2rci-3/24 — repunerea in termen a cererii de validare a creantei

Dosarul nr. 2rci-3/24 2-20093561-01-2rci-05012024 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. I. Talmaci) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Clim, A. Malîi, V. Sîbu) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Clim, A. Malîi, V. Sîbu) D E C I Z I E 20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând recursul declarat de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „MAGISTER-LUX”, în procedura falimentului, Irina Selevestru, în cauza, la cererea Liliei Panicerschi privind repunerea în termen a cererii de validare a creanțelor, în procesul de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată „MAGISTER-LUX”, împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire înaintată de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „MAGISTER-LUX”, în procedura falimentului, Irina Selevestru, împotriva deciziei din 09 octombrie 2023 a Curții de apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 04 august 2020, S.R.L.

„MAGISTER-LUX” a depus cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința sa, inițierea procedurii simplificate a falimentului și dizolvarea debitorului S.R.L. „MAGISTER-LUX”, desemnarea administratorului autorizat Irina Selevestru, în funcția de lichidator. Prin încheierea din 05 august 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de S.R.L. „MAGISTER-LUX” Prin hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a admis cererea introductivă depusă de S.R.L. „MAGISTER-LUX”, prin intermediul administratorului, și s-a constatat insolvabilitatea debitorului S.R.L. „MAGISTER- LUX”, cu dispunerea inițierii procedurii simplificate a falimentului și dizolvarea debitorului S.R.L.

„MAGISTER-LUX”. S-a ridicat dreptul lui Maksym Kyselov de administrare a S.R.L. „MAGISTER-LUX” și s-a propus desemnarea unui reprezentant, persoană fizică, pentru a reprezenta interesele societății și ale asociațiilor, a participa în cadrul procedurii de insolvabilitate din numele debitorului. S-a desemnat administratorul autorizat Irina Selevestru, în funcția de lichidator al S.R.L. „MAGISTER-LUX”. 1 Prin cererea înregistrată de către Judecătoria Strășeni, sediul Central, la 01 februarie 2021, (expediată la 30 ianuarie 2021), Lilia Panicerschi a solicitat repunerea în termen și admiterea creanțelor, validarea creanței chirografare față de S.R.L. „MAGISTER-LUX”, cu valoare echivalentă în valută națională a sumei de 321 649, 97 de euro, ce rezultă din contractul de locațiune din 01 iulie 2015, recunoașterea sa în calitate de creditor chirografar.

Prin încheierea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de repunere în termen a cererii de admitere a creanțelor depusă de potențialul creditor Lilia Panicerschi în cauza de insolvabilitate intentată față de debitorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a respins cererea de validare a creanțelor depusă de Lilia Panicerschi în sumă de 321 649, 97 de euro, ca fiind depusă tardiv. Prin decizia din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul declarat de Lilia Panicerschi. S-a casat încheierea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a emis o nouă încheiere prin care s-a admis cererea de repunere în termen a cererii de validare a creanțelor înaintată Lilia Panicerschi față de debitorul S.R.L.

„MAGISTER-LUX”. S-a repus în termen cererea de validare a creanțelor înaintată Lilia Panicerschi în raport cu debitorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a obligat instanța de insolvabilitate să numească o ședință specială de validare a creanțelor Liliei Panicerschi, conform prevederilor art. 145 alin.(4) din Legea insolvabilității. Prin încheierea din 06 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de reprezentantul debitorului S.R.L. „MAGISTER-LUX”, împotriva deciziei din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de lichidatorul S.R.L.

„MAGISTER-LUX”, Irina Selevestru, împotriva deciziei din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. La 28 decembrie 2023, lichidatorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”, Irina Selevestru, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate, rejudecarea problemei în fond cu emiterea unei noi decizii de admitere a revizuirii declarate împotriva deciziei din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în sensul formulat. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că, argumentul privind casarea unui act judecătoresc favorabil intimaților în baza unui argument nou care nu a fost dezbătut în prima instanță, fără a oferi condiții suficiente pentru a combate argumentul respectiv (preluarea competențelor primei instanță), nu are un răspuns în încheierea contestată.

În hotărârea CtEDO din 16 iunie 2020, nr.72164/14, cauza Covalenco vs. Republica Moldova, temei pentru constatarea încălcării dreptului reclamantului la un proces echitabil a servit casarea hotărârilor instanțelor inferioare, pronunțate în favoarea reclamantului, în baza unor argumente noi, care nu au fost dezbătute anterior în fața acestora. În continuare s-a referit la jurisprudența CtEDO, conform căreia [...] dreptul la o ședință de judecată publică nu are legătură doar cu necesitatea audierii 2 martorilor care vor da declarații verbale.

De asemenea, este important ca litiganții să aibă posibilitatea de a-și prezenta cazul în fața instanțelor naționale (a se vedea Goc v. Turcia [MC], nr.36590/97, §48, CEDO 2002-V și Ramos Nunes de Carvalho e Sa v. Portugalia [MCI, nr.55391/13 și alții 2, §187, 6 noiembrie 2018). Astfel, dreptul la o ședință de judecată publică este un element care stă la baza egalității generale a armelor părților la un proces (a se vedea, mutatis mutandis, Margaretic v. Croația, nr. 16115/13, §§127-28, 5 iunie 2014). De asemenea, Curtea a reiterat că potrivit jurisprudenței sale bine-stabilite, în cadrul procedurilor din fața primei și unicei instanțe, dreptul la o „ședință publică”, în sensul articolului 6 §1, presupune dreptul la o „audiere verbală”, cu excepția cazului în care există circumstanțe excepționale care să justifice renunțarea la asemenea ședințe.” Curtea a reiterat că, deși, articolul 6 nu garantează un drept la recurs, acesta pretinde ca, în cazul în care dreptul național instituie un recurs, articolul 6 devine incident și în cazul acestor proceduri, în măsura în care se poate afirma că ele presupun, în mod rezonabil, că aceste proceduri implică o „soluție în privința unei acuzații penale împotriva reclamantului sau în privința „drepturilor sau a obligațiilor sale cu caracter civil (a se vedea Reichman v. Franța, nr.50147/11, §29, 12 iulie 2016; Maresti v. Croația,

nr. 55759/07, §33, 25 iunie 2009; Delcourt v Belgia, nr.2689/65, §25,17 ianuarie 1970). Recurentul a afirmat că, în rezultatul recepționării deciziei motivate din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a devenit cunoscut un motiv pentru declararea revizuirii în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă. Or, actul judecătoresc favorabil intimaților a fost casat pornindu-se de la aprecierea unui înscris nou, răspunsul B.C. „Eximbank” S.A. din 16 februarie 2023, adresat Liliei Panicerschi, din care rezultă chipurile că banca a prezentat administratorului autorizat informația soliciată, din care se deduce faptul sechestrării conturilor bancare ale „MAGISTER-LUX”, de către executorul judecătoresc, în interesele Liliei Panicerschi, ceea ce este absolut inadmisibil și neadevărat.

Acceptarea de către instanța de recurs a unui nou argument invocat în defavoare soluției emise de către instanță inferioară, care nu a fost dezbătut anterior nici în instanța de fond și nici în instanța de recurs în ședința publică cu asigurarea posibilătii exprimării efective a unei replici, a pus în pericol dreptul intimaților la un proces echitabil, făcând referire la cauza CtEDO, Covalenco vs. Republica Moldova. De asemenea, a indicat faptul că înscrisul nou, prezentat doar instanței de recurs în scopul justificării argumentului privind nerespectarea cerințelor de informare a creditorilor cunoscuți în vederea depunerii cererilor de admiterea creanțelor (de altfel, nu este aplicabil mecanismul prevăzut de art.145 alin.(2) din Legea insolvabilității), conține informații neveridice, se confirmă prin răspunsul băncii, anexat la cererea de revizuire.

Cu referire la admiterea unei practici neuniforme a aplicării legii procesuale prin interpretarea extensivă a normei imperative, a declarat că, s-a admis realizarea căilor de atac neprevăzute de lege împotriva încheierilor primei instanțe, emise în cadrul procesului de insolvabilitate, prin care se respinge cererea creditorului potențial de repunere în termen a cererii de validare a creanțelor, având în vedere că soluția irevocabilă judecătorească emisă în speță este rezultat doar a unei practice neuniforme a aplicării legislației procesuale ce guvernează problema 3 abordată în principiu, cauza apariției standardelor duble fiind dictată de opinia subiectivă a judecătorilor și este contrară poziției formate în justiția națională.

Aplicarea neuniformă a legislației în cazurile analogice duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, principiului care reprezintă o parte integră a dreptului la un proces echitabil, garantat de art.6 Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (hotărârea CtEDO din 2008, cazul Beian vs.România). Totodată, în scopul demonstrării faptului că admiterea unor practici neuniforme la aplicarea legislației în cazurile analogice în justiția autohtonă, în principiu, servește temei pentru retractarea unei decizii irevocabile, s-a referit la încheierea nr.3rh-43/09 din 23 aprilie 2009 a Curții Supreme de Justiție, în cauza ASPBD și alții vs. Consiliul mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ.

La fel, a informat instanța că recent a recepționat o încheiere din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, nr.2ri-85/23, în cauza de insolvabilitate pornită față de S.R.L. „Metalproiect”, emisă pe problemă analogică, în care instanța de recurs a avut o poziție diametral opusă de problema abordată, poziția care se încadrează perfect în cadrul legal existent și concepția institutului de insolvabilitate promovată inter alia și de Curtea de Apel Chișinău. În context a considerat plauzibile concluziile instanței de recurs din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, nr.2ri- 85/23, întrucât dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut. Acesta poate fi limitat. Limitările exercițiului accesului la un tribunal trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie proporționale, pentru a nu fi afectată însăși esența dreptului (Marc Brauer vs. Germania, hotărârea CtEDO din 01 septembrie 2016, §36).

În jurisprudența CtEDO, ultima a reținut că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 CEDO, va fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar fi încălcată în detrimentul unei părți inclusiv prin intermediul unor tertipuri procedurale aplicate în frauda dreptului la un proces echitabil, în situația în care e necesară respectarea prevederilor legale care reglementează raportul juridic dedus judecății (cauza Hornsby v. Grecia 19 martie 1997). Cu trimitere la prevederile art. 1 alin.(4), art.8 alin.(2), art.145 alin.(2), (3) din Legea insolvabilității, precum și pct. 3.1. din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea în practica judiciară a Legii insolvabilității, nr.2 din 24 martie 2014, modificată prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.23 din 22 octombrie 2018, a menționat că, sunt indicate încheierile ce pot fi contestate cu recurs.

Din sensul art.145 alin.(3) din Legea insolvabilității, în lista exhaustivă a încheierilor care pot fi contestate în recurs conform pct.8 din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 24 martie 2014, nu se regăsește încheierea de respingere a cererii privind repunerea în termen a cererii de admitere a creanțelor, astfel încât acest act de dispoziție nu poate servi drept obiect al examinării în procedura de recurs în cadrul procesului de insolvabilitate. Recurentul a opinat că, prevederile art.116 alin.(5) din Codul de procedură civilă, nu pot fi aplicate procedurii de insolvabilitate în partea căilor de atac, având în vedere că în această parte norma generală întră într-o concurență directă cu norma specială din art.145 alin.(3) din Legea insolvabilității, care în mod diferit si nu paralel sau subsidiar reglementează problema dată.

Fundamentul recursului 4 declarat de Lilia Panicerschi reprezintă dezacordul acesteia cu soluția instanței de judecată privind respingerea cererii de repunerea în termen a cererii de admiterea creanțelor față de debitorul insolvabil, deși, legea garantează doar dreptul la contestare a încheierilor de repunere în termen a cerilor nominalizate de administratorul insolvabilității/lichidator, de debitor sau de creditori. Prin urmare, recursul depus de Lilia Panicerschi urmează a fi sancționat cu restituirea acestuia. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților, prin intermediul poștei electronice, la data de 05 ianuarie 2024 (Vol. VIII, f.d.93-94). Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În temeiul art. 8 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Termenul de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea încheierilor instanței de insolvabilitate. Totodată, în conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea la data de 18 decembrie 2023, iar cererea de recurs a fost depusă la 28 decembrie 2023, ceea ce denotă că, recursul este declarat în termen.

Examinând prin prisma argumentelor invocate de către recurent și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed. În virtutea art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. În conformitate cu art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție iterează că, prin recursul declarat, s-a contestat încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu privire la respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire a deciziei din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, înaintată de lichidatorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”, Irina Selevestru (Vol.VIII, f.d.76-80). Prin decizia a cărei revizuire s-a cerut, s-a admis recursul declarat de Lilia Panicerschi. S-a casat încheierea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a emis o nouă încheiere prin care s-a admis cererea de repunere în termen a cererii de validare a creanțelor înaintată Lilia Panicerschi față de debitorul S.R.L.

„MAGISTER-LUX”. S-a repus în termen cererea de validare a creanțelor înaintată Lilia Panicerschi în raport cu debitorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a 5 obligat instanța de insolvabilitate să numească o ședință specială de validare a creanțelor Liliei Panicerschi, conform prevederilor art. 145 alin.(4) din Legea insolvabilității (Vol.VIII, f.d.17-27). Or, prin încheierea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de repunere în termen a cererii de admitere a creanțelor depusă de potențialul creditor Lilia Panicerschi în cauza de insolvabilitate intentată față de debitorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a respins cererea de validare a creanțelor depusă de Lilia Panicerschi în sumă de 321 649, 97 de euro, ca fiind depusă tardiv.

În esență, în motivarea recursului, recurentul a invocat că, revizuirea s-a bazat pe considerentul privind casarea unui act judecătoresc favorabil intimaților în baza unui argument nou care nu a fost dezbătut în prima instanță, fără a oferi condiții suficiente pentru a combate argumentul respectiv, precum și pe alegația privind admiterea unei practici neuniforme a legislației procesuale prin interpretarea extensivă a normei de drept. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cererea de revizuire a fost înaintată în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Raportând circumstanțele speței la temeiul revizuirii invocat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, instanța de revizuire justificat a conchis că, alegațiile aduse în susținerea cererii de revizuire nu constituie temei de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău.

De altfel, în cazul revizuirii prin prisma prevederilor art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, circumstanțele nou-descoperite reprezintă totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile; să comporte o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, au putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată; care nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute revizuentului anterior, dar care existau la momentul examinării și soluționării cauzei civile; care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă și dacă dovedesc că au întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție că, argumentele aduse în susținerea cererii de revizuire, nu pot fi calificate ca circumstanțe devenite cunoscute ulterior recurentului, în condițiile în care ultimul a fost în drept de a lua cunoștință de materialele cauzei pentru a se informa de conținutul acestora, fiind un drept al participanților la proces în virtutea prevederilor art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Or, răspunsul pretins de recurent a fi un înscris nou pe care s-ar baza decizia din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, se regăsea în materialele cauzei, iar lichidatorul nu a fost lipsit de dreptul de a lua cunoștință de materialele cauzei, formulând poziția sa pe marginea acestuia.

Mai mult, că acest înscris a fost prezentat cu titlu de probă de către Lilia Panicerschi la 10 iulie 2023 (Vol.VI, f.d.64-69). Respectiv, nu poate fi justificată admiterea cererii de revizuire prin 6 prisma art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, în situația în care se regăsește în răspunsul băncii la notificarea lichidatorului, iar art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă indică clar cazurile aplicabilității temeiului dat. Prezintă relevanță la caz constatarea instanței de revizuire precum că, instanța de recurs în decizia a cărei revizuire a fost cerută, a stabilit că nu a fost respectată procedura de notificare în privința Liliei Panicerschi.

De asemenea, recurentul a invocat practica neuniformă a legislației procesuale, insistând că încheierea primei instanțe privind respingerea cererii de repunere în termen a cererii de admitere a creanței în virtutea art. 145 din Legea insolvabilității nu putea fi contestată cu recurs și recursul Liliei Panicerschi urma a fi restituit. În temeiul art. 145 alin.(3) din Legea insolvabilității, încheierea de repunere în termen a cererii de admitere a creanței poate fi contestată cu recurs de administratorul insolvabilității/lichidator, de debitor sau de creditori.

La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, deși, lichidatorul a depus la 29 septembrie 2021 referință la cererea de recurs depusă de Lilia Panicerschi împotriva încheierii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (copia dosarului, f.d.113-117), însă, motivarea acesteia nu reflectă niciun argument cu privire la faptul că încheierea nu ar putea fi contestată cu recurs, precum nici nu a solicitat, în final, restituirea recursului. Or, solicitarea lichidatorului formulată în referință, viza respingerea recursului declarat de Lilia Panicerschi.

De altfel, instanța de revizuire a menționat că circumstanța privind dreptul de atac prin prisma art. 145 alin.(3) din Legea insolvabilității a fost detaliat argumentată în decizia din 09 octombrie 2023. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, jurisprudența națională și jurisprudența CtEDO nu justifică admiterea cererii de revizuire formulată în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, în situația în care norma dată stabilește cazurile în care se declară revizuire, or, în esență, argumentele recurentului denotă dezacordul cu soluția instanței de recurs în decizia din 09 octombrie 2023. Totodată, urmează a fi subliniat faptul că, procedura de revizuire prevăzută de articolele 449-453 ale Codului de procedură civilă servește, într-adevăr, scopului de a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției.

Însă această procedură urmează a fi aplicată într-un mod compatibil cu articolul 6 al Convenției și, să asigure respectarea principiului securității raporturilor juridice. Deciziile de redeschidere a unui proces trebuie să fie conforme cu prevederile naționale pertinente și folosirea abuzivă a unei astfel de proceduri poate fi contrară Convenției.

Principiul securității raporturilor juridice și preeminența dreptului impune Curtea să fie vigilentă în acest sens (Duca v. Republicii Moldova, nr. 75/07, § 33, 3 martie 2009). Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. Romania, [GC], nr. 28342/95, § 61, ECHR 1999-VII, și Roșca v. Moldova, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (a se vedea Brumărescu v. Romania, § 62), adică principiul caracterului 7 irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea Roșca v. Moldova, § 25). Alegațiile părții recurente inserate în recurs nu și-au găsit confirmare și nu pot fi reținute în casarea încheierii, în situația în care nu denotă decât că, recurentul a eludat de a-și realiza drepturile procesuale conform legislației în vigoare.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „MAGISTER-LUX”, în procedura falimentului, Irina Selevestru. Se menține încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza, la cererea Liliei Panicerschi privind repunerea în termen a cererii de validare a creanțelor, în procesul de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată „MAGISTER-LUX”.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 8