2ra-830/23 — privind repararea prejudiciului moral

2ra-830/23 — privind repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-830/23

2-21106188-01-2ra-12062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Jud: R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: Iu. Cotruță, I. Țurcan, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Juratu,

reprezentată de avocatul Alexandru Savva,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Juratu împotriva lui Nina Juratu privind repararea prejudiciului moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Tatiana Juratu și s-a menținut hotărârea din 02 martie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 13 iulie 2021, Tatiana Juratu a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nina Juratu privind repararea prejudiciului moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în temeiul procesului verbal nr.

MAI XXXXX din XX iulie XXXX, Nina Juratu a fost găsită vinovată de săvârșirea

contravenției administrative prevăzute de art. XX alin. (1) din Codul

contravențional, fiind emisă o decizie de sancționare cu 9 u.c.

A relevat reclamanta că, în rezultatul acțiunilor ilegale a cet. Nina Juratu,

Tatiana Juratu a avut de suferit și un prejudiciu moral, manifestat prin stres și

nervozitate, ca urmare a adresării în adresa sa a cuvintelor necenzurate și injurioase.

A menționat reclamanta că, a pretins pe cale extrajudiciară achitarea în

beneficiul lui Tatiana Juratu, de către Nina Juratu, în termen de 30 zile din

momentul recepționării somației, a sumei în mărime de 10000,00 de lei, ceea ce

constituie echivalentul bănesc (despăgubire), a prejudiciului moral suferit de

Tatiana Juratu ca urmare a adresării în adresa sa a cuvintelor necenzurate și

injurioase din partea cet. Nina Juratu, în temeiul procesului verbal nr. MAI XXXXX

din XX iulie XXXX, prin care Nina Juratu a fost găsită vinovată de săvârșirea

contravenției administrative prevăzute de art. XX alin. (1) din Codul

contravențional, și a decizie de sancționare.

1

În continuare, reclamanta a notat că, prin răspunsul nr. 110-03/21 din 20 iunie

2021, avocata pârâtei a invocat faptul că, pârâta, nu intenționează să compenseze

prejudiciul moral pretins.

Astfel, a subliniat reclamanta că, la caz, sânt prezente cumulativ toate

elementele unei răspunderi, urmare a acțiunilor ilegale a Ninei Juratu, realizate

printr-o faptă ilicită extra contractuală.

A mai punctat reclamanta că, în rezultatul acțiunilor ilegale a Ninei Juratu,

Tatiana Juratu a avut de suferit și un prejudiciu moral, manifestat și prin starea de

frustrare, implicit prin timpul consumat în cadrul procedurilor contravenționale,

fiind apelate organele de drept, întru a stabili obiectiv circumstanțele faptelor,

persoana vinovată, și a redobândi drepturile ce au fost încălcate, situație ce a creat

disconfort emoțional.

A declarat reclamanta că ținând cont de întinderea suferințelor cauzate Tatianei

Juratu prin contravenție, Tatiana Juratu pretinde că suma de 10000,00 de lei este în

măsură de a atenua suferințele cauzate, care, în lumina circumstanțelor descrise, o

consideră ca fiind una echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit.

Astfel, a menționat reclamanta că luând în considerație că litigiul apărut nu

poate fi soluționat pe cale amiabilă, consideră că este necesar a dispune încasarea

prejudiciului pretins pe cale judecătorească.

Prin urmare, a solicitat reclamanta încasarea de la Nina Juratu, în beneficiul

Tatianei Juratu a sumei în mărime 10000,00 de lei, ceea ce constituie echivalentul

bănesc (despăgubire), a prejudiciului moral suferit de Tatiana Juratu ca urmare a

adresării în adresa sa a cuvintelor necenzurate și injurioase din partea Ninei Juratu,

în temeiul procesului verbal cu privire la contravenție nr. MAI XXXXX din XX

iulie XXXX, prin care Nina Juratu a fost găsită vinovată de săvârșirea contravenției

administrative prevăzute de art. XX alin. (1) din Codul contravențional, fiind emisă

o decizie de sancționare cu 9 u.c (adică 450 de lei), precum și încasarea tuturor

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 02 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis în parte acțiunea înaintată de Tatiana Juratu. S-a încasat în beneficiul lui

Tatiana Juratu de la Nina Juratu suma de 500,00 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. S-a admis în parte cererea înaintată de

Juratu Tatiana privind compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2000,00

de lei pentru servicii juridice. S-a încasat în beneficiul lui Tatiana Juratu de la Nina

Juratu cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1000,00 lei pentru servicii juridice.

În rest, cererea s-a respins, ca neîntemeiată S-a încasat în beneficiul bugetului de

Stat de la Nina Juratu suma de 100,00 lei cu titlu de taxă de stat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 martie 2022, Tatiana

Juratu, reprezentată de avocatul Savva Alexandru, a declarat apel împotriva

hotărârii din 02 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, în partea pretențiilor respinse,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Tatiana Juratu și s-a menținut hotărârea din 02 martie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii

contestate în raport dispozițiile art. 45 alin. (1), art. 383 alin. (2), art. 387 alin. (1)

2

din Codul contravențional, art. 19, art.1998 alin.(1), art.2036 alin.(1)-(2), art.2037

alin.(1) – (3) din Codul civil și criticile aduse în apelul declarat de către Tatiana

Juratu, a constatat că, instanța ierarhic inferioară, pronunțându-se asupra aspectelor

importante, având în susținere cadrul legal pertinent speței, întemeiat a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a cererii de chemare în judecată în privința reparării

prejudiciului material și compensării cheltuielilor de asistență juridică.

Subsecvent, instanța de apel a notat că, având în vedere faptul că, Nina Juratu a

fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzute de art. XX din Codul

Contravențional - XXXXX, reclamanta este îndreptățită să solicite repararea

prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor pârâtei, interzise de lege.

Or, fiind incontestabil că, Tatiana Juratu a avut statut de victimă în cauza

contravențională, prin prisma prevederilor legale sus menționate, se constată

temeinicia motivelor ce îi acordă acesteia dreptul de a solicita și recuperarea

prejudiciului moral.

Totodată, instanța de apel a menționat că, prin cererea de apel declarată,

apelanta Tatiana Juratu și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de fond în

privința cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare.

La acest capitol, instanța de apel a relevat că, reieșind din particularitățile

specifice ale cauzei, instanța de fond în mod temeinic a dispus încasarea sumei de

500,00 de lei cu titlu de prejudiciu moral de la pîrîta Nina Juratu, or, suma de

10000,00 de lei, solicitată de Tatiana Juratu, este una exagerată, în raport cu criteriul

echității, care presupune că despăgubirea pentru prejudiciul moral trebuie să fie

justă, rațională și echitabilă, adică trebuie stabilită în așa mod încât să asigure

efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului cauzat, fiind

menținut echilibru între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Sub un alt aspect, instanța de apel a evidențiat că, sarcina probării prejudiciului

moral incubă reclamantei, prin prisma prevederilor art. 118 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, fiind necesar ca din înscrisurile depuse la dosar sau din alte probe

să rezulte neîndoielnic întinderea cuantumului pagubei, excluzându-se pretenții

excesive și vădit exagerate.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a notat că, la determinarea mărimii

compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată ia în considerare atât

aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice, cât și

datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi, importanța vitală a drepturilor

personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața, sănătatea, libertatea, inviolabilitatea

locuinței, secretul personal și familial, onoarea, demnitatea și reputația

profesională), nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferințelor

psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pierderea sau limitarea capacității de muncă

etc.), felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul.

Conform practicii Curții Europene, recunoașterea încălcării se consideră a

constitui o satisfacție echitabilă în situația în care aceasta este suficientă pentru a

aplana suferințele morale ale victimei. Doar în cazul în care Curtea constată că,

încălcarea este atât de gravă încât printr-o simplă recunoaștere situația morală a

victimei nu se va revendica, aceasta oferă o reparație echitabilă în formă bănească.

Scopul nu este unul punitiv, ci mai curând unul reparatoriu și preventiv. Finalitatea

constatării și determinării prejudiciului moral rezidă în acordarea unei satisfacții

echitabile menite să atenueze suferințele victimei.

3

Ca urmare, în funcție de cele constatate și reieșind din specificul acțiunii,

instanța de apel conchis că, la caz, suma de 500,00 lei poate fi considerată drept o

compensație echitabilă și suficientă pentru prejudiciul suferit, având în vedere

principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele

morale, starea de stres și frustrare cauzate apelantei prin acțiunile ilicite al intimatei

Nina Juratu.

Or, contrar argumentelor apelantei, instanța de apel a considerat că mărimea

compensației solicitate spre încasare cu titlu de reparare a prejudiciului moral în

sumă de 10000,00 de lei, este una excesivă, motiv din care nu poate fi admisă

integral, nefiind stabilite suferințele morale de o asemenea intensitate. Totodată,

urmează a se ține cont și de faptul că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor se

impune necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie

venituri nejustificative.

Subsidiar, cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de apel analizând

prevederile art. 94 alin. (1) și (3) art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură

civil, și având în vedere că, la caz, acțiunea reclamantei Tatiana Juratu a fost admisă

în parte, a conchis că prima instanța corect a dipus ca cheltuielile de judecată

suportate de aceasta la examinarea prezentei pricini urmează a fi compensate în

mod proporțional.

Distinct de aceste constatări, instanța de apel a menționat că suma de 1000 de

lei, admisă de prima instanță spre încasare cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

asistență juridică este una rezonabilă și proporțională, corespunzătoare

circumstanțelor de fapt ale cauzei și susceptibilă compensării în beneficiul apelantei

Tatiana Juratu, iar, în rest solicitarea acesteia cu privire la compensarea cheltuielilor

de judecată corect a fost respinsă.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că

apelanta nu a invocat nici un argument plauzibil în vederea justificării netemeiniciei

hotărârii instanței de fond, iar argumentele inserate în apelul declarat evidențiază

simplul dezacord al apelantei cu soluția dată de instanța inferioară. Or, potrivit

art.386 alin.(2) din Codul de procedură civilă, o hotărâre legală în fond nu poate fi

casată numai din motive formale.

La 21 mai 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.134), Tatiana Juratu,

reprezentată de avocatul Savva Alexandru, a declarat recurs împotriva deciziei din

21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă

integral acțiunea.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că instanțele judecătorești ierarhic inferioare au interpretat și aplicat în

mod eronat normele de drept material, precum și că nu au luat în considerație

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii pe care le consideră constate

și nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

4

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 21 martie 2023.

Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.4250 (f.d.

127), la 10 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin intermediul

oficiului poștal, copia deciziei integrale din 21 martie 2023, însă, date privind

recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

Astfel, recursul declarat de către Tatiana Juratu, reprezentată de avocatul

Alexandru Savva, prin intermediul oficiului poștal, la 21 mai 2023, împotriva

deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, se consideră depus în

termenul stabilit de lege.

La 13 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa intimatei Nina Juratu, copia recursului declarat de către

Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul

de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de

depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f.d.137).

La 27 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.140), avocata

Eugenia Jelamschi, acționând în numele și interesele Ninei Juratu, a depus referință

prin care a solicitat ca recursul declarat de Tatiana Juratu, reprezentată de avocatul

Alexandru Savva, împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

să fie respins (f.d.141/142).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Tatiana Juratu, reprezentată de avocatul Alexandru

Savva, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023

și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Tatiana Juratu, reprezentată

de avocatul Alexandru Savva, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, 12 iulie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că, Tatiana Juratu, reprezentată de

avocatul Alexandru Savva, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432

alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 21 mai 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a

făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a

stabilit interpretarea în mod eronat a legii de către instanța judecătorească.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea

de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare

celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat de către Tatiana Juratu, reprezentată de avocatul

Alexandru Savva, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

6

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale

unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul declarat de către Tatiana Juratu, reprezentată de

avocatul Alexandru Savva, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului

și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Tatiana Juratu, reprezentată de avocatul Alexandru

Savva, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7