2r-398/23 — declararea nultitatii raportului financiar

2r-398/23 — declararea nultitatii raportului financiar (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2r-398/23

2-18125199-01-2r-15092023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, V. Burduh, G. Stratulat)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Ruslan Voloșin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

Comercială „VERAVIT CONSTRUCT” Societate cu Răspundere Limitată, în

faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi cu

privire la repararea prejudiciului cauzat și cererea reconvențională depusă de Ruslan

Voloșin împotriva Societății Comerciale „VERAVIT CONSTRUCT” Societate cu

Răspundere Limitată, cu privire la declararea nulității raportului financiar,

împotriva încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

respins ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Ruslan Voloșin și Maria

Homițchi împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 21 decembrie 2017, prin intermediul poștei (Vol.I, f.d.30), lichidatorul S.C.

„VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, Dorin Ciobanu, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei

Homițchi, solicitând încasarea, în mod solidar, a prejudiciului efectiv cauzat în

mărime de 1 838 671 de lei.

Ulterior, la data de 04 octombrie 2018, S.C. „VERAVIT CONSTRUCT”

S.R.L., în faliment, a prezentat în cadrul ședinței de judecată un supliment la cerere

de chemare în judecată, reiterând cerințele din cererea de chemare în judecată

inițială.

Totodată, la 26 decembrie 2017, lichidatorul S.C. „VERAVIT CONSTRUCT”

S.R.L., în faliment, Dorin Ciobanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi, solicitând încasarea, în mod

solidar, încasarea prejudiciului efectiv cauzat în mărime de 545 631 de lei.

Prin încheierea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-au

conexat într-un singur proces, cauzele civile, la cererea de chemare în judecată

1

depusă de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, împotriva lui Vasile

Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi, cu privire la repararea prejudiciului

cauzat în sumă de 1 838 671 lei și la cererea de chemare în judecată depusă de S.C.

„VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru,

Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi, cu privire la repararea prejudiciului cauzat în

sumă de 545 631 de lei.

La data de 10 septembrie 2019, Ruslan Voloșin a depus cerere reconvențională

împotriva S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, solicitând

declararea nulității raportului financiar din 29 martie 2016 prezentat de către S.C.

„Veravit Construct” S.R.L., pentru anul 2015 Direcției Generale pentru Statistică a

mun. Chișinău.

Prin încheierea din 03 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a primit cererea reconvențională pentru judecare concomitent cu cererea de

chemare în judecată inițială.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de S.C. „VERAVIT

CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin

și Mariei Homițchi cu privire la repararea prejudiciului cauzat. S-a respins ca

neîntemeiată cererea reconvențională depusă de Ruslan Voloșin împotriva S.C.

„VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, cu privire declararea nulității

raportului financiar.

Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment. S-a casat hotărârea

din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii

cererii de chemare în judecată depusă de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L.,

în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi cu

privire la repararea prejudiciului cauzat. În această parte s-a emis o nouă hotărâre

prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de S S.C. „VERAVIT

CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, și s-a încasat, în mod solidar, de la Vasile

Călugăru, Ruslan Voloșin și Maria Homițchi în beneficiul S.C. „VERAVIT

CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, prejudiciul material cauzat în mărime de 2 384

302 de lei. S-a încasat, în mod solidar, de la Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și

Maria Homițchi în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 50 000 de lei, pentru

instanța de fond și 37 500 de lei, în ordine de apel, a cărei achitare a fost amânată în

legătură cu aflarea S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în stare de

insolvabilitate.

Prin încheierea din 28 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-au

considerat inadmisibile recursurile declarate de Ruslan Voloșin și Maria Homițchi

împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

depusă de Sergiu Cotruță, în interesele lui Ruslan Voloșin, cu privire la examinarea

cererilor de revizuire depuse de către Ruslan Voloșin și Maria Homițchi împotriva

deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în ședință publică, cu

participarea părților.

2

Prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-au respins ca fiind

inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Ruslan Voloșin și Maria Homițchi

împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 03 iulie 2023, Ruslan Voloșin a depus cerere de recurs împotriva încheierii

din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate,

casarea deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, trimiterea cauzei spre

rejudecare în conformitate cu art.453 din Codul de procedură civilă.

În motivarea recursului, recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de

drept procedural în sensul art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă.

Cu trimitere la prevederile art. 424 alin. (2), art. 425, art. 35, art. 26, art. 27

alin.(1) din Codul de procedură civilă, a menționat că, la data de 31 mai 2023, a

formulat cerere privind examinarea cererilor de revizuire în ședință publică, cu

participarea părților, motivând prin faptul de a fi asigurată respectarea garanțiilor

unui proces echitabil, inclusiv dreptul la un proces echitabil, dreptul de a pleda în

fața instanței de judecată, având în vedere necesitatea elucidării în modul

corespunzător a circumstanțelor cauzei, însă instanța de revizuire a decis în mod

arbitrar și contrar procedurii, de a anula dreptul său de a se expune în privința cererii

de revizuire înaintate, fapt care reprezintă o gravă încălcare a principiilor

fundamentale enunțate. Prin încălcările admise, i-au fost grav lezate drepturile și

interesele, inclusiv dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 pct. 1 al

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Or,

în scopul realizării efective a dreptului de acces liber la justiție și a evitării pe viitor

a cazurilor de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO, conform art. 20 alin. (1)

din Constituția Republicii Moldova, precum și art. 5 alin. (1) din Codul procedură

civilă, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

În ceea ce vizează aplicarea eronată a normelor de drept material în sensul art.

432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă, reiterând circumstanțele de

fapt ale speței de la data angajării, modificările efectuate în actele de constituire ale

S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., precum și că, la rugămintea lui Vasile

Călugăru de a figura în calitate de administrator, pentru o perioadă scurtă de timp,

de 2-3 luni, la 13 martie 2013 au fost înscrise datele Registrul de Stat privind

desemnarea sa, în calitate de administrator al S.C. „VERAVIT CONSTRUCT”

S.R.L., însă nu a exercitat atribuții, de facto, în calitate de administrator, nu a

gestionat activitatea societății, nu a dispus de ștampilă sau documente de evidență

contabilă, nu a negociat afaceri, contracte sau tranzacții cu agenții economici și nu a

cunoscut situația patrimonială și financiară a S.C. „VERAVIT CONSTRUCT”

S.R.L. În acest sens, s-a referit la procesele-verbale privind actele de constatare din

11 septembrie 2019, în baza cărora reprezentantul Direcției de Poliție Chișinău a

constatat din declarațiile persoanelor audiate, că, atribuțiile de administrator au fost

exercitate, de facto, de către Vasile Călugăru, chiar dacă oficial era înregistrat în

această funcție, precum și că, Vasile Călugăru era cel care negocia și încheia

contracte, primea bani de la clienți și dispunea de ștampila întreprinderii, în timp ce

el a activat doar în calitate de asamblor pvc, comunicând totodată că împreună au

lucrat la mai multe obiecte unde au instalat uși și ferestre.

3

Recurentul a precizat că, nu a primit pe parcursul mai multor luni retribuția

salarială convenită pentru munca efectuată în calitate de asamblor și la 13 noiembrie

2013, a notificat prin cerere administratorul efectiv al S.C. „VERAVIT

CONSTRUCT” S.R.L., Vasile Călugăru, precum și pe fondatorul societății despre

demisia cu solicitarea de a fi radiat din această funcție statutară în modul cuvenit la

organele de resort. Solicitarea sa nu a fost executată în termenul prestabilit, iar

nenumăratele încercări de a contacta fondatorul în vederea soluționării cererii de

demisie au fost tratate cu indiferență. În cele din urmă, la data de 28 iulie 2017, prin

intermediul avocatului stagiar Iana Cazac, s-a adresat „Camera înregistrării de Stat”

Î.S. cu cererea de radiere a acestuia din funcția de administrator, iar prin răspunsul

adus la cunoștință la 03 august 2017, i s-a comunicat că, S.C. „VERAVIT

CONSTRUCT” S.R.L. se află în procedură simplificată a falimentului, fiind

constată insolvabilitatea prin hotărârea din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău

și intentată procedura simplificată a falimentului, cu desemnarea administratorului

autorizat Dorin Ciobanu, în calitate de lichidator. Lichidatorul desemnat, a

reconstituit inventarierea mijloacelor în baza ultimului raport financiar prezentat de

către societatea debitoare către Direcția Generală pentru Statistică mun. Chișinău la

data de 29 martie 2016, pentru anul 2015.

La examinarea chestiunii privind tragerea la răspundere, trebuie să se țină cont

de prevederile art. 1998 alin. (2) din Codul civil, din care rezultă că prejudiciul

cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres

prevăzute de lege și de prevederile art. 1998 alin. (3) din Codul civil, din care rezultă

că o altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul

numai în cazurile expres prevăzute de lege. Răspunderea juridică civilă a membrilor

organelor de conducere ale debitorului insolvabil reglementată de art. 247, art. 248

din Legea insolvabilității, are o natură delictuală, antrenându-se pentru faptele

expres prevăzute de lege și își are fundamentul juridic în prevederile art. 184, alin.

(2) din Codul civil. La caz, nu au fost demonstrate acțiunile fiecărui membru al

organelor de conducere a debitorului insolvabil, nu au fost motivate și probate cum

fiecare acțiune în parte și în ce măsură ar fi cauzat prejudicierea S.C. „VERAVIT

CONSTRUCT” S.R.L. Argumentele lichidatorul Dorin Ciobanu, privind obligația

administratorului statutar al Dorin de a depune cerere de intentare a procesului de

insolvabilitate, în cazul constatării incapacității de plată nu pot fi reținute, or au fost

prezentate suficiente probe, care dovedesc faptul că nu a administrat întreprinderea

și nu a cunoscut situația financiară a acesteia. Pretinsele creanțe nu au debitori

solidari, nefiind prezentat temeiul sau actul juridic în baza căruia s-a solicitat

încasarea în mod solidar a sumelor. Lichidatorul avea obligația de a comunica

concret care este pretinsul prejudiciu cauzat de fiecare dintre membrii organului de

conducere și nu doar să se limiteze la faptul invocării că acest prejudiciu nu poate fi

delimitat, ori la caz, sunt prezente niște pretenții abstracte și superficiale.

Lichidatorul cunoaște foarte bine unde se află creanțele întreprinderii insolvabile,

exercitând acțiuni concrete în acest sens. Cu toate acestea, contrar situației de fapt,

cu rea-credință lichidatorul invocă că persoanele cu funcție de răspundere au retras

activele din proprietatea societății, fiind cauzat un prejudiciu. Lichidatorul induce

intenționat în eroare instanța de judecată, interpretând în mod fraudulos

circumstanțele de fapt, urmărind încasarea acelorași sume în mod repetat.

4

Recurentul a opinat că, probele prezentate incontestabil demonstrează că

societatea insolvabilă a efectuat tranzacții și diverse operațiuni economice ulterior

prezentării ultimului raport financiar pentru anul 2015, respectiv pretinsele sume

invocate cu titlu de prejudiciu sunt nefondate și irelevante, situația financiară privind

activele și pasivele fiind cu totul diferită față de ce prezintă lichidatorul. Unica probă

în baza căreia se fundamentează pretențiile, este raportul financiar pentru anul 2015

prezentat de către societatea insolvabilă Direcției Generale pentru Statistică.

Însuși lichidatorul în cererea de chemare în judecată înaintată împotriva S.R.L

„Polimaxinvest”, a invocat aceleași circumstanțe privind nulitatea actelor semnate

de Vasile Călugăru, care nu a deținut funcția de administrator și nu era persoană

împuternicită în acest sens. La materialele dosarului nu este anexat niciun înscris

care să confirme, iar instanța de judecată să poată constata că au cauzat un prejudiciu

material în suma pretinsă de 2 384 302 lei. Lichidatorul nu și-a justificat nici printr-

o probă pretențiile invocate în acțiune. Raportul financiar pentru perioada 2015 și

nota explicativă a acestuia, anexate cu titlu de probă la cererea de chemare în

judecată, nu justifică pretențiile înaintate, contrar prevederilor art. 3 din Legea

contabilității, art. 117, art. 118 alin. (1), art. 122 alin.(1) din Codul de procedură

civilă.

De asemenea, a indicat că, pretențiile înaintate în prezenta cauză de către

lichidator, au fost respinse într-un alt proces de judecată printr-o hotărâre

irevocabilă. Sumele în mărime de 1 838 671 de lei și 545 631 de lei pretinse de

lichidatorul societății în prezenta cauză, sunt incluse în mărimea masei credale

nestinse în mărime de 4 735 399, 91, pretinse în alt proces de judecată, în care este

pronunțată o hotărâre irevocabilă. Prin hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de S.C. „VERAVIT

CONSTRUCT” S.R.L., în procedura falimentului, împotriva lui Ruslan Voloșin,

Mariei Homitchi și Djulietei Postolachi privind tragerea la răspundere subsidiară a

membrilor organelor de conducere ale debitorului insolvabil. În temeiul art. 265

lit.b) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească dispune încetarea

procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același

obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărîre judecătorească rămasă irevocabilă

sau o încheiere de încetare a procesului în legătură cu renunțarea reclamantului la

acțiune sau cu confirmarea tranzacției dintre părți.

Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 15 septembrie 2023, a fost

expediată în adresa intimaților, inclusiv prin intermediul poștei electronice (Vol.V,

f.d.103-104).

La data de 25 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.V,

f.d.106), lichidatorul S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, Dorin

Ciobanu, a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea

respingerii recursului și menținerii încheierii contestate.

Studiind materialele cauzei civile, recursul declarat în raport cu normele de

drept procedural, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a restitui recursul declarat, din motivele ce succed.

În corespundere cu prevederile art. 423 alin. (1), (11), (2), (3) din Codul de

procedură civilă, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat

5

de hotărîre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de

prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă

desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform

regulilor stabilite de prezentul capitol. Instanța de judecată care a emis încheierea

susceptibilă de recurs, după depunerea recursului, îl expediază, împreună cu copia

certificată a dosarului sau prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, instanței ierarhic superioare competente. Recursul depus împotriva

încheierii suspendă executarea acesteia, cu excepțiile stabilite de lege. Împotriva

celorlalte încheieri pronunțate în primă instanță nu se poate face recurs decît odată

cu fondul cauze. Actele de contestare a încheierii judecătorești care se atacă odată

cu fondul cauzei se anexează la dosar, iar prin încheiere protocolară se consemnează

că acesteia nu i se dă curs pînă la examinarea fondului.

În contextul prevederilor art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea

Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise

de către curțile de apel.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 4261 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost

depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau

instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, cererea de

recurs a fost depusă de către Ruslan Voloșin împotriva încheierii din 31 mai 2023 a

Curții de Apel Chișinău (Vol.V, f.d.88-98).

Art. 425 din Codul de procedură civilă stipulează că, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Deși, legea prevede expres termenul de declarare a recursului, Ruslan Voloșin

a depus cererea de recurs doar la data de 03 iulie 2023, fără a solicita repunerea în

termen.

Or, materialele cauzei atestă comunicarea la data de 05 iunie 2023, prin

intermediul poștei electronice (Vol.V, f.d.85-86) către participanții la proces a

încheierii din 31 mai 2023, emisă de instanța de revizuire, inclusiv avocatului Sergiu

Cotruța, care a acționat în interesele lui Ruslan Voloșin, chiar și la etapa examinării

revizuirii, în baza mandatului avocațional seria MA nr. 1383210 din 22 martie 2019

Vol.I, f.d.217).

De altfel, însuși avocatul Sergiu Cotruța, în interesele lui Ruslan Voloșin, a

formulat cererea cu privire la examinarea cererii de revizuire cu participarea părților

(Vol.V, f.d.71-74), care a fost respinsă prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții de

Apel Chișinău (Vol.V, f.d.76-78).

6

În conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de

ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În această ordine de idei, urmează a fi punctat faptul că, la materialele cauzei

nu se regăsește o cererea sau o înștiințare a instanțelor de judecată în sensul

renunțării de către recurentul Ruslan Voloșin la asistența acordată de avocatul Sergiu

Cotruța.

În sensul art. 107 alin. (2) din Codul de procedură civilă, partea este obligată să

informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile până la data ședinței de judecată, despre

angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului, prezentînd

instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa electronică a acestuia.

Totodată, în temeiul art. 102 alin.(5) din Codul de procedură civilă, prezentarea

părții în instanță, în persoană sau prin reprezentant, acoperă orice viciu de înmânare

a citației. Partea însă este în drept să ceară amînarea procesului dacă citația nu i s-a

înmânat în termen.

Deși, norma de drept citată vizează modalitatea de înștiințare a părții, însă

coroborând-o cu prevederile art. 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind respectată

procedura de comunicare a actului judecătoresc din 31 mai 2023 lui Ruslan Voloșin

la data de 05 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice a avocatului Sergiu

Cotruța, aspect conturat supra.

Art. 100 alin. (1) din Codul procedură civilă stipulează expres că, cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act

și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Drept urmare, depunerea de către Ruslan Voloșin a cererii de recurs împotriva

încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, abia la data de 03 iulie 2023

(f.d.88-98), s-a realizat cu omiterea termenului de atac, iar recurentul nu a solicitat

repunerea în termen, adică nu a formulat o cerere cu privire la repunerea în termenul

pentru declararea recursului atât separat, cât și nici în recurs nu a solicitat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, criticile din

recursul declarat vizează dezacordul cu încheierea din 31 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău, însă în textul recursului, deși, se identifică norma de drept, art.425 din

Codul de procedură civilă, ce prevede termenul de contestare de 15 de zile a

încheierilor de la comunicarea acestora, Ruslan Voloșin nu a indicat data

recepționării încheierii contestate, precum și nu prezintă anumite confirmări în acest

sens.

În context, urmează a fi învederate prevederile art. 116 alin.(1), (3), (4) din

Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul

de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La

cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

7

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost

îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Drept urmare, solicitarea de repunere în termen pentru îndeplinirea unui act de

procedură este o prioritate a recurentului și nu poate fi soluționată, din oficiu, de

către instanța de recurs. Repunerea în termenul de recurs putea fi soluționată doar în

condițiile în care recurentul ar fi formulat o cerere de repunere în termen cu

prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, însă la

caz nu s-a solicitat repunerea în termen.

În altă ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că, recursul declarat împotriva încheierii din 31 mai 2023 a Curții de

Apel Chișinău, nu poate fi considerat a fi depus în termen, în condițiile în care, chiar

dacă la materialele cauzei lipsesc confirmări ce ar atesta recepționarea acestuia

nemijlocit de către recurentul Ruslan Voloșin, însă există confirmarea de

comunicare a actului judecătoresc contestat, prin intermediul poștei electronice,

avocatului recurentului, Sergiu Cotruța.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, recurentul nu

aduce niciun argument referitor la data recepționării copiei încheierii din 31 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău.

În sensul art. 111 alin.(3) din Codul de procedură civilă, dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În această ordine de idei, pornind de la faptul că actul judecătoresc a fost

comunicat avocatului recurentului, Sergiu Cotruța, la data de 05 iunie 2023,

termenul de contestare a început a curge la data de 06 iunie 2023 și a expirat la 20

iunie 2023, fiind ultima zi de depunere a recursului.

Drept urmare, recurentul depunând recursul doar la 03 iulie 2023, nu a solicitat

repunerea în termenul de recurs, prin prezentarea probelor în justificarea omiterii

termenului de contestare.

În conformitate cu art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, părțile

antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu

drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună-

credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO.

Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați

să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza

Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre

Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

De altfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât

8

într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,

cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi

valorificate.

Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea

valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a

justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Art. 10 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă statuează că, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire

sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural. Sancțiunile procedurale vizează atît actele de

procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale

persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau

în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru

neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface

actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în

aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Ruslan Voloșin.

În conformitate cu art. 269-270, art. 424 alin. (2), art. 4261 alin.(1) lit. a),

alin.(2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de Ruslan Voloșin împotriva încheierii din 31 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea Comercială „VERAVIT CONSTRUCT” Societate cu

Răspundere Limitată, în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și

Mariei Homițchi cu privire la repararea prejudiciului cauzat și cererea

reconvențională depusă de Ruslan Voloșin împotriva Societății Comerciale

„VERAVIT CONSTRUCT” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la

declararea nulității raportului financiar.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Mariana Ursachi

9