2ra-1530/23 — anularea ordinului, repararea prejudiciului s.a.

2ra-1530/23 — anularea ordinului, repararea prejudiciului s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1530/23

2-22144926-01-2ra-11102023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, I. Țurcan, A. Braga)

Î N C H E I E R E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Zgardan Violeta,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Zgardan Violeta

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea ordinului, încasarea prejudiciului

moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul declarat de Agenția Servicii Publice, casată hotărârea din 31 ianuarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii

depuse de Zgardan Violeta,

c o n s t a t ă:

La 03 octombrie 2022, Zgardan Violeta a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea ordinului, încasarea prejudiciului

moral și cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza Notei de serviciu nr.08/1613 din

01 august 2022 a Direcției securitate a Agenției Servicii Publice, a fost inițiată în privința sa

ancheta de serviciu, care activează în calitate de registrator de stat în cadrul Serviciului

cadastral teritorial Chișinău.

În urma anchetei de serviciu, a fost emis ordinul nr.141se din 30 august 2022, prin care

i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru atitudine

iresponsabilă față de obligațiile de serviciu, manifestată prin încălcarea prevederilor pct.87

din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și drepturilor asupra lor nr.112

din 22 iunie 2005 și pct.3.1 lit.a) din Fișa de post a registratorului din sistemul cadastral.

Reclamanta și-a manifestat dezacordul față de ordinul nr.141se din 30 august 2022 al

ASP, deoarece a fost emis cu încălcarea procedurii legale și în lipsa abaterii pretinse.

A reținut că, la 24 martie 2022 a fost înregistrată cererea nr.XXXXX, depusă de cet.

XXXXX, solicitând înregistrarea primară selectivă a casei de locuit, extras capitol-

suplimentar al RBI (valoarea) și extras din registrul bunurilor imobile.

În cadrul lucrărilor cadastrale, în scopul recepției construcției, s-a identificat că casa de

vacanță, cu nr. cadastral XXXXX, continuă pe terenul adiacent.

1

Conform Notei de verificare, la cererea nr.XXXXX, întocmită de inginerul cadastral

XXXXX, s-a constatat că, construcția nr.cadastral XXXXX continuă pe terenul adiacent.

Reclamanta a precizat că, Nota de verificare întocmită de inginerul cadastral XXXXX

este din 25 martie 2022, ziua respectivă constituie data constatării presupusei abateri

disciplinare.

În urma verificărilor s-a stabilit că, ea în calitate de registrator, la 24 martie 2022, nu a

introdus în sistemul cadastral mențiunea despre faptul suprapunerii terenurilor, prin ce au

fost încălcate prevederile pct.87 din Instrucțiunea nr.112 din 22 iunie 2005 cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.

Reclamanta a remarcat că, atât în încheierea cu privire la rezultatele anchetei de

serviciu, Nota de serviciu nr.08/1613 din 01 august 2022, Nota de informare nr.08/1736 din

12 august 2022, cât și ordinul de sancționare nr.141se din 30 august 2022, Agenția Servicii

Publice nu a indicat care este data, luna și anul constatării abaterii disciplinare, care este

contrar art.209 din Codul muncii.

Consideră că, nu trebuie confundată data constatării abaterii disciplinare - 25 martie

2022, indicată în Nota de verificare întocmită de inginerul cadastral XXXXX, cu data

pornirii anchetei de serviciu, în care nu se descrie când a fost constatată abaterea

disciplinară.

A menționat că, prevederile art.209 alin.(1) din Codul muncii, în care sintagma

„constatarea abaterii disciplinare”, este identică cu cea din art.59 alin.(3) din Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158/2008, cu modificările

operate prin Legea nr.268 din 29 noiembrie 2012, prin care în articolul respectiv cuvintele

„constatarea faptei” au fost substituite cu „constatarea abaterii”.

Prin aplicarea principiului analogiei normelor de drept material, conform Ghidului

metodic de aplicare a sancțiunilor disciplinare și Notei de argumentare a Legii nr.268 din 29

noiembrie 2012, elaborate de Cancelaria de Stat a RM, se apreciază că numai după

finalizarea cercetării disciplinare se poate confirma dacă fapta săvârșită întrunește sau nu

cumulativ elementele constitutive ale unui abateri disciplinare.

În viziunea reclamantei, Nota de serviciu privind inițierea anchetei de serviciu nu

constituie un act de constatare a faptei, dar numai informația preventivă despre posibila

săvârșire a abaterii disciplinare.

De asemenea, la emiterea ordinului nr.141se din 30 august 2022, prin care i-a fost

aplicată sancțiunea disciplinară, pârâtul nu a respectat termenul legal de aplicare a sancțiunii

disciplinare, or, potrivit art.209 alin.(1) din Codul muncii, sancțiunea disciplinară se aplică

imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua

constatării.

La caz, constată că a fost sancționată disciplinar abia la 30 august 2022, cu depășirea

termenului de 1 lună prevăzut la art.209 alin.(1) din Codul muncii, pentru abaterile

disciplinare care i se impută ei pentru încălcarea pretinsă, întrucât abaterea disciplinară s-a

constatat la 25 martie 2022, pe când sancțiunea disciplinară i-a fost aplicată la 30 august

2022.

Pe lângă acestea, a dat explicații, că la înregistrarea cererii solicitantului, în sistemul

LegalCad se dădea eroare și nici nu se memoriza propoziția respectivă. Despre circumstanța

dată au cunoscut toți registratorii, colegi de serviciu, precum și alți funcționari care

2

utilizează acest program, nefiind o noutate în cadrul ASP, mai ales că comanda era de

urgență și trebuia de executat imediat.

Cu toate că, a menționat această împrejurare în explicația sa, totuși angajatorul Agenția

Servicii Publice nu a ținut cont de aceasta în cadrul anchetei de serviciu, pentru a cerceta

obiectiv, complet și sub toate aspectele cazul.

Consideră că în speță lipsește legătura de cauzalitate între fapta comisă și consecințe.

Mai mult ca atât, potrivit anchetei de serviciu dânsa a încălcat fișa de post, pe care a

semnat-o abia la 27 septembrie 2022, adică după sancționarea sa și inițierea anchetei de

serviciu.

Cu trimitere la art.329 din Codul muncii, reclamanta consideră că angajatorul urmează

să-i achite o despăgubire pentru aplicarea neîntemeiată a sancțiunii disciplinare, pe care o

apreciază în mărime de 20000 de lei.

În contextul enunțate Zgardan Violeta a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului

nr.141se din 30 august 2022 al Agenției Servicii Publice „Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare „avertisment” registratorului de stat din cadrul Serviciului cadastral teritorial

Chișinău, Violeta Zgardan, pentru atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”,

manifestată prin încălcarea prevederilor pct.87 din Instrucțiunea nr.112 din 22 iunie 2005 cu

privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor și pct.3.1 lit.a) din Fișa

de post a registratorului din sistemul cadastral, încasarea din contul ASP în beneficiul său a

sumei de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 12000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Zgardan Violeta. A fost anulat ca fiind ilegal ordinul

nr.141se din 30 august 2022 al Agenției Servicii Publice emis în privința Violetei Zgardan

„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare „avertisment” registratorului de stat din

cadrul Serviciului cadastral teritorial Chișinău, Violeta Zgardan, pentru atitudine

iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”, manifestată prin încălcarea prevederilor pct.87

din Instrucțiunea nr.112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor și pct.3.1 lit.a) din Fișa de post a registratorului din sistemul cadastral.

S-a încasat din contul Agenției Servicii Publice în beneficiul Violetei Zgardan suma de

5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 8000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat soluția de admitere parțială a acțiunii depuse de Zgardan

Violeta, prin faptul că faptele descrise în ordinul de sancționare disciplinară emis în privința

reclamantei poartă un caracter declarativ și neîntemeiat. Or, pentru angajarea răspunderii

disciplinare este necesară săvârșirea de către salariat a unei abateri disciplinare, fapt ce în

speță nu se atestă.

Prima instanță a reținut că, reclamanta a luat cunoștință cu prevederile fișei postului și

a prevederilor pentru încălcarea cărora a fost sancționată, abia după derularea anchetei de

serviciu și nemijlocit după emiterea ordinului contestat, și anume la 27 septembrie 2022.

Mia mult ca atât, fișa de post anexată la dosar, în special pct.3.1 lit.a) are un alt

conținut decât cel indicat în ordinul nr.141se din 30 august 2022.

Din considerentele menționate, prima instanță a concluzionat de a anula ordinul

nr.141se din 30 august 2022 a Agenției Servicii Public.

3

Totodată, cu trimitere la art.1998 alin.(1), 2037 alin.(1) din Codul civil și art.329 din

Codul muncii, prima instanță a conchis că suma prejudiciului moral de 20000 de lei solicitat

de reclamantă este exagerată, nejustificată, reieșind din gravitatea și caracterul suferințelor

morale suportate, din care motiv a considerat că suma de 5000 de lei este o sumă rezonabilă

și echitabilă ca mărime în calitate de prejudiciu moral.

La 01 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Agenția Servicii Publice a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 04 mai 2023, întru

executarea încheierii din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a prezentat motivarea

apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 31 ianuarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a

acțiunii depuse de Zgardan Violeta (f.d.75-76, 90, 93).

Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de

Agenția Servicii Publice. S-a casat integral hotărârea din 31 ianuarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă de respingere integrală a acțiunii depuse

de Zgardan Violeta.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat decizia de respingere a acțiunii prin

faptul că, la aplicarea sancțiunii disciplinare ”avertisment”, angajatorul a ținut cont de

gravitatea abaterii disciplinare, precum și de circumstanțele obiective stabilite în cadrul

anchetei de serviciu, fiind respectat termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare, în strictă

concordanță cu prevederile dispozițiilor art. 206 - 211 din Codul muncii.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele Violetei Zgardan precum că, ordinul

contestat este ilegal și urmează a fi anulat, or, la caz se atestă cert că registratorul, la

executarea serviciului cadastral nu a inclus informația cu privire la faptul că construcția cu

nr.cadastral XXXXX, continuă pe terenul adiacent, încălcând, astfel prevederile

Instrucțiunii cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.

Instanța de apel a menționat că, registratorul în activitatea sa se conduce de prevederile

legislației, de recomandările metodologice ale organului central de specialitate în domeniul

cadastrului și ale Agenției Servicii Publice, iar faptul că a făcut cunoștință cu Fișa postului

după derularea anchetei de serviciu nu îi oferă dreptul de a încălca prevederile legislației și

nici nu o absolvește de răspundere.

La fel, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele Violetei Zgardan

referitor la nerespectarea de către angajator a termenelor de aplicare a sancțiunii disciplinare

prevăzute la art.209 din Codul muncii, deoarece materialele cauzei cert denotă că, abaterea

admisă de către registrator a fost constatată la data de 01.08.2022, fapt ce se confirmă prin

Nota de serviciu nr.08/1613, pe când Ordinul cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare,

contestat, a fost emis la data de 30.08.2022.

În circumstanțele constatate, instanța de apel a considerat neîntemeiată acțiunea, or, în

speță este evident faptul că Agenția Servicii Publice a respectat procedura legală de aplicare

a sancțiunii disciplinare ”avertisment” în privința Violetei Zgardan.

La 11 octombrie 2023, Zgardan Violeta a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, cu menținerea hotărârii primei instanțe, pe care o consideră legală și întemeiată.

În susținerea recursului, Zgardan Violeta a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, emisă cu aplicarea eronată a legii, fără a elucidat circumstanțele

importante ale cauzei, și cu aprecierea arbitrară a probelor din dosar.

4

Recurent a indicat că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că cu acordul

suplimentar nr.4629/17/4 din 03 august 2020 și cu atribuțiile fișei postului a luat cunoștință

abia după ce a fost sancționată disciplinar și inițiată ancheta de serviciu, și anume la

27.09.2022.

Instanța de apel a ignorat faptul că sancțiunea disciplinară a fost aplicată contrar

prevederilor art.209 alin.(1) din Codul muncii, adică cu depășirea termenului de o lună, în

situația în care abaterea disciplinară a fost constatată prin Nota de verificare întocmită de

inginerul cadastral XXXXX la 25 martie 2022, iar sancțiunea disciplinară a fost aplicată la

30 august 2022.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 21 iunie 2023, în ședință publică.

Din actele cauzei rezultă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

la poșta electronică a avocatului recurentei Habravan Andrei la data de 25 septembrie 2023,

fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.125).

Astfel, recursul declarat la 11 octombrie 2023 de către Zgardan Violeta, este în termen.

La 22 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Servicii Publice copia recursului declarat de Zgardan Violeta, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii a referinței (f.d.134).

La 29 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Agenția Servicii Publice a

depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Zgardan Violeta, deoarece

temeiurile invocate de recurentă nu se încadrează în prevederile art.432 CPC (f.d.136).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246 din

31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Capitolul XXXVIII – Recursul, Secțiunea a 2-

a - Recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel din Codul de procedură

civilă, în special ce vizează prevederile cu privire la acte de dispoziție care pot fi atacate cu

recurs, persoanele în drept să declare recurs, instanța competentă să examineze recursul,

temeiurile recursului, temeiurile inadmisibilității recursului, cuprinsul cererii de recurs,

actele procedurale preparatorii, procedura examinării admisibilității recursului, procedura

judecării recursului și împuternicirile și actele de dispoziție ale instanței ș.a. Totodată,

art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 prevede că, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost depus la 11 octombrie

2023, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul de procedură civilă,

acesta va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că acesta este inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul este admis

dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează

jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv

sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează

5

drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară

ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar

dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Conform art.433 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) nu poate fi declarat inadmisibil în

temeiul alin.(1) lit.e) din prezentul articol.

Se reține că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de

procedură civilă.

Din analiza recursului declarat de Zgardan Violeta rezultă că, drept temei de declararea

a recursului a fost invocat art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, (în vigoare la

data declarării recursului), adică hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

hotărârii contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării

anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea

prevederilor legale.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a

deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Însă, în contextul prevederilor art.432 alin.(2) din Codul de procedură civilă, în cazul

invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiului conținuta la art.432 alin.(1) lit.e)

din Codul de procedură civilă, care prevede că, hotărârea sau decizia este arbitrară ori se

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, instanța de recurs

verifică și sub aspectul dat temeiurile recursului.

6

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă,

statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise

(cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p.

230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages

Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători,

printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa pârților, declară recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că recursul declarat de Zgardan Violeta nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și

drept urmare prin prisma art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, urmează a fi

considerat inadmisibil.

În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, art.440 alin.(1),

(2) din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat Zgardan Violeta, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7