2r-398/23 — declararea nultitatii raportului financiar
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nultitatii raportului financiar
- Temei legal
- termenul de declarare a recursului impotriva incheierii
2r-398/23 — declararea nultitatii raportului financiar (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr.2r-398/23 2-18125199-01-2r-15092023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O. Parfeni) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, V. Burduh, G. Stratulat) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) Î N C H E I E R E 03 aprilie 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Mariana Ursachi examinând recursul declarat de Ruslan Voloșin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „VERAVIT CONSTRUCT” Societate cu Răspundere Limitată, în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi cu privire la repararea prejudiciului cauzat și cererea reconvențională depusă de Ruslan Voloșin împotriva Societății Comerciale „VERAVIT CONSTRUCT” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la declararea nulității raportului financiar, împotriva încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Ruslan Voloșin și Maria Homițchi împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 21 decembrie 2017, prin intermediul poștei (Vol.I, f.d.30), lichidatorul S.C.
„VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, Dorin Ciobanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi, solicitând încasarea, în mod solidar, a prejudiciului efectiv cauzat în mărime de 1 838 671 de lei. Ulterior, la data de 04 octombrie 2018, S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, a prezentat în cadrul ședinței de judecată un supliment la cerere de chemare în judecată, reiterând cerințele din cererea de chemare în judecată inițială. Totodată, la 26 decembrie 2017, lichidatorul S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, Dorin Ciobanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi, solicitând încasarea, în mod solidar, încasarea prejudiciului efectiv cauzat în mărime de 545 631 de lei.
Prin încheierea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-au conexat într-un singur proces, cauzele civile, la cererea de chemare în judecată 1 depusă de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi, cu privire la repararea prejudiciului cauzat în sumă de 1 838 671 lei și la cererea de chemare în judecată depusă de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi, cu privire la repararea prejudiciului cauzat în sumă de 545 631 de lei. La data de 10 septembrie 2019, Ruslan Voloșin a depus cerere reconvențională împotriva S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, solicitând declararea nulității raportului financiar din 29 martie 2016 prezentat de către S.C.
„Veravit Construct” S.R.L., pentru anul 2015 Direcției Generale pentru Statistică a mun. Chișinău. Prin încheierea din 03 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a primit cererea reconvențională pentru judecare concomitent cu cererea de chemare în judecată inițială. Prin hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s- a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi cu privire la repararea prejudiciului cauzat. S-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională depusă de Ruslan Voloșin împotriva S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, cu privire declararea nulității raportului financiar.
Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment. S-a casat hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii cererii de chemare în judecată depusă de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi cu privire la repararea prejudiciului cauzat. În această parte s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de S S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, și s-a încasat, în mod solidar, de la Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Maria Homițchi în beneficiul S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, prejudiciul material cauzat în mărime de 2 384 302 de lei.
S-a încasat, în mod solidar, de la Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Maria Homițchi în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 50 000 de lei, pentru instanța de fond și 37 500 de lei, în ordine de apel, a cărei achitare a fost amânată în legătură cu aflarea S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în stare de insolvabilitate. Prin încheierea din 28 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-au considerat inadmisibile recursurile declarate de Ruslan Voloșin și Maria Homițchi împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea depusă de Sergiu Cotruță, în interesele lui Ruslan Voloșin, cu privire la examinarea cererilor de revizuire depuse de către Ruslan Voloșin și Maria Homițchi împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în ședință publică, cu participarea părților.
2 Prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-au respins ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Ruslan Voloșin și Maria Homițchi împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. La 03 iulie 2023, Ruslan Voloșin a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate, casarea deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, trimiterea cauzei spre rejudecare în conformitate cu art.453 din Codul de procedură civilă. În motivarea recursului, recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de drept procedural în sensul art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă.
Cu trimitere la prevederile art. 424 alin. (2), art. 425, art. 35, art. 26, art. 27 alin.(1) din Codul de procedură civilă, a menționat că, la data de 31 mai 2023, a formulat cerere privind examinarea cererilor de revizuire în ședință publică, cu participarea părților, motivând prin faptul de a fi asigurată respectarea garanțiilor unui proces echitabil, inclusiv dreptul la un proces echitabil, dreptul de a pleda în fața instanței de judecată, având în vedere necesitatea elucidării în modul corespunzător a circumstanțelor cauzei, însă instanța de revizuire a decis în mod arbitrar și contrar procedurii, de a anula dreptul său de a se expune în privința cererii de revizuire înaintate, fapt care reprezintă o gravă încălcare a principiilor fundamentale enunțate.
Prin încălcările admise, i-au fost grav lezate drepturile și interesele, inclusiv dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 pct. 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Or, în scopul realizării efective a dreptului de acces liber la justiție și a evitării pe viitor a cazurilor de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO, conform art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, precum și art. 5 alin. (1) din Codul procedură civilă, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. În ceea ce vizează aplicarea eronată a normelor de drept material în sensul art. 432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă, reiterând circumstanțele de fapt ale speței de la data angajării, modificările efectuate în actele de constituire ale S.C.
„VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., precum și că, la rugămintea lui Vasile Călugăru de a figura în calitate de administrator, pentru o perioadă scurtă de timp, de 2-3 luni, la 13 martie 2013 au fost înscrise datele Registrul de Stat privind desemnarea sa, în calitate de administrator al S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., însă nu a exercitat atribuții, de facto, în calitate de administrator, nu a gestionat activitatea societății, nu a dispus de ștampilă sau documente de evidență contabilă, nu a negociat afaceri, contracte sau tranzacții cu agenții economici și nu a cunoscut situația patrimonială și financiară a S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L.
În acest sens, s-a referit la procesele-verbale privind actele de constatare din 11 septembrie 2019, în baza cărora reprezentantul Direcției de Poliție Chișinău a constatat din declarațiile persoanelor audiate, că, atribuțiile de administrator au fost exercitate, de facto, de către Vasile Călugăru, chiar dacă oficial era înregistrat în această funcție, precum și că, Vasile Călugăru era cel care negocia și încheia contracte, primea bani de la clienți și dispunea de ștampila întreprinderii, în timp ce el a activat doar în calitate de asamblor pvc, comunicând totodată că împreună au lucrat la mai multe obiecte unde au instalat uși și ferestre. 3 Recurentul a precizat că, nu a primit pe parcursul mai multor luni retribuția salarială convenită pentru munca efectuată în calitate de asamblor și la 13 noiembrie 2013, a notificat prin cerere administratorul efectiv al S.C.
„VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., Vasile Călugăru, precum și pe fondatorul societății despre demisia cu solicitarea de a fi radiat din această funcție statutară în modul cuvenit la organele de resort. Solicitarea sa nu a fost executată în termenul prestabilit, iar nenumăratele încercări de a contacta fondatorul în vederea soluționării cererii de demisie au fost tratate cu indiferență. În cele din urmă, la data de 28 iulie 2017, prin intermediul avocatului stagiar Iana Cazac, s-a adresat „Camera înregistrării de Stat” Î.S. cu cererea de radiere a acestuia din funcția de administrator, iar prin răspunsul adus la cunoștință la 03 august 2017, i s-a comunicat că, S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L. se află în procedură simplificată a falimentului, fiind constată insolvabilitatea prin hotărârea din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău și intentată procedura simplificată a falimentului, cu desemnarea administratorului autorizat Dorin Ciobanu, în calitate de lichidator.
Lichidatorul desemnat, a reconstituit inventarierea mijloacelor în baza ultimului raport financiar prezentat de către societatea debitoare către Direcția Generală pentru Statistică mun. Chișinău la data de 29 martie 2016, pentru anul 2015. La examinarea chestiunii privind tragerea la răspundere, trebuie să se țină cont de prevederile art. 1998 alin. (2) din Codul civil, din care rezultă că prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege și de prevederile art. 1998 alin. (3) din Codul civil, din care rezultă că o altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Răspunderea juridică civilă a membrilor organelor de conducere ale debitorului insolvabil reglementată de art. 247, art. 248 din Legea insolvabilității, are o natură delictuală, antrenându-se pentru faptele expres prevăzute de lege și își are fundamentul juridic în prevederile art. 184, alin. (2) din Codul civil. La caz, nu au fost demonstrate acțiunile fiecărui membru al organelor de conducere a debitorului insolvabil, nu au fost motivate și probate cum fiecare acțiune în parte și în ce măsură ar fi cauzat prejudicierea S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L. Argumentele lichidatorul Dorin Ciobanu, privind obligația administratorului statutar al Dorin de a depune cerere de intentare a procesului de insolvabilitate, în cazul constatării incapacității de plată nu pot fi reținute, or au fost prezentate suficiente probe, care dovedesc faptul că nu a administrat întreprinderea și nu a cunoscut situația financiară a acesteia.
Pretinsele creanțe nu au debitori solidari, nefiind prezentat temeiul sau actul juridic în baza căruia s-a solicitat încasarea în mod solidar a sumelor. Lichidatorul avea obligația de a comunica concret care este pretinsul prejudiciu cauzat de fiecare dintre membrii organului de conducere și nu doar să se limiteze la faptul invocării că acest prejudiciu nu poate fi delimitat, ori la caz, sunt prezente niște pretenții abstracte și superficiale. Lichidatorul cunoaște foarte bine unde se află creanțele întreprinderii insolvabile, exercitând acțiuni concrete în acest sens. Cu toate acestea, contrar situației de fapt, cu rea-credință lichidatorul invocă că persoanele cu funcție de răspundere au retras activele din proprietatea societății, fiind cauzat un prejudiciu.
Lichidatorul induce intenționat în eroare instanța de judecată, interpretând în mod fraudulos circumstanțele de fapt, urmărind încasarea acelorași sume în mod repetat. 4 Recurentul a opinat că, probele prezentate incontestabil demonstrează că societatea insolvabilă a efectuat tranzacții și diverse operațiuni economice ulterior prezentării ultimului raport financiar pentru anul 2015, respectiv pretinsele sume invocate cu titlu de prejudiciu sunt nefondate și irelevante, situația financiară privind activele și pasivele fiind cu totul diferită față de ce prezintă lichidatorul. Unica probă în baza căreia se fundamentează pretențiile, este raportul financiar pentru anul 2015 prezentat de către societatea insolvabilă Direcției Generale pentru Statistică.
Însuși lichidatorul în cererea de chemare în judecată înaintată împotriva S.R.L „Polimaxinvest”, a invocat aceleași circumstanțe privind nulitatea actelor semnate de Vasile Călugăru, care nu a deținut funcția de administrator și nu era persoană împuternicită în acest sens. La materialele dosarului nu este anexat niciun înscris care să confirme, iar instanța de judecată să poată constata că au cauzat un prejudiciu material în suma pretinsă de 2 384 302 lei. Lichidatorul nu și-a justificat nici printr- o probă pretențiile invocate în acțiune. Raportul financiar pentru perioada 2015 și nota explicativă a acestuia, anexate cu titlu de probă la cererea de chemare în judecată, nu justifică pretențiile înaintate, contrar prevederilor art. 3 din Legea contabilității, art. 117, art. 118 alin. (1), art. 122 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
De asemenea, a indicat că, pretențiile înaintate în prezenta cauză de către lichidator, au fost respinse într-un alt proces de judecată printr-o hotărâre irevocabilă. Sumele în mărime de 1 838 671 de lei și 545 631 de lei pretinse de lichidatorul societății în prezenta cauză, sunt incluse în mărimea masei credale nestinse în mărime de 4 735 399, 91, pretinse în alt proces de judecată, în care este pronunțată o hotărâre irevocabilă. Prin hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în procedura falimentului, împotriva lui Ruslan Voloșin, Mariei Homitchi și Djulietei Postolachi privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului insolvabil.
În temeiul art. 265 lit.b) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărîre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură cu renunțarea reclamantului la acțiune sau cu confirmarea tranzacției dintre părți. Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 15 septembrie 2023, a fost expediată în adresa intimaților, inclusiv prin intermediul poștei electronice (Vol.V, f.d.103-104). La data de 25 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.V, f.d.106), lichidatorul S.C. „VERAVIT CONSTRUCT” S.R.L., în faliment, Dorin Ciobanu, a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea respingerii recursului și menținerii încheierii contestate.
Studiind materialele cauzei civile, recursul declarat în raport cu normele de drept procedural, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul declarat, din motivele ce succed. În corespundere cu prevederile art. 423 alin. (1), (11), (2), (3) din Codul de procedură civilă, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat 5 de hotărîre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol. Instanța de judecată care a emis încheierea susceptibilă de recurs, după depunerea recursului, îl expediază, împreună cu copia certificată a dosarului sau prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, instanței ierarhic superioare competente.
Recursul depus împotriva încheierii suspendă executarea acesteia, cu excepțiile stabilite de lege. Împotriva celorlalte încheieri pronunțate în primă instanță nu se poate face recurs decît odată cu fondul cauze. Actele de contestare a încheierii judecătorești care se atacă odată cu fondul cauzei se anexează la dosar, iar prin încheiere protocolară se consemnează că acesteia nu i se dă curs pînă la examinarea fondului. În contextul prevederilor art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. În conformitate cu art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În temeiul art. 4261 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, cererea de recurs a fost depusă de către Ruslan Voloșin împotriva încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (Vol.V, f.d.88-98). Art. 425 din Codul de procedură civilă stipulează că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Deși, legea prevede expres termenul de declarare a recursului, Ruslan Voloșin a depus cererea de recurs doar la data de 03 iulie 2023, fără a solicita repunerea în termen. Or, materialele cauzei atestă comunicarea la data de 05 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.V, f.d.85-86) către participanții la proces a încheierii din 31 mai 2023, emisă de instanța de revizuire, inclusiv avocatului Sergiu Cotruța, care a acționat în interesele lui Ruslan Voloșin, chiar și la etapa examinării revizuirii, în baza mandatului avocațional seria MA nr. 1383210 din 22 martie 2019 Vol.I, f.d.217).
De altfel, însuși avocatul Sergiu Cotruța, în interesele lui Ruslan Voloșin, a formulat cererea cu privire la examinarea cererii de revizuire cu participarea părților (Vol.V, f.d.71-74), care a fost respinsă prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (Vol.V, f.d.76-78). 6 În conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. În această ordine de idei, urmează a fi punctat faptul că, la materialele cauzei nu se regăsește o cererea sau o înștiințare a instanțelor de judecată în sensul renunțării de către recurentul Ruslan Voloșin la asistența acordată de avocatul Sergiu Cotruța.
În sensul art. 107 alin. (2) din Codul de procedură civilă, partea este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile până la data ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului, prezentînd instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa electronică a acestuia. Totodată, în temeiul art. 102 alin.(5) din Codul de procedură civilă, prezentarea părții în instanță, în persoană sau prin reprezentant, acoperă orice viciu de înmânare a citației. Partea însă este în drept să ceară amînarea procesului dacă citația nu i s-a înmânat în termen.
Deși, norma de drept citată vizează modalitatea de înștiințare a părții, însă coroborând-o cu prevederile art. 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind respectată procedura de comunicare a actului judecătoresc din 31 mai 2023 lui Ruslan Voloșin la data de 05 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice a avocatului Sergiu Cotruța, aspect conturat supra.
Art. 100 alin. (1) din Codul procedură civilă stipulează expres că, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
Drept urmare, depunerea de către Ruslan Voloșin a cererii de recurs împotriva încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, abia la data de 03 iulie 2023 (f.d.88-98), s-a realizat cu omiterea termenului de atac, iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen, adică nu a formulat o cerere cu privire la repunerea în termenul pentru declararea recursului atât separat, cât și nici în recurs nu a solicitat. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, criticile din recursul declarat vizează dezacordul cu încheierea din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, însă în textul recursului, deși, se identifică norma de drept, art.425 din Codul de procedură civilă, ce prevede termenul de contestare de 15 de zile a încheierilor de la comunicarea acestora, Ruslan Voloșin nu a indicat data recepționării încheierii contestate, precum și nu prezintă anumite confirmări în acest sens.
În context, urmează a fi învederate prevederile art. 116 alin.(1), (3), (4) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea 7 îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.
Drept urmare, solicitarea de repunere în termen pentru îndeplinirea unui act de procedură este o prioritate a recurentului și nu poate fi soluționată, din oficiu, de către instanța de recurs. Repunerea în termenul de recurs putea fi soluționată doar în condițiile în care recurentul ar fi formulat o cerere de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, însă la caz nu s-a solicitat repunerea în termen.
În altă ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că, recursul declarat împotriva încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu poate fi considerat a fi depus în termen, în condițiile în care, chiar dacă la materialele cauzei lipsesc confirmări ce ar atesta recepționarea acestuia nemijlocit de către recurentul Ruslan Voloșin, însă există confirmarea de comunicare a actului judecătoresc contestat, prin intermediul poștei electronice, avocatului recurentului, Sergiu Cotruța. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, recurentul nu aduce niciun argument referitor la data recepționării copiei încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
În sensul art. 111 alin.(3) din Codul de procedură civilă, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. În această ordine de idei, pornind de la faptul că actul judecătoresc a fost comunicat avocatului recurentului, Sergiu Cotruța, la data de 05 iunie 2023, termenul de contestare a început a curge la data de 06 iunie 2023 și a expirat la 20 iunie 2023, fiind ultima zi de depunere a recursului. Drept urmare, recurentul depunând recursul doar la 03 iulie 2023, nu a solicitat repunerea în termenul de recurs, prin prezentarea probelor în justificarea omiterii termenului de contestare.
În conformitate cu art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună- credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO.
Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004). De altfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât 8 într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Art. 10 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă statuează că, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Ruslan Voloșin. În conformitate cu art. 269-270, art. 424 alin. (2), art. 4261 alin.(1) lit. a), alin.(2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se restituie recursul declarat de Ruslan Voloșin împotriva încheierii din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „VERAVIT CONSTRUCT” Societate cu Răspundere Limitată, în faliment, împotriva lui Vasile Călugăru, Ruslan Voloșin și Mariei Homițchi cu privire la repararea prejudiciului cauzat și cererea reconvențională depusă de Ruslan Voloșin împotriva Societății Comerciale „VERAVIT CONSTRUCT” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la declararea nulității raportului financiar.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Mariana Ursachi 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.