin care a solicitat achitarea benevolă a calculului efectuat. Pretenția a fost recepționată, însă datoria nu a fost achitată.

În drept, pretențiile se întemeiază pe dispozițiile art. 86 alin. (2), 774, 858 Cod civil, Legea privind serviciul public de alimentare cu apă potabilă și canalizare nr. 303 din 13.12.2013, Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și canalizare, aprobat prin hotărârea Consiliului administrativ al ANRE nr.355 din 27.09.2019.

În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că la 22 februarie 2019 între Întreprinderea Municipală Regia „Apă-Canal-Bălți”, în calitate de operator, și Primăria municipiului Bălți, în calitate de consumator noncasnic a fost încheiat contractul nr.30 de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă consumatorului noncasnic. Potrivit anexei nr.1 la contractul nr.30 din 22.02.2019, ÎM Regia ”Apă-Canal- Bălți” urma să furnizeze apă potabilă la următoarele adrese: str. Independenței 1, str. Decebal 99, str. Ștefan cel Mare 29, str. Strîi 19, str. T. Vladimirescu 8.

Instanța de apel a reținut că, la 28 ianuarie 2021 reprezentanții ÎM Regia ”Apă-Canal-Bălți”, în cadrul verificării apometrului nr.005734 pe adresa mun. Bălți str.Ștefan cel Mare 29 au constatat că apometrul era înghețat, erau scurgeri de apă până la contor. În rezultat, a fost întocmit actul din 28 ianuarie 2021, în care s- 2 a menționat că reprezentantul consumatorului a refuzat să semneze actul și să primească un exemplar al acestuia.

În baza actului din 28 ianuarie 2021 ÎM Regia ”Apă-Canal-Bălți” la 08.02.2021 a emis decizia prin care s-a hotărât: a califica acțiunile consumatorului noncasnic Primăria mun. Bălți ca încălcare a regulilor de folosire a serviciului public de alimentare cu apă și anume consumul fraudulos a apei; a efectua calculul volumului serviciului public prestat conform secțiunii branșamentului d-15 mm, vitezei mișcării apei 1,5 m/s în termen de 24 ore, în perioada de 31 de zile, în același timp, ținînd cont de modul de consum, regimul de funcționare a consumatorului noncasnic, diametrul conectării, data ultimei verificări a contorului/ultima citire a datelor contorului; a efectua și a expedia calculul de plată în adresa Primăriei mun. Bălți.

Potrivit calculului nr.420, efectuat în baza actului din 28 ianuarie 2021, consumul de apă pentru luna ianuarie 2021 la adresa locului de consum din mun. Bălți, str.Ștefan cel Mare 29 a constituit 6 926,52 lei.

Instanța de apel a evidențiat că, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 10 august 2022 ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” a expediat în adresa Primăriei mun. Bălți pretenția nr.2189 prin care a solicitat achitarea datoriei în mărime de 6 926,52 lei până la data de 01.09.2022. Pretenția a fost recepționată la 15.08.2022, fapt confirmat prin semnătura din avizul de recepție.

Prin răspunsul nr.P-03-11/5567 din 18.08.2022 la pretenție Primăria. mun. Bălți a indicat că nu a fost încheiat un contract cu nr.30 la 22.02.2022 cu ÎM Regia ”Apă- Canal-Bălți” pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă la locul de consum - str. Ștefan cel Mare 29 pentru perioada anului 2021; că actul din 28.01.2021 a fost întocmit fără cercetarea și constatarea obiectivă a tuturor circumstanțelor cazului, de aceea a solicitat revizuirea situației și efectuarea repetată, împreună cu reprezentanții Primăriei mun. Bălți, a calculelor corespunzătoare.

Instanța de apel a reținut că, întrucât datoria solicitată nu a fost achitată, la data de 26 decembrie 2022, Întreprinderea Municipală „Regia Apă-Canal-Bălți”, aflată în proces de restructurare, a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Bălți, prin care a solicitat încasarea sumei datorate de 6 926,52 lei.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată hotărîrea primei instanțe prin care s-a admis acțiunea și s-a dispus de a încasa de la Primăria mun. Bălți în beneficiul ÎM Regia ”Apă-Canal-Bălti” datoria în sumă de 6 926,5 lei. În argumentarea soluției de admitere a acțiunii, prima instanță a motivat că suma solicitată în mărime de 6 926,52 lei, cu titlu de datorie, a fost calculată în baza deciziei din 08.02.2021 prin care acțiunile consumatorului noncasnic Primăria 3 mun. Bălți au fost calificate drept consum fraudulos și că decizia din 08.02.2021 nu a fost contestată de Primăria mun. Bălți.

Reiterând prevederile art. 774 alin. (1), 776 Cod civil, art. 3 alin. (1), 4, 16 alin. (1), 17 lit. a), d), e), h), n) al Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303/2013, pct. 4.2.3, 4.2.4, 4.2.14, 67 Contractului de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă consumatorului noncasnic nr.30 din 22.02.2019, precum și pct. 67 lit. d), o), 81, 84, 85, 86, 99, 132 al Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, aprobat prin Hotărîrea ANRE nr.355/2019 din 27.09.2019, instanța de apel a reținut că materialele cauzei confirmă faptul că consumatorul Primăria mun. Bălți nu a respectat obligațiunile și regulile de folosire a serviciului public de alimentare cu apă, astfel că nu a verificat integritatea contorului, nu întreprins acțiuni de protecție a contorului contra înghețului, ceea ce a dus la scurgeri de apă, cauzând prejudiciu furnizorului, nu a informat furnizorul că contorul a înghețat și există scurgeri de apă.

În aceste circumstanțe, furnizorul ÎM Regia ”Apă-Canal-Bălți” a calificat situația respectivă ca consum fraudulos și a calculat volumul serviciului public furnizat, care urma a fi facturat în dependență de secțiunea branșamentului, viteza mișcării apei, durata consumului fraudulos, categoria consumatorului, regimul de consum, regimul de lucru al agentului economic, modalitatea consumului fraudulos ș.a, în speță fiind efectuat calculul pentru 31 zile, diametrul de 15 mm și pentru 9 ore zilnic, în rezultat fiind stabilit un volum de apă de 293 m3. Reieșind din faptul, că prețul 1m3 cub de apă era de 23,64 lei, valoarea pierderilor de apă a constituit 6926,52 lei.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului precum că prima instanță nu a aplicat dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. c) din Legea nr.303/2013, or, la pct.33 din hotărârea contestată instanța a aplicat norma respectivă. Ce ține de dezacordul apelantului referitor la faptul, că verificarea contorului la data de 28.01.2021 a fost efectuată în lipsa reprezentantului consumatorului, completul de judecată menționează că reprezentantul furnizorului în actul din 28.01.2021 a indicat despre refuzul reprezentantului consumatorului de a semna actul de control, iar în conformitate cu dispozițiile pct.85,86 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.355/2019 din 27.09.2019, furnizorul era în drept să efectueze controlul în lipsa consumatorului sau a reprezentantului acestuia în situația în care ultimii refuză să participe la control.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului precum că prima instanță eronat a constatat existența consumului fraudulos al apei la locul de consum din mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare 29 în lipsa unui contract de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă în 4 perioada anului 2021. În acest sens, instanța de apel a menționat că la dosar este anexat contractul nr.30 din 22.02.2019 de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă potabilă consumatorului noncasnic, semnat de ambele părți contractante cu aplicarea ștampilelor.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a explicat că chiar în lipsa unui contract încheiat între furnizor cu consumatorul, ultimul este obligat la plata consumului serviciului respectiv, ceea ce rezultă și din dispozițiile art. 25 alin. (1), (5) din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24.10.2002, care statuează că persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice de gospodărie comunală sînt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între operator și consumator.

În final, instanța de apel a constatat că argumentele apelului nu constituie temei de casarea a hotărârii contestate, motiv pentru care apelul declarat de Primăria mun. Bălți s-a respins, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 22 martie 2023.

Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: 5 „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

Art. 434 alin. (1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor 6 veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de Apel Bălți și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 7

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Primăria mun. Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 8