2rci-3/24 — repunerea in termen a cererii de validare a creantei

2rci-3/24 — repunerea in termen a cererii de validare a creantei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2rci-3/24

2-20093561-01-2rci-05012024

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. I. Talmaci)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Clim, A. Malîi, V. Sîbu)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Clim, A. Malîi, V. Sîbu)

D E C I Z I E

20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată

„MAGISTER-LUX”, în procedura falimentului, Irina Selevestru,

în cauza, la cererea Liliei Panicerschi privind repunerea în termen a cererii de

validare a creanțelor, în procesul de insolvabilitate a Societății cu Răspundere

Limitată „MAGISTER-LUX”,

împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire înaintată de lichidatorul

Societății cu Răspundere Limitată „MAGISTER-LUX”, în procedura falimentului,

Irina Selevestru, împotriva deciziei din 09 octombrie 2023 a Curții de apel

Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 august 2020, S.R.L. „MAGISTER-LUX” a depus cerere introductivă

privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința sa, inițierea procedurii

simplificate a falimentului și dizolvarea debitorului S.R.L. „MAGISTER-LUX”,

desemnarea administratorului autorizat Irina Selevestru, în funcția de lichidator.

Prin încheierea din 05 august 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

admis spre examinare cererea introductivă depusă de S.R.L. „MAGISTER-LUX”

Prin hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

admis cererea introductivă depusă de S.R.L. „MAGISTER-LUX”, prin intermediul

administratorului, și s-a constatat insolvabilitatea debitorului S.R.L. „MAGISTER-

LUX”, cu dispunerea inițierii procedurii simplificate a falimentului și dizolvarea

debitorului S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a ridicat dreptul lui Maksym Kyselov

de administrare a S.R.L. „MAGISTER-LUX” și s-a propus desemnarea unui

reprezentant, persoană fizică, pentru a reprezenta interesele societății și ale

asociațiilor, a participa în cadrul procedurii de insolvabilitate din numele

debitorului. S-a desemnat administratorul autorizat Irina Selevestru, în funcția de

lichidator al S.R.L. „MAGISTER-LUX”.

1

Prin cererea înregistrată de către Judecătoria Strășeni, sediul Central, la 01

februarie 2021, (expediată la 30 ianuarie 2021), Lilia Panicerschi a solicitat

repunerea în termen și admiterea creanțelor, validarea creanței chirografare față de

S.R.L. „MAGISTER-LUX”, cu valoare echivalentă în valută națională a sumei de

321 649, 97 de euro, ce rezultă din contractul de locațiune din 01 iulie 2015,

recunoașterea sa în calitate de creditor chirografar.

Prin încheierea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de repunere în termen a cererii de admitere a

creanțelor depusă de potențialul creditor Lilia Panicerschi în cauza de

insolvabilitate intentată față de debitorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a respins

cererea de validare a creanțelor depusă de Lilia Panicerschi în sumă de 321 649, 97

de euro, ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

recursul declarat de Lilia Panicerschi. S-a casat încheierea din 22 iunie 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a emis o nouă încheiere prin care s-a

admis cererea de repunere în termen a cererii de validare a creanțelor înaintată

Lilia Panicerschi față de debitorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a repus în termen

cererea de validare a creanțelor înaintată Lilia Panicerschi în raport cu debitorul

S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a obligat instanța de insolvabilitate să numească o

ședință specială de validare a creanțelor Liliei Panicerschi, conform prevederilor

art. 145 alin.(4) din Legea insolvabilității.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins,

ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de reprezentantul debitorului

S.R.L. „MAGISTER-LUX”, împotriva deciziei din 09 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău.

Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins,

ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de lichidatorul S.R.L.

„MAGISTER-LUX”, Irina Selevestru, împotriva deciziei din 09 octombrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău.

La 28 decembrie 2023, lichidatorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”, Irina

Selevestru, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

încheierii contestate, rejudecarea problemei în fond cu emiterea unei noi decizii de

admitere a revizuirii declarate împotriva deciziei din 09 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, în sensul formulat.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că, argumentul privind

casarea unui act judecătoresc favorabil intimaților în baza unui argument nou care

nu a fost dezbătut în prima instanță, fără a oferi condiții suficiente pentru a

combate argumentul respectiv (preluarea competențelor primei instanță), nu are un

răspuns în încheierea contestată.

În hotărârea CtEDO din 16 iunie 2020, nr.72164/14, cauza Covalenco vs.

Republica Moldova, temei pentru constatarea încălcării dreptului reclamantului la

un proces echitabil a servit casarea hotărârilor instanțelor inferioare, pronunțate în

favoarea reclamantului, în baza unor argumente noi, care nu au fost dezbătute

anterior în fața acestora.

În continuare s-a referit la jurisprudența CtEDO, conform căreia [...] dreptul

la o ședință de judecată publică nu are legătură doar cu necesitatea audierii

2

martorilor care vor da declarații verbale. De asemenea, este important ca litiganții

să aibă posibilitatea de a-și prezenta cazul în fața instanțelor naționale (a se vedea

Goc v. Turcia [MC], nr.36590/97, §48, CEDO 2002-V și Ramos Nunes de

Carvalho e Sa v. Portugalia [MCI, nr.55391/13 și alții 2, §187, 6 noiembrie 2018).

Astfel, dreptul la o ședință de judecată publică este un element care stă la baza

egalității generale a armelor părților la un proces (a se vedea, mutatis mutandis,

Margaretic v. Croația, nr. 16115/13, §§127-28, 5 iunie 2014). De asemenea, Curtea

a reiterat că potrivit jurisprudenței sale bine-stabilite, în cadrul procedurilor din

fața primei și unicei instanțe, dreptul la o „ședință publică”, în sensul articolului 6

circumstanțe excepționale care să justifice renunțarea la asemenea ședințe.” Curtea

a reiterat că, deși, articolul 6 nu garantează un drept la recurs, acesta pretinde ca, în

cazul în care dreptul național instituie un recurs, articolul 6 devine incident și în

cazul acestor proceduri, în măsura în care se poate afirma că ele presupun, în mod

rezonabil, că aceste proceduri implică o „soluție în privința unei acuzații penale

împotriva reclamantului sau în privința „drepturilor sau a obligațiilor sale cu

caracter civil (a se vedea Reichman v. Franța, nr.50147/11, §29, 12 iulie 2016;

Maresti v. Croația, nr. 55759/07, §33, 25 iunie 2009; Delcourt v Belgia,

nr.2689/65, §25,17 ianuarie 1970).

Recurentul a afirmat că, în rezultatul recepționării deciziei motivate din 09

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a devenit cunoscut un motiv pentru

declararea revizuirii în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă. Or,

actul judecătoresc favorabil intimaților a fost casat pornindu-se de la aprecierea

unui înscris nou, răspunsul B.C. „Eximbank” S.A. din 16 februarie 2023, adresat

Liliei Panicerschi, din care rezultă chipurile că banca a prezentat administratorului

autorizat informația soliciată, din care se deduce faptul sechestrării conturilor

bancare ale „MAGISTER-LUX”, de către executorul judecătoresc, în interesele

Liliei Panicerschi, ceea ce este absolut inadmisibil și neadevărat.

Acceptarea de către instanța de recurs a unui nou argument invocat în

defavoare soluției emise de către instanță inferioară, care nu a fost dezbătut

anterior nici în instanța de fond și nici în instanța de recurs în ședința publică cu

asigurarea posibilătii exprimării efective a unei replici, a pus în pericol dreptul

intimaților la un proces echitabil, făcând referire la cauza CtEDO, Covalenco vs.

Republica Moldova.

De asemenea, a indicat faptul că înscrisul nou, prezentat doar instanței de

recurs în scopul justificării argumentului privind nerespectarea cerințelor de

informare a creditorilor cunoscuți în vederea depunerii cererilor de admiterea

creanțelor (de altfel, nu este aplicabil mecanismul prevăzut de art.145 alin.(2) din

Legea insolvabilității), conține informații neveridice, se confirmă prin răspunsul

băncii, anexat la cererea de revizuire.

Cu referire la admiterea unei practici neuniforme a aplicării legii procesuale

prin interpretarea extensivă a normei imperative, a declarat că, s-a admis realizarea

căilor de atac neprevăzute de lege împotriva încheierilor primei instanțe, emise în

cadrul procesului de insolvabilitate, prin care se respinge cererea creditorului

potențial de repunere în termen a cererii de validare a creanțelor, având în vedere

că soluția irevocabilă judecătorească emisă în speță este rezultat doar a unei

practice neuniforme a aplicării legislației procesuale ce guvernează problema

3

abordată în principiu, cauza apariției standardelor duble fiind dictată de opinia

subiectivă a judecătorilor și este contrară poziției formate în justiția națională.

Aplicarea neuniformă a legislației în cazurile analogice duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice, principiului care reprezintă o parte

integră a dreptului la un proces echitabil, garantat de art.6 Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (hotărârea

CtEDO din 2008, cazul Beian vs.România).

Totodată, în scopul demonstrării faptului că admiterea unor practici

neuniforme la aplicarea legislației în cazurile analogice în justiția autohtonă, în

principiu, servește temei pentru retractarea unei decizii irevocabile, s-a referit la

încheierea nr.3rh-43/09 din 23 aprilie 2009 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

ASPBD și alții vs. Consiliul mun.Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ.

La fel, a informat instanța că recent a recepționat o încheiere din 14 noiembrie

2023 a Curții de Apel Bălți, nr.2ri-85/23, în cauza de insolvabilitate pornită față de

S.R.L. „Metalproiect”, emisă pe problemă analogică, în care instanța de recurs a

avut o poziție diametral opusă de problema abordată, poziția care se încadrează

perfect în cadrul legal existent și concepția institutului de insolvabilitate promovată

inter alia și de Curtea de Apel Chișinău. În context a considerat plauzibile

concluziile instanței de recurs din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, nr.2ri-

85/23, întrucât dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut. Acesta

poate fi limitat. Limitările exercițiului accesului la un tribunal trebuie să fie

prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie proporționale, pentru a

nu fi afectată însăși esența dreptului (Marc Brauer vs. Germania, hotărârea CtEDO

din 01 septembrie 2016, §36).

În jurisprudența CtEDO, ultima a reținut că, dreptul la un proces echitabil,

garantat de art.6 CEDO, va fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat

contractant ar fi încălcată în detrimentul unei părți inclusiv prin intermediul unor

tertipuri procedurale aplicate în frauda dreptului la un proces echitabil, în situația

în care e necesară respectarea prevederilor legale care reglementează raportul

juridic dedus judecății (cauza Hornsby v. Grecia 19 martie 1997).

Cu trimitere la prevederile art. 1 alin.(4), art.8 alin.(2), art.145 alin.(2), (3) din

Legea insolvabilității, precum și pct. 3.1. din hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție cu privire la aplicarea în practica judiciară a Legii insolvabilității, nr.2 din

24 martie 2014, modificată prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr.23 din 22 octombrie 2018, a menționat că, sunt indicate încheierile ce pot fi

contestate cu recurs. Din sensul art.145 alin.(3) din Legea insolvabilității, în lista

exhaustivă a încheierilor care pot fi contestate în recurs conform pct.8 din

hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 24 martie 2014, nu se

regăsește încheierea de respingere a cererii privind repunerea în termen a cererii de

admitere a creanțelor, astfel încât acest act de dispoziție nu poate servi drept obiect

al examinării în procedura de recurs în cadrul procesului de insolvabilitate.

Recurentul a opinat că, prevederile art.116 alin.(5) din Codul de procedură

civilă, nu pot fi aplicate procedurii de insolvabilitate în partea căilor de atac, având

în vedere că în această parte norma generală întră într-o concurență directă cu

norma specială din art.145 alin.(3) din Legea insolvabilității, care în mod diferit si

nu paralel sau subsidiar reglementează problema dată. Fundamentul recursului

4

declarat de Lilia Panicerschi reprezintă dezacordul acesteia cu soluția instanței de

judecată privind respingerea cererii de repunerea în termen a cererii de admiterea

creanțelor față de debitorul insolvabil, deși, legea garantează doar dreptul la

contestare a încheierilor de repunere în termen a cerilor nominalizate de

administratorul insolvabilității/lichidator, de debitor sau de creditori. Prin urmare,

recursul depus de Lilia Panicerschi urmează a fi sancționat cu restituirea acestuia.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților, prin

intermediul poștei electronice, la data de 05 ianuarie 2024 (Vol. VIII, f.d.93-94).

Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În temeiul art. 8 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.

Termenul de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea

încheierilor instanței de insolvabilitate.

Totodată, în conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea la data de 18 decembrie 2023,

iar cererea de recurs a fost depusă la 28 decembrie 2023, ceea ce denotă că,

recursul este declarat în termen.

Examinând prin prisma argumentelor invocate de către recurent și a

materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat urmează a

fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

În virtutea art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de

Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către

curțile de apel.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție iterează că, prin recursul

declarat, s-a contestat încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

cu privire la respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire a deciziei din

09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, înaintată de lichidatorul S.R.L.

„MAGISTER-LUX”, Irina Selevestru (Vol.VIII, f.d.76-80).

Prin decizia a cărei revizuire s-a cerut, s-a admis recursul declarat de Lilia

Panicerschi. S-a casat încheierea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central și s-a emis o nouă încheiere prin care s-a admis cererea de repunere în

termen a cererii de validare a creanțelor înaintată Lilia Panicerschi față de debitorul

S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a repus în termen cererea de validare a creanțelor

înaintată Lilia Panicerschi în raport cu debitorul S.R.L. „MAGISTER-LUX”. S-a

5

obligat instanța de insolvabilitate să numească o ședință specială de validare a

creanțelor Liliei Panicerschi, conform prevederilor art. 145 alin.(4) din Legea

insolvabilității (Vol.VIII, f.d.17-27). Or, prin încheierea din 22 iunie 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de

repunere în termen a cererii de admitere a creanțelor depusă de potențialul creditor

Lilia Panicerschi în cauza de insolvabilitate intentată față de debitorul S.R.L.

„MAGISTER-LUX”. S-a respins cererea de validare a creanțelor depusă de Lilia

Panicerschi în sumă de 321 649, 97 de euro, ca fiind depusă tardiv.

În esență, în motivarea recursului, recurentul a invocat că, revizuirea s-a bazat

pe considerentul privind casarea unui act judecătoresc favorabil intimaților în baza

unui argument nou care nu a fost dezbătut în prima instanță, fără a oferi condiții

suficiente pentru a combate argumentul respectiv, precum și pe alegația privind

admiterea unei practici neuniforme a legislației procesuale prin interpretarea

extensivă a normei de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cererea de

revizuire a fost înaintată în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Raportând circumstanțele speței la temeiul revizuirii invocat, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, instanța de revizuire

justificat a conchis că, alegațiile aduse în susținerea cererii de revizuire nu

constituie temei de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău.

De altfel, în cazul revizuirii prin prisma prevederilor art. 449 lit.b) din Codul

de procedură civilă, circumstanțele nou-descoperite reprezintă totalitatea de fapte

juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile; să comporte o importanță esențială pentru

soluționarea justă a cauzei civile, au putere decisivă asupra concluziei instanței de

judecată; care nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute revizuentului

anterior, dar care existau la momentul examinării și soluționării cauzei civile; care

să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă și dacă

dovedesc că au întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

că, argumentele aduse în susținerea cererii de revizuire, nu pot fi calificate ca

circumstanțe devenite cunoscute ulterior recurentului, în condițiile în care ultimul a

fost în drept de a lua cunoștință de materialele cauzei pentru a se informa de

conținutul acestora, fiind un drept al participanților la proces în virtutea

prevederilor art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Or, răspunsul pretins de recurent a fi un înscris nou pe care s-ar baza decizia

din 09 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, se regăsea în materialele cauzei,

iar lichidatorul nu a fost lipsit de dreptul de a lua cunoștință de materialele cauzei,

formulând poziția sa pe marginea acestuia. Mai mult, că acest înscris a fost

prezentat cu titlu de probă de către Lilia Panicerschi la 10 iulie 2023 (Vol.VI,

f.d.64-69). Respectiv, nu poate fi justificată admiterea cererii de revizuire prin

6

prisma art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, în situația în care se regăsește

în răspunsul băncii la notificarea lichidatorului, iar art. 449 lit.b) din Codul de

procedură civilă indică clar cazurile aplicabilității temeiului dat.

Prezintă relevanță la caz constatarea instanței de revizuire precum că, instanța

de recurs în decizia a cărei revizuire a fost cerută, a stabilit că nu a fost respectată

procedura de notificare în privința Liliei Panicerschi.

De asemenea, recurentul a invocat practica neuniformă a legislației

procesuale, insistând că încheierea primei instanțe privind respingerea cererii de

repunere în termen a cererii de admitere a creanței în virtutea art. 145 din Legea

insolvabilității nu putea fi contestată cu recurs și recursul Liliei Panicerschi urma a

fi restituit.

În temeiul art. 145 alin.(3) din Legea insolvabilității, încheierea de repunere în

termen a cererii de admitere a creanței poate fi contestată cu recurs de

administratorul insolvabilității/lichidator, de debitor sau de creditori.

La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

deși, lichidatorul a depus la 29 septembrie 2021 referință la cererea de recurs

depusă de Lilia Panicerschi împotriva încheierii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central (copia dosarului, f.d.113-117), însă, motivarea acesteia nu

reflectă niciun argument cu privire la faptul că încheierea nu ar putea fi contestată

cu recurs, precum nici nu a solicitat, în final, restituirea recursului. Or, solicitarea

lichidatorului formulată în referință, viza respingerea recursului declarat de Lilia

Panicerschi.

De altfel, instanța de revizuire a menționat că circumstanța privind dreptul de

atac prin prisma art. 145 alin.(3) din Legea insolvabilității a fost detaliat

argumentată în decizia din 09 octombrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, jurisprudența

națională și jurisprudența CtEDO nu justifică admiterea cererii de revizuire

formulată în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, în situația în care

norma dată stabilește cazurile în care se declară revizuire, or, în esență,

argumentele recurentului denotă dezacordul cu soluția instanței de recurs în decizia

din 09 octombrie 2023.

Totodată, urmează a fi subliniat faptul că, procedura de revizuire prevăzută de

articolele 449-453 ale Codului de procedură civilă servește, într-adevăr, scopului

de a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției. Însă această procedură urmează

a fi aplicată într-un mod compatibil cu articolul 6 al Convenției și, să asigure

respectarea principiului securității raporturilor juridice. Deciziile de redeschidere a

unui proces trebuie să fie conforme cu prevederile naționale pertinente și folosirea

abuzivă a unei astfel de proceduri poate fi contrară Convenției. Principiul

securității raporturilor juridice și preeminența dreptului impune Curtea să fie

vigilentă în acest sens (Duca v. Republicii Moldova, nr. 75/07, § 33, 3 martie

2009). Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. Romania, [GC], nr. 28342/95, § 61,

ECHR 1999-VII, și Roșca v. Moldova, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (a se vedea Brumărescu v. Romania, § 62), adică principiul caracterului

7

irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare

și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu

trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (a se vedea Roșca v. Moldova, § 25).

Alegațiile părții recurente inserate în recurs nu și-au găsit confirmare și nu pot

fi reținute în casarea încheierii, în situația în care nu denotă decât că, recurentul a

eludat de a-și realiza drepturile procesuale conform legislației în vigoare.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „MAGISTER-LUX”, în procedura falimentului, Irina Selevestru.

Se menține încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza, la cererea Liliei Panicerschi privind repunerea în termen a cererii de

validare a creanțelor, în procesul de insolvabilitate a Societății cu Răspundere

Limitată „MAGISTER-LUX”.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

8