2rac-93/19 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-93/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N.Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A.Garbuz, A.Ciobanu, I.Grosu) Î N C H E I E R E 13 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul declarat de Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți”, s-a casat hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă : La 19 mai 2018, Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 24 martie 2004 între Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” și Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți” a fost încheiat contractul nr. 966 privind livrarea apei potabile. Conform pct. 5.1 a contractului, abonatul efectuează decontările pentru apa furnizată în baza documentelor de plată, facturate de întreprindere. Plata se efectuează în decurs de 7 zile calendaristice din ziua prezentării documentului de plată. Din cauza nerespectării de către Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” a condițiilor contractuale, pentru perioada noiembrie 2015 - mai 2016, ultima a acumulat datorii în mărime de 633,29 de lei.

Conform art.16 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă potabilă și canalizare, în raport cu consumatorii, operatorul are dreptul să aibă acces la contoarele de apă ale consumatorilor cu care a încheiat contracte de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, la instalațiile aflate pe proprietatea consumatorului pentru citirea indicațiilor contorului de apă, pentru prezentare la verificarea metrologică și pentru controlul integrității 1 contorului de apă și al sigiliilor aplicate acestuia, precum și pentru deconectarea instalațiilor interne de apă și de canalizare ale consumatorului în cazurile prevăzute de actele legislative și de alte acte normative în domeniu.

La 25 martie 2016, reprezentanții Întreprinderii Municipale „Regia Apă Canal Bălți” au efectuat controlul cu privire la verificarea integrității sistemelor de alimentare cu apă potabilă, verificarea datelor apometrului, verificarea lucrului apometrului și integritatea sigiliilor aplicate. În rezultatul verificării s-a constatat faptul conectării neautorizate la sistemul public de alimentare cu apă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” și s-a întocmit actul respectiv, care a fost expediat în adresa acesteia prin intermediul serviciului poștal.

În cadrul controlului s-a depistat încălcarea prevederilor Legii privind serviciul public de alimentare cu apă potabilă și canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013, prin faptul conectării neautorizate a instalațiilor interne ale Societății cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” la rețelele publice de alimentare cu apă, care au fost executate fără avizul prealabil al operatorului și folosite înainte de a fi recepționate și date în exploatare. Astfel, Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți” a efectuat calculul volumului serviciului public în conformitate cu legislația în vigoare, suma căreia a constituit 102 124,80 de lei.

Aceste calcule împreună cu factura au fost expediate în adresa Societății cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” prin intermediul serviciului poștal, care a fost recepționat la 23 aprilie 2016. Prin pretenția nr. 470 din 1 martie 2017, a preîntâmpinat și a solicitat Societății cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” achitarea benevolă a datoriei, însă, această solicitare a fost ignorată. A solicitat Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți” admiterea acțiunii și încasarea în beneficiul de la Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” a datoriei în sumă totală de 102 758,09 lei. Prin hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți”; s-a încasat de la Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți” în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 8 000 de lei.

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți”; s-a casat hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii; s-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” în beneficiul Întreprinderii Municipale „Regia Apă Canal Bălți” suma de 102 758,09 lei și în folosul statului taxa de stat în sumă de 3 082,74 de lei. La 14 ianuarie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți. În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și a aplicat în mod eronat analogia legii și analogia dreptului.

A indicat că, suma de 633,29 de lei pentru consumul curent, a fost achitată. Însă, instanța de apel greșit a dispus spre încasarea plata pentru consumul fraudulos în sumă de 102 124,80 de lei cât și plata pentru consumul curent în sumă de 633,29 de lei care a fost achitată, iar în total suma de 102 758,09 lei. 2 A menționat că, contrar prevederilor pct. 91 din Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, reclamantul nu a prezentat probe precum constatările tehnico-științifice, concluzii a raportului verificării metrologice de expertiză sau alte rezultate. Totodată, actele de depistare a consumului fraudulos nr. 363 din 28 martie 2016 și nr. 384 din 31 martie 2016, au fost întocmite în lipsa consumatorului final.

Ambele acte au fost întocmite contrar Anexei nr. 4 la Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare. Conform art. 127 din Regulament, durata consumului fraudulos se ia în considerație de la ultimul control al contorului și până la data depistării, dar nu poate depăși termenul de 1 lună. În cazul în care consumatorul a refuzat accesul la contor, durata consumului fraudulos nu poate depăși termenul de 3 luni. Astfel a considerat că, calcularea de către operator a consumului fraudulos pentru perioada 10 martie 2015 – 25 martie 2016, este nejustificată. A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz”, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 31 ianuarie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Însă, intimatul Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți” nu a depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz”. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz”, în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată 25 octombrie 2018, care a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 20 noiembrie 2018 (f.d.114). Calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” în interiorul termenului legal, or cererea de recurs a fost depusă prin intermediul oficiului poștal la data de 14 ianuarie 2019 (f.d.126). Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că, argumentele invocate se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. La caz, criticile invocate de Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz” nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume 4 imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz”. La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Egro Gaz”.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu 5