2ra-239/23 — privind obligarea reamplăsării conductei de gaz, încasarea prejudiciului material

2ra-239/23 — privind obligarea reamplăsării conductei de gaz, încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra–239/2023

2-19100904-01-2ra-09022023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Jud. E. Silivestru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

D E C I Z I E

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de către Emilia Railean,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Emilia Railean

împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Chișinău-Gaz”, intervenient accesoriu

Cooperativa de Producție ,,Portal” privind obligarea reamplasării conductei de gaz,

încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Emilia Railean și s-a menținut hotărârea din 31 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 28 mai 2019, Nadejda Railean, acționând în interesele reclamantei Emiliei

Railean, în temeiul procurii nr.13700 din 20 iunie 2018, a semnat și depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL ,,Chișinău-Gaz” cu privire la obligarea reamplasării

conductei de gaz, încasarea prejudiciului material în mărime de 18 285,66 de lei și a

cheltuielilor de judecată în cuantum de 7 748 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, în anul 2004 în baza proiectului de execuție nr.

031.P-RGI, SRL ,,Chișinău-Gaz” a efectuat lucrările de instalare a rețelelor aeriene de

gaze naturale la casa de locuit individuală, situată în mun. Chișinău, com. Bubuieci, str.

Școlii nr. 19/1, ce îi aparține cu drept de proprietate privată.

A menționat că, în luna ianuarie 2018 a depistat că, peretele portant din partea

interioară și exterioară a casei sale de locuit, pe care a fost instalată țeava metalică a

rețelei de gazificare, s-a fisurat, iar pentru a înlătura această defecțiune, este necesar să

fie efectuate lucrări de reparație, inclusiv și lucrări de termoizolare a peretelui

deteriorat. Aceste lucrări pot fi efectuate după reamplasarea conductei de gaze naturale

de presiune joasă cu d-32 mm, care trece pe fațada casei sale.

A consemnat că, în luna mai 2018 s-a adresat către administrația SRL ,,Chișinău-

Gaz” și a solicitat reamplasarea conductei de gaze naturale. Pentru efectuarea acestor

lucrări administrația SRL ,,Chișinău-Gaz” a solicitat să achite 1590 de lei pentru

elaborarea unui nou proiect. A achitat în două tranșe din suma solicitată, fapt ce se

confirmă prin chitanțele nr. UA18261 din 25 mai 2018 și nr. UA18518 din 05 iunie

1

2018.

A mai indicat că, pentru efectuarea lucrărilor de reamplasare a rețelei de gazificare,

SRL ,,Chișinău-Gaz” a solicitat să achite încă 15000 de lei, cu ce categoric nu este de

acord. A refuzat să achite această sumă pe motiv că, lucrările de instalare a rețelei de

gazificare au fost achitate în volumul deplin în anul 2004, iar în urma acestor lucrări,

care au fost efectuate de către pârât necalitativ, s-a fisurat peretele portant al casei sale

de locuit. Fără achitarea sumei de 15000 de lei, pârâtul a refuzat să efectueze lucrările

de reamplasare a rețelei de gazificare.

A subliniat că, pentru a stabili cauza deteriorării imobilului s-a adresat către

expertul judiciar în construcții Anatol Achimov, cu demers, prin care a solicitat

efectuarea expertizei extrajudiciare în domeniul cercetării documentelor constructive.

Prin raportul de expertiza nr. 299 din 24 iulie 2018, întocmit de către expertul

Anatol Achimov, s-a constatat că: 1) În urma instalării rețelei de gazificare la bunul

imobil expertizat, s-au produs defectele tehnice, care sunt caracterizate ca fisuri

orizontale și verticale pe pereții portanți cu un rost ce variază de la 2 mm la 12 mm; 2)

Rețeaua de gazificare, amplasată pe lângă casa de locuit expertizată, de facto nu

corespunde datelor din proiectul de execuție nr. 031.P-RGI; 3) Mărimea prejudiciului

material, cauzat bunului imobil, constituie 18285,66 de lei.

A invocat că, la 08 februarie 2019 s-a adresat către SRL ,,Chișinău-Gaz” cu cerere

prin care a propus pârâtului să reamplaseze cu titlu gratuit conducta de gaze, ținându-

se cont de faptul că, din vina lucrătorilor SRL ,,Chișinău-Gaz”, care au încălcat

proiectul de execuție nr. 031.P-RGI, i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de

18285,66 de lei. La cerere a anexat copia raportului de expertiză din care rezultă că,

imobilul s-a deteriorat în urma lucrărilor de instalare a rețelei de gazificare, efectuate

cu încălcarea documentației de proiectare.

A adăugat că, SRL ,,Chișinău-Gaz” a refuzat să efectueze cu titlu gratuit

reamplasarea rețelei de gazificare, motivând că nu a efectuat anterior lucrări de montare

a conductei de gaze la casa de locuit, situată în mun. Chișinău, com. Bubuieci, str. Școlii

nr. 19/1, fapt ce se confirmă prin răspunsul pârâtului, înregistrat cu nr. 305 din 06 martie

2019.

A menționat că, în anul 2004 era în vigoare Legea nr. 136 din 17 septembrie 1998

„Cu privire la gaze”, iar, conform art. 19, art. 20, art. 21 din legea nominalizată, doar

titularul de licență pentru transportul sau distribuția de gaze a fost în drept să efectueze

lucrările de montare a rețelelor de gaze naturale. Titularul de licență pentru distribuția

de gaze naturale în raza teritorială mun. Chișinău în anul 2004 a fost SRL ,,Chișinău-

Gaz”. Deci, potrivit acestei Legi (art. 20, art. 21), lucrările de construcție a conductelor

de gaze se efectuau de către titularul de licență doar în cazul încheierii unui acord cu

proprietarul sau cu beneficiarul dreptului de folosință asupra terenului pe care urmează

să se efectueze aceste lucrări. Astfel, faptul încheierii în anul 2004 între reclamantă și

titularul de licență SRL ,,Chișinău-Gaz” a unui acord în privința instalării rețelelor de

gazificare la casa de locuit individuală, situată în mun. Chișinău, com. Bubuieci, str.

Școlii nr. 19/1, se confirmă prin proiectul de execuție nr. 031.P-RGI.

A mai menționat că, operatorul de sistem SRL ,,Chișinău-Gaz”, fiind

antreprenorul, angajat de clientul Emilia Railean, trebuia să execute instalația de

racordare în conformitate cu proiectul de execuție nr. 031.P-RGI și să-i transmită aceste

lucrări fără viciu material sau juridic. Iar, din motiv că, antreprenorul a instalat conducta

de gaze cu încălcarea proiectului de execuție, în anul 2018 s-a deteriorat imobilul său,

2

prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 18285,66 de lei, fapt ce se

confirmă prin raportul de expertiză nr. 299 din 24 iulie 2018.

A mai susținut că, din motiv că pârâtul a refuzat să rezolve problema pe cale a

amiabilă, a fost nevoită să comande expertiza în domeniul cercetării documentelor

constructive și să se adreseze cu acțiune în instanța de judecată. Astfel, din vina

pârâtului a suportat cheltuieli de judecată, compuse din plata pentru efectuarea

expertizei în sumă de 4 200 de lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de

lei și taxa de stat în sumă de 548,60 de lei, în total 7 748,60 de lei.

În temeiul art. art. 15 alin. (1), 16 alin. (1) lit. b), g), 19 alin. (1), alin. (2), alin. (5),

1352, 1354, 1366 din Codul civil, a solicitat obligarea pârâtului SRL ,,Chișinău-Gaz”

să reamplaseze cu titlu gratuit, conform proiectului de execuție, conducta de gaze

naturale la casa de locuit individuală situată în mun. Chișinău, com. Bubuieci, str. Școlii

nr. 19/1, încasarea de pârâtul SRL ,,Chișinău-Gaz” în beneficiul Emiliei Railean a

sumei de 18 285,66 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin deteriorarea casei

de locuit individuală situată în mun. XXX, com. XXXX, str. XXX nr. XX/1, ce îi

aparține cu drept de proprietate privată și încasarea de la SRL ,,Chișinău-Gaz” a

cheltuielilor de judecată în sumă de 7 748 de lei (f.d. 5/6, Vol.I).

Prin încheierea protocolară a instanței de judecată din 26 iulie 2021, a fost atras în

calitate de intervenient accesoriu Cooperativa de Producție ,,Portal” (f.d. 109, Vol. I).

La 22 noiembrie 2021, în ședința de judecată, a fost auditat în calitate de martor

Nadejda Railean, care a declarat, că nu ține minte data și anul, a scris cerere către SRL

,,Chișinău-Gaz” în privința gazoductului principal, ca să mute țeava de pe perete,

deoarece a crăpat. S-a solicitat să achite 400 și ceva lei, după care a venit acasă o

domnișoară de la SRL ,,Chișinău-Gaz” care a spus că este inginer, și i s-a comunicat că

pentru a schimba țeava principală trebuie să facă un proiect care va costa 1000 și ceva

lei și pe urmă o să îi spună cât va costa mutarea țevei. Ulterior, aproximativ peste o lună

a sunat și i s-a comunicat că proiectul este gata, dar va trebui să achite integral suma de

15 000 de lei pentru lucrările efectuate de ei, pentru a muta contorul și țevile. Nefiind

de acord s-a adresat la avocat care i-a spus că urmează a fi efectuată expertiza.

Prin hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Emilia Railean împotriva SRL ,,Chișinău-

Gaz”, intervenient accesoriu Cooperativa de producție ,,Portal” privind obligarea

reamplasării conductei de gaz, încasarea prejudiciului material (f.d. 155, 161/166,

Vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței, la 02 iunie 2022, prin intermediul

poștei electronice, avocatul Scrob Mihail, în numele și interesele Emiliei Railean a

declarat apel nemotivat, iar la 19 septembrie 2022 a depus motivarea apelului împotriva

hotărârii din 31 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii (f.d. 158/159; 177/180, Vol. I).

Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Emilia Railean și s-a menținut hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d.196; 197/205, Vol.I).

La 27 ianuarie 2023, Emilia Railean a depus recurs împotriva deciziei din 03

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel

cu remiterea cauzei spre judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

3

parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de apel, suplimentar

invocându-se că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și

anume nu au aplicat prevederile art. 19 alin. (1) lit. c) alin. (2), art. 21 alin. (1) a Legii

nr. 136 din 17 septembrie 1998 „Cu privire la gaze”, care a fost în vigoare la data

instalării de către Cooperativa de Producție „Portal” sub supravegherea tehnică a

titularului de licență SRL „Chisinău-Gaz” a conductei de gaze la casa mea de locuit, nu

au aplicat prevederile art. 61 alin. (3), alin. (4), art. 74 alin. (6), art. 761 alin. (5) a Legii

nr. 108 din 27 mai 2016 „Cu privire la gazele naturale”, care a fost în vigoare la data

înaintării acțiunii, nu au aplicat prevederile art. 936, art. 948 alin. (1) alin. (3), art. 958

alin. (3), art. 959, art. 960 alin. (1) alin. (2) din Codul civil (versiunea în vigoare până

la modernizarea Codului civil), care a fost în vigoare la data instalării de către

Cooperativa de Producție „Portal” sub supravegherea tehnică a titularului de licență

SRL „Chișinău-Gaz” a conductei de gaze la casa de locuit, la fel, care a fost în vigoare

la data depistării de către mine a viciului ascuns asupra lucrărilor executate de

antreprenor.

A mai susținut că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din Codul civil

modernizat, legea veche va continua să guverneze natura și întinderea drepturilor și

obligațiilor părților pe contractul de antrepriză încheiat în anul 2005 între recurenta

Emilia Railean, în calitate de client, și intimatul SRL „Chișinău-Gaz” în calitate de

antreprenor. Acel fapt, că contractul de antrepriză în baza căruia a fost montată

conducta de gaze la casa de locuit a fost încheiat în anul 2005 între recurentă și intimata

SRL „Chișinău-Gaz”, dar nu cu Cooperativa de Producție „Portal”, circumstanțe ce

rezultă din cererea de tip blancheta din 20 decembrie 2005 „Privind încheierea

Contractului de supraveghere tehnică cu SRL „Chișinău-Gaz”, prezentată în calitate de

probă de intimat.

A mai menționat că art. 936 alin. (1), (2) din Codul civil (art. 1334 alin. (1) alin.

(2) din Codul civil modernizat), stipulează că, în cazul când antreprenorul nu efectuează

prestația personal, el conservă supravegherea și răspunderea în orice caz. Astfel, prin

cererea din 05 octombrie 2019, avocatul său a solicitat ca prima instanță să oblige SRL

„Chișinău-Gaz” să prezinte în calitate de probă Contractul de supraveghere tehnică,

însă, cererea avocatului a fost ignorată, iar contractul solicitat nu a fost prezentat și nu

a fost examinat în ședința de judecată.

Reieșind din cele menționate, a conchis că aprecierea probelor de către prima

instanța și instanța de apel a fost arbitrară, iar erorile comise la examinarea acestui

litigiu au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și anume

„Dreptul la un proces echitabil” prevăzut în art. 6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale și art. 1 „Protecția

proprietății” din Primul Protocol Adițional la Convenție.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 03 noiembrie 2022.

Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.9736 (f.d. 206),

la 13 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin intermediul

oficiului poștal, copia deciziei integrale din 03 noiembrie 2022, însă, date privind

4

recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

Prin urmare, recursul declarat de către Emilia Railean, împotriva deciziei la 03

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră depus în termenul stabilit de

lege.

La 09 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa intimatei SRL ,,Chișinău–Gaz”, precum și intervenientului

accesoriu Cooperativa de Producție ,,Portal”, copia recursului declarat de către Emilia

Railean, împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.223).

La 20 februarie 2023, SRL ,,Chișinău–Gaz” a depus referință prin care a solicitat

să fie declarat inadmisibil recursul depus de către Emilia Railean, împotriva deciziei

din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.228/234).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01

septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321

art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă,

inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor

de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de către

Emilia Railean, împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură

civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare

până la 01 septembrie 2023), părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare

recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să

fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat

în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până

la 01 septembrie 2023), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

5

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Emilia

Railean, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de

la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul

în fond. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel

și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.

246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01

septembrie 2023), instanța, după c e judecă recursul, este în drept să admită recursul,

să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța

de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

După cum denotă actele cauzei, la 28 mai 2019, Nadejda Railean, acționând în

interesele Emiliei Railean, în temeiul procurii nr.13700 din 20 iunie 2018 (f.d.28,

Vol.I), a semnat și depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu

Răspundere Limitată ,,Chișinău-Gaz”, intervenient accesoriu Cooperativa de Producție

,,Portal” privind obligarea reamplasării conductei de gaz, încasarea prejudiciului

material (f.d.5/6, Vol.I).

Prin hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Emilia Railean (f.d. 155, 161/166, Vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 02 iunie 2022, prin intermediul

poștei electronice (f.d.157, Vol.I), avocatul Mihail Scrob, acționând în interesele

Emiliei Railean, a declarat apel nemotivat (f.d.158/159, Vol.I), iar la 19 septembrie

2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel

Chișinău, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 31 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea depusă

de Emilia Railean (f.d.177/180, Vol.I).

Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Emilia Railean și s-a menținut hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d.196, 197/205, Vol.I).

În conformitate cu prevederile art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces, iar potrivit art. 365 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se semnează de apelant sau de

reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul

stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de

împuternicire

Conform art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

6

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Conform art.374 alin.(4), lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel,

după primirea cererii de apel, poate dispune încetarea proceduri de apel din oficiu sau

la cerere, dacă se constată că, cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este

în drept să declare apel.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a

avea avocat.

Conform art. 75 alin.(11) din Codul de procedură civilă, persoanele fizice pot fi

reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei,

nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt împuterniciți printr-o procură

autentificată notarial.

În conformitate cu art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă, împuternicirile

date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat

și certificat de avocat.

În același timp, art.81 Codul de procedură civilă stabilește că, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de

a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța

total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la

mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite

împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba

modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu

executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești,

drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Articolul 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002

prevede că, împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat. Formularul mandatului

este un document de strictă evidentă. Conținutul, forma și modul de utilizare a

mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și

modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28

februarie 2013, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt

documente de strictă evidentă, care confirmă împuternicirile acestora.

Potrivit pct. 6 sub pct. 2) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 158/2013, pe versoul

mandatului avocatului se inserează inter alia semnătura clientului, sau, după caz, a

avocatului.

Conform pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158/2013, împuternicirile avocatului

și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de

procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului

sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul

mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul

7

clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt

valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, cererea de apel

depusă împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

semnat de avocatul Mihail Scrob, în baza mandatului avocatului seria MA nr.1159415

din 26 aprilie 2019 (f. d. 4, Vol.I).

Pe verso-ul mandatului avocatului seria MA nr.1159415 din 26 aprilie 2019, sunt

consemnate expres drepturile avocatului, la rubrica „numele și prenumele clientului”

este indicat „Railean Nadejda”, iar la rubrica „semnătura clientului” este aplicată

semnătura olografă, fără a fi făcută mențiunea ,,în temeiul procurii nr.13700 din 20

iunie 2018” (f.d. 4/verso, Vol.I).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, procura nr.XXX,

autentificată notarial de către Notarul Daniela Melnic, în data XX iunie XXX, prin care

Emilia Railean o împuternicește pe Nadejda Railean cu dreptul de a fi reprezentantă în

fața tuturor organelor de stat, administrative, politie, procuratură și instanțele judiciare

ale Republicii Moldova, inclusiv judecătoriile de prima instanță, Curtea de Apel, Curtea

Supremă de Justiție, să semneze și să înainteze cereri de chemare în judecată, cereri de

apel și recurs, cu dreptul de a angaja avocat, etc, este valabilă pe un termen de 3 ani,

adică până la data de 20 iunie 2021.

Cu referire la cele menționate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție relevă că, instanța de apel nu a verificat faptul că, mandatul avocațional seria

MA nr.1159415 din 26 aprilie 2019, semnat de Nadejda Railean, în baza procurii

nr.XXX, autentificată notarial de către Notarul Daniela Melnic, în data XX iunie XXX

la momentul depunerii cererii de apel era expirată, sau dacă există o altă procură

valabilă la acel moment, și dacă avocatul a fost împuternicit șă-i reprezinte interesele

Emiliei Railean, în baza mandatului avocațional nominalizat mai sus.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

nu deduce din lucrările dosarului că cererea de apel a fost semnată și depusă de către o

persoană care dispunea de împuterniciri legale la acel moment. Or, la momentul

semnării și depunerii cererii de apel, la 02 iunie 2022, avocatul Mihail Scrob nu

dispunea de dreptul de a efectua această acțiune procesuală în numele recurentei în baza

mandatului avocatului seria MA nr.1592464 din 15 martie 2021, fapt ce urma a atrage

după sine, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea cererii de apel în temeiul art.

369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, iar instanța de apel nu a verificat

aceste circumstanțe și nu a stabilit dacă avocatul dispunea de împuterniciri.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,

instanța de apel nu a verificat dacă acțiunea depusă și semnată la 28 mai 2019, de către

Nadejda Railean, în interesele reclamantei Emiliei Railean, în temeiul procurii nr.XXX

din XX iunie XXX, de o persoană împuternicită în mod corespunzător, în conformitate

cu art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă.

Or, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că simpla

anexare a procurii de reprezentare a persoanei fizice de către altă persoană fizică este

insuficientă pentru ca cererea de chemare în judecată să fie admisă spre examinare și

purcederea spre examinare în fond a acesteia.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă faptul că

la cererea de chemare în judecată nu a fost anexată dovada care determină faptul că

Nadejda Railean are un careva grad de rudenie cu Emilia Railean. Totodată, la

8

materialele cauzei nu a fost anexat un alt document care ar confirma că, Nadejda

Railean este licențiată în drept.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

decizia instanței de apel necesită a fi casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru

o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată, întrucât circumstanțele

constatate denotă admiterea erorilor judiciare, care nu pot fi corectate de instanța de

recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Emilia Railean.

Se casează decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Emilia Railean împotriva Societății

cu Răspundere Limitată ,,Chișinău-Gaz”, intervenient accesoriu Cooperativa de

Producție ,,Portal” privind obligarea reamplasării conductei de gaz, încasarea

prejudiciului material, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

9