2ra-1088/22 — incasarea despagubirii si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1088/22 2-20008978-01-2ra-08082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O. Dvornic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) D E C I Z I E 10 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Ion Malanciuc Diana Stănilă Oxana Parfeni examinând recursul declarat de Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la încasarea despăgubirii și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Vlad Bejereanu și menținută hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 22 ianuarie 2020, Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la încasarea despăgubirii și a cheltuielilor de judecată (f. d. 3-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș a indicat că la 16 august 2019, în jurul orelor 20:47, pe str. M. Sadoveanu 26, mun. Chișinău, a fost tamponat, în partea laterală și spate, automobilul de model Audi, n/î XXXXX, a cărui proprietar este. A evidențiat că, deși la momentul tamponării automobilului, nu se afla la o distanță prea mare de automobil, din cauza lipsei de lumină nu a fost posibil a identifica numărul de înmatriculare al automobilului care a tamponat vehiculul ce-i aparține, observând doar modelul - Renault Scenic, care fără a stopa a părăsit locul accidentului, continuându-și deplasarea sa haotică. 1 Tot atunci, a apelat la serviciul „112”, solicitând intervenția poliției și identificarea transportului, precum și a șoferului, întru atragerea la răspundere contravențională și achitarea despăgubirilor materiale pricinuite în urma tamponării.

A relatat că inspectorul superior al OSIAAN a SSTCR al DP mun. Chișinău, Valentin Rucan a informat conducerea DP mun. Chișinău despre producerea accidentului la 16 august 2019, precum și lipsa informației în privința autorului culpabil de producerea accidentului, fiind întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița accidentului și două fotografii ale automobilului deteriorat, pagubelor pricinuite, la materialele cauzei contravenționale fiind înregistrată cererea participantului în accident, procesul-verbal al victimei și actele necesare întru stabilirea culpabilității autorului.

La fel, a afirmat că a fost informată și SA „Moldova Astrovaz”, care este asigurătorul automobilului de model Audi, n/î XXXXX, cu privire la producerea accidentului, precum și solicitarea de despăgubire în cazul menționat supra, ultimul refuzând și motivându-și refuzul oral doar prin faptul că asiguratul urmează a se adresa doar la Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule. La 05 septembrie 2019, s-a adresat cu cererea nr. 165 către pârâtul Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, privind achitarea despăgubirii de pagubele produse de autovehicule, fapt care a precedat în lipsa unor informații și răspunsuri până la 23 decembrie 2019 din partea pârâtului.

Prin răspunsul nr. 02-2589/19 din 11 noiembrie 2019, a fost refuzată achitarea despăgubirilor de pagube produse de autovehicule, fiind motivată prin dispozițiile art. 33 alin. (3) și art. 21 alin. (3) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, solicitând hotărârea agentului constatator privind stabilirea culpabilității contravenientului, precum și a copiilor actelor de constatare a faptului, care de fapt au fost prezentate integral la data înregistrării cererii către pârât. Astfel, a constatat lipsa temeiului legal de refuz al Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule întru satisfacerea cereri adresate, ultimul eschivându-se intenționat de la plata revenită legală de satisfacere.

Or, potrivit contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto din 07 mai 2019, automobilul de model Audi, n/î XXXXX, s-a aflat în prezența valabilă a cazului asigurat pentru un termen integral de 12 luni, dânsul deținea un permis de conducere valabil și raportul de inspecție tehnică periodică a vehiculul din 07 mai 2019, a executat obligațiile sale revenite în cazul producerii de accident, informând atât asigurătorul, cât și agentul constatator, perfectând toate actele necesare întru solicitarea și recepția despăgubirii revenite legal în asemenea cazuri.

Totodată, s-a adresat asigurătorului pentru inspectarea automobilului în vederea întocmirii dosarului de daune, ultimul chiar dacă a fost informat și prin cererea din 21 august 2019, precum și de către expertul individual al SRL „Expert Auto Plus” pentru participația nemijlocită la examinarea mijlocului de transport 2 la 28 august 2019, asigurătorul nu a dat curs invitației, neglijând executarea obligațiilor revenite legal. A considerat că Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu rea intenție încearcă a se eschiva de la plata obligatorie de despăgubire, dânsul fiind impus a solicita în mod forțat și prin intermediul instanței judiciare.

A precizat că potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 2011/08A din 28 august 2019, pagubele pricinuite la accidentul produs la 16 august 2019, constituie suma totală de 31 903,56 de lei, evaluare stabilită de către expertul individual și care au fost stabilite în strictă conformitate cu dispozițiile art. 22-23 din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, urmând a fi achitate integral de către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule asiguratului.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 166-167, 174-176 din Codul de procedură civilă, art. 7, 8, 9, 14-15, 18, 19- 21, 22, 28, 31, 38, 39 din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 9-11, 15-17, 19, 454-457, 501-502, 509-511, 774-776, 858-859, 861, 901-902, 934, 936, 1822-1823, 1853, 1858-1867, 1878, 1882-1883 din Codul civil. Reclamantul a solicitat încasarea din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule în beneficiul său a despăgubirii materiale cauzate în urma accidentului rutier cu autor neidentificat în sumă de 31 903,56 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Vlad Bejereanu, ca neîntemeiată (f. d. 82, 87-91).

La 22 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 84-86), iar la 27 iulie 2021, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând admiterea apelului, repunerea în termenul de declarare și înregistrare a apelului motivat, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu examinarea cauzei în fond și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, precum și încasarea din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule în beneficiul său a cheltuielilor suportate la înregistrarea prezentei acțiuni și a celor ce au succedat în rezultatul examinării judiciare a cauzei civile, și anume, taxa de stat în sumă de 957,10 de lei, cheltuielile judiciare (plăți suportate la expertizarea bunului distrus al asiguratului, constatate prin raport de expertizare – 1 800 de lei, prestarea serviciilor judiciare – 15 000 de lei), în total suma de 49 660,66 de lei (f. d. 101-103).

Prin decizia din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Vlad Bejereanu și menținută hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 135, 136-142). 3 La 16 iunie 2022, Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș a declarat recurs împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 147-149).

În motivarea recursului, recurentul Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș a indicat că instanța de apel, făcând trimitere la prevederile art. 1398 alin. (1), (3) din Codul civil, în redacția până la 01 martie 2019, a conchis precum că Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule este în drept să achite despăgubirea de asigurare din mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii, în contextul în care automobilul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, doar în cazul în care au survenit vătămări corporale sau deces.

A menționat că textul „pentru vătămări corporale sau deces” din art. 33 alin. (3) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, nu satisface exigențele prevăzute de Constituție, deoarece îi permite Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și Fondului de protecție a victimelor străzii să evite plata despăgubirilor pentru partea vătămată. În argumentarea acestei poziții, refuzul în satisfacerea pretențiilor înaintate, soldate în urma unui accident rutier provocat de un autor rămas neidentificat, deși persoanei i se avariază sau i se distrug bunuri, fără a-i provoca vătămări corporale sau decesul, nu beneficiază de despăgubirile prevăzute expres prin lege.

Contradicțiile prevederilor art. 20 alin. (5) din legea menționată, care reglementează că drepturile persoanei păgubite într-un accident cu implicarea unui vehicul sau conducătorul vehiculului neidentificați sau persoana vinovată nu are o asigurare obligatorie de răspundere civilă auto valabilă se exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, dispozițiile contestate sunt contrare art. 4 alin. (1), 8 alin. (1) și 46 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova. A considerat că argumentarea instanței de apel, prin care a conchis că art. 33 alin. (3) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 este o normă specială în raport cu prevederile art. 20 alin (5) din legea menționată, care este o normă generală, este o interpretare eronată a normelor de drept material, potrivit căreia face posibilă eschivarea Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule de plata despăgubirilor persoanei căreia i-au fost avariate sau distruse bunuri.

Totodată, recurentul a evidențiat că poziția intimatului precum că Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților doar pentru vătămări corporale sau deces, este în contradicție cu decizia din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, pe marginea unei cauze identice (dosar nr. 2ra-111/20). În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

4 Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatului Mihail Barbaroș, la 20 iunie 2022, circumstanță ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 143). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 16 iunie 2022, în termenul legal. La 08 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, reprezentat de avocata Angela Popil a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș (f. d. 155-159).

Prin încheierea din 19 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat admisibil recursul declarat de Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 162). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că recursul declarat de Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi examinat în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023. Având în vedere că recursul declarat de Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil prin încheierea din 19 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, adică până la intrarea în vigoare a modificărilor operate prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 246 din 31 iulie 2023, procedura de judecare a recursului se va efectua conform art. 440 din Codul de procedură civilă, în redacția de până la 01 septembrie 2023. În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în redacția de până la 01 septembrie 2023, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

5 Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în redacția de până la 01 septembrie 2023, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, în redacția de până la 01 septembrie 2023, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inoportună invitarea participanților sau a reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței efectuarea controlului judiciar al deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, însă, informația despre data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție opinează că toate punctele de vedere, care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. Cu atât mai mult că, în esență, recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse.

Cu titlu subsidiar, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, §§ 72-75; Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, §§ 66, 72; Pönkä vs Estonia, 08 noiembrie 2016, §§ 33-34, decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a Curții Constituționale, §§ 26-27). Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în redacția de până la 01 septembrie 2023, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș, înaintând acțiunea în judecată împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, a solicitat încasarea din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule în beneficiul său a despăgubirii materiale cauzate în urma accidentului rutier cu autor neidentificat în sumă de 31 903,56 de lei și a cheltuielilor de judecată (f. d. 3-4). Fiind învestită cu judecarea fondului litigiului, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cu aplicarea corectă a legii materiale și pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante la caz, corect prin hotărârea din 07 aprilie 2021, a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii de chemare în judecată depusă de Vlad Bejereanu, pe care a respins-o (f. d. 82, 87-91), soluție menținută și de Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 07 aprilie 2022 (f. d. 136-142).

6 Astfel, după cum denotă actele cauzei, la 16 august 2019, pe str. Mihai Sadoveanu 26, mun. Chișinău, a avut loc un accident rutier, în urma căruia a fost deteriorat automobilul de model Audi cu n/î XXXXX, condus de Vlad Bejereanu, fapt confirmat prin raportul Direcției de Poliție a mun. Chișinău din 16 august 2019 (f. d. 6). Tot prin raportul Direcției de Poliție a mun.

Chișinău din 16 august 2019, a fost constatat că automobilul de model Audi cu n/î XXXXX, a fost tamponat de un automobil de model necunoscut, cu numerele de înmatriculare nestabilite, condus de un șofer neidentificat și care a părăsit locul comiterii accidentului rutier (f. d. 6). Din materialele dosarului rezultă că la 21 august 2019, Vlad Bejereanu a depus o cerere la Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, prin care a solicitat, în temeiul art. 21 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414- XVI din 22 decembrie 2006, acordarea despăgubirilor ce i se cuvin conform prevederilor legale în vigoare, ca urmare a prejudiciului suferit în accidentul de circulație produs la 16 august 2019 de către un autoturism neidentificat (f. d. 14). Prin răspunsul nr. 02-2589/19 din 11 noiembrie 2019, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, în temeiul art. 21 alin. (3) lit. a), 33 alin. (3) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 și art. 10 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii, a refuzat acordarea despăgubirii pentru pagube cauzate autovehiculului ce aparține lui Vlad Bejereanu,

deoarece lipsește temeiul legal pentru achitarea despăgubirii din Fondul de protecție a victimelor străzii (f. d. 23). În conexiunea acestor particularități, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că potrivit art. 33 alin. (1) și (4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, fondul de protecție a victimelor străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule ai căror proprietari sau utilizatori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, de autovehicule neidentificate și/sau obținute pe cale ilicită.

Fondul de protecție a victimelor străzii se administrează și se utilizează de către Biroul Național, potrivit actelor normative ale autorității de supraveghere, emise în acest sens. Cheltuielile de constituire, administrare și utilizare a mijloacelor fondului se vor acoperi din disponibilitățile lui.

Iar reieșind din prevederile art. 33 alin. (3) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces dacă proprietarul sau utilizatorul autovehiculului 7 răspunzător de producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

Totodată, pct. 10 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii, aprobat prin hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009, statuează că mijloacele financiare acumulate în Fond sunt destinate plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru avarierea sau distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces dacă posesorul (utilizatorul) autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

În interpretarea corectă a normelor de drept citate, este de înțeles că Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat achitării plăților în două cazuri: a) pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat; b) pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces dacă proprietarul sau utilizatorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Vlad Bejereanu pretinde încasarea despăgubirii de asigurare pentru repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea automobilului de model Audi cu n/î XXXXX, în rezultatul accidentului rutier produs la 16 august 2019 de către o persoană neidentificată.

În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că dispozițiile legale sus-menționate, impun concluzia că Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule este în drept să achite despăgubirea de asigurare din mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii, în contextul în care autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, doar în cazul în care au survenit vătămări corporale sau deces, ceea ce la caz nu se atestă. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de fond și instanța de apel just au ajuns la concluzia de a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, or, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule este în drept să achite despăgubirea de asigurare din mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii, în contextul în care autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, doar în cazul în care au survenit vătămări corporale sau deces.

Față de toate aceste considerente, este incontestabil că în speță nu au fost întrunite condițiile pentru achitarea despăgubirii de asigurare din mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii. Pe cale de consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul recurentului precum că instanța de apel eronat a conchis că art. 33 alin. (3) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 este o 8 normă specială în raport cu prevederile art. 20 alin (5) din legea menționată, care este o normă generală, fiind interpretare eronată a normelor de drept material, potrivit căreia face posibilă eschivarea Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule de plata despăgubirilor persoanei căreia i-au fost avariate sau distruse bunuri.

Or, după cum corect a reținut instanța de apel, Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate nr. 135 din 24 noiembrie 2020, a concluzionat că fondul de protecție a victimelor străzii este destinat achitării plăților de despăgubiri în două cazuri: a) pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat; b) pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces dacă proprietarul sau utilizatorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită (...).

Curtea a notat că, le revine instanțelor de judecată să examineze solicitarea persoanei, căreia i s-au provocat prejudicii materiale, de obținere a despăgubirilor de asigurare în cazul în care autorul accidentului a rămas neidentificat și, respectiv, să stabilească prevederile legale aplicabile acestui caz (DCC nr. 135/2020, § 22 și § 24). În același timp, cu referire la alegațiile recurentului precum că este în contradicție cu decizia din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, pe marginea unei cauze identice (dosar nr. 2ra-111/20), poziția intimatului că Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților doar pentru vătămări corporale sau deces, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le apreciază critic, având în vedere că decizia menționată nu constituie jurisprudență constantă și uniformă a Curții Supreme de Justiție.

Sintetizând cele reliefate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă corectitudinea concluziei instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la respingerea cerinței lui Vlad Bejereanu cu privire la încasarea din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule în beneficiul său a despăgubirii materiale cauzate în urma accidentului rutier cu autor neidentificat în sumă de 31 903,56 de lei, precum și respingerea cerinței lui Vlad Bejereanu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, care este subsecventă cerinței de bază.

Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de recurs în sensul celor descrise. Față de cele ce preced și având în vedere faptul că atât decizia instanței de apel, cât și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate, iar temeiurile invocate de către recurent sunt lipsite de suport legal, Completul de judecată al Curții 9 Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș. Se menține decizia din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vlad Bejereanu, reprezentat de avocatul Mihail Barbaroș împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la încasarea despăgubirii și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Ion Malanciuc Diana Stănilă Oxana Parfeni 10