2ra-535/23 — decăderea din drepturi parintesti

2ra-535/23 — decăderea din drepturi parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-535/23

2-16199270-01-2ra-06042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Iu. Potîngă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

DECIZIE

21 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Diana Stănilă

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Sergiu Zmeu, reprezentant de avocatul Victor

Pavlov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Lacusta

împotriva lui Sergiu Zmeu, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sect. Rîșcani mun. Chișinău, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Centru mun. Chișinău, Direcția Asistență Socială și Protecție Familiei Ungheni cu

privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei din 22 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Natalia Lacusta, reprezentat de avocatul Denis Terioșchin,

casată hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost

emisă o hotărîre nouă de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 04 octombrie 2016 Natalia Lacusta a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Zmeu, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sect. Centru, mun. Chișinău cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, din căsătorie cu Sergiu Zmeu la

xxxxxx s-a născut fiul xxxxxxx.

1

Prin hotărârea din 04 februarie 2013 a Judecătoriei Bălți, a fost desfăcută căsătoria

înregistrată între Sergiu Zmeu și Natalia Lacusta, iar domiciliul copilului minor xxxxxx

a fost determinat cu mama.

Pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere a copilului în cuantum de 1/4

din salariu și alte venituri ale debitorului, începând cu 11 decembrie 2012 până la

atingerea majoratului.

A menționat că, tatăl nu-și cunoaște propriul copil, iar copilul la rândul său, care

are vârsta de șase ani, nu-l cunoaște pe Sergiu Zmeu ca tată, așa cum pârâtul a văzut

ultima dată copilul când avea o vârstă foarte fragedă de numai 1 an și 11 luni, cele

menționate fiind probate prin declarațiile martorilor.

În atare împrejurări, deoarece pârâtul s-a eschivat în totalitate de la exercitarea

obligațiilor părintești, de la plata pensiei de întreținere, consideră reclamanta că Sergiu

Zmeu urmează a fi decăzut din drepturile părintești în privința copilului minor xxxxx.

Ulterior reclamanta a înaintat cerere de completare a acțiunii, menționând ca temei

de decădere art. 67 lit. a) Codul familiei. Totodată, reclamanta a mai invocat că pârâtul

nu este demn să păstreze legăturile cu copilul său, acesta lipsind în totalitate din viața

copilului, iar situația de fapt constatată și descrisă mai sus, determină necesitatea

derogării de la principiul necesității menținerii legăturilor copiilor cu familia, în

condițiile în care dânsa deja s-a căsătorit cu o altă persoană, iar copilul îl numește pe

acesta tată și nici cel puțin nu cunoaște despre faptul că Sergiu Zmeu este tatăl său

biologic.

A solicitat reclamanta decăderea din drepturile părintești a lui Sergiu Zmeu față

de copilul minor XXXXX, născut la xxxxx.

Prin încheierea din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Rîșcani mun. Chișinău (f.d. 21).

Prin încheierea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Ungheni (f.d 45).

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Lacusta

împotriva lui Sergiu Zmeu, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sect.Râșcani, mun.Chișinău, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect.Centru, mun.Chișinău, Direcția Asistență Socială și Protecție Familiei Ungheni

privind decăderea din drepturile părintești (f.d. 95-97 verso).

Prin decizia din 22 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel declarată de avocatul Denis Terioșchin în interesele apelantei Natalia Lacusta

(f.d. 138-145). S-a casat integral hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a adoptat o hotărâre nouă prin care a fost admisă cererea

de chemare în judecată depusă de Natalia Lacusta împotriva lui Sergiu Zmeu,

intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.Râșcani,

mun.Chișinău, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.Centru,

mun.Chișinău, Direcția Asistență Socială și Protecție Familiei Ungheni privind

2

decăderea din drepturile părintești. A fost decăzut Sergiu Zmeu din drepturile părintești

față de copilul minor xxxxx.

La 27 noiembrie 2019 Sergiu Zmeu, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2), lit. c) din Codul de

procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că, temeiurile pentru care reclamanta-intimată

Natalia Lacusta s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune, nu și-au găsit confirmare

și nu au fost dovedite.

Or, din materialele cauzei rezultă cert faptul că, deși Sergiu Zmeu înregistrează

restanțe la plata pensiei de întreținere, acesta achită parțial și periodic unele sume

bănești, astfel nu se poate constata eschivarea lui de la obligația pecuniară.

Ca urmare, instanța de apel și-a întemeiat hotărârea privind decăderea din

drepturile părintești a lui Sergiu Zmeu prin faptul eschivării de la exercitarea

obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, în lipsa unor probe în

sensul enunțat, fapt ce contravine grav normelor legale aplicabile cazului.

A menționat că, comportamentul lui Sergiu Zmeu în raport cu copilul său nu

reprezintă relațiile model dintre tată și fiu, fapt care nu a fost negat nici de recurentul-

pârât, însă neexercitarea corespunzătoare a drepturilor părintești trebuie să aibă o

anumită gravitate pentru a atrage sancțiunea decăderii, astfel nu orice atitudine sau

comportament necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile

părintești or, comportamentul lui Sergiu Zmeu nu a atins gradul de gravitate pentru a fi

temei de decăderea a acestuia din drepturile de tată.

A susținut că, este necesar de a învedera faptul că, decăderea din drepturile

părintești este o sancțiune foarte drastică, astfel încât trebuie aplicată față de părinți

numai după ce se va constata că alte măsuri luate față de părinți ce nu-și îndeplinesc

obligațiile părintești, precum cele prevăzute de art. 74 din Codul familiei, nu au dat nici

un efect. Astfel, în situația când Sergiu Zmeu achită periodic și parțial pensia de

întreținere pentru copil minor, efectuează vizite la copilul său, nu face abuz de

drepturile sale părintești ca de exemplu refuzul acestuia de a consimți deplasarea

copilului în străinătate în scopuri turistice, educaționale, medicale, nu a fost niciodată

preîntâmpinat sau amendat contravențional, pedepsit penal pentru comportamentul său

față de copil, o hotărâre de decădere, chiar dacă se întrevăd unele abateri de la

exercitarea drepturilor părintești, nu este legitimă.

Consideră că Curtea de Apel Chișinău a înserat doar principiile generale care

urmează a fi respectate de către autoritățile naționale la adoptarea unor decizii de

decădere din drepturile părintești. De altfel, o trimitere superficială la cauza Curții

Europene a Drepturilor Omului, fără efectuarea unui procedeu de subsumare a

cerințelor și probelor furnizate de către Natalia Lacusta cu principiile relevante, denotă

că instanța de apel nu a analizat efectiv problema dedusă judecății.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

3

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 22 august 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 30 octombrie

2019 (f.d.134), lipsind însă date privind recepționarea acesteia de către părți. Astfel,

recursul declarat de Sergiu Zmeu, reprezentat de avocatul Victor Pavlov la 27

noiembrie 2019 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

recursul admisibil și s-a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5

judecători, în ședință publică.

Prin decizia din 30 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de Sergiu Zmeu, reprezentata de avocatul Victor Pavlov și a fost

menținută decizia din 22 august 2019 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 septembrie 2022, Sergiu Zmeu a depus cerere de revizuire, solicitând

admiterea cererii de revizuire , recunoașterea expresă a încălcării dreptului reclamante

garantat de art. 8 din Convenție, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 30

octombrie 2020 și admiterea recursului împotriva deciziei din 22 august 2019 a Curții

de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 29 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea de revizuire depusă de Sergiu Zmeu. A fost constat încălcarea dreptului lui

Zmeu Sergiu garantat de art. 8 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea drepturilor

Omului. A fost casată decizia din 30 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție și a

fost reținută cauză în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinarea recursului

declarat de Sergiu Zmeu împotriva deciziei din 22 august 2019 a Curții de Apel

Chișinău. A fost încasat din contul bugetului de stat gestionat de Ministerul Finanțelor

al RM, prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Sergiu Zmeu a

sumei de 1500 de euro, echivalentul în lei moldovenești la cursul oficial al BNM, cu

titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, inclusiv costuri și cheltuieli.

La 08 februarie 2024 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei și

a intervenienților accesorii copia recursului declarat de Sergiu Zmeu, reprezentat de

avocatul Victor Pavlov și i-a înștiințat despre depunerea referinței.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat

admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu

excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

4

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Sergiu Zmeu, reprezentat de avocatul Victor

Pavlov a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Totodată, avînd în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu

are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, Sergiu Zmeu și

Natalia Lăcusta s-au aflat în căsătorie înregistrată de la data de 28 august 2009 până la

data de 07 martie 2013.

Din căsătoria lui Sergiu Zmeu și Natalia Lacusta, la data de xxxxx s-a născut

copilul xxxxx (f.d. 5-6,8).

Prin hotărârea din 04 februarie 2013 a Judecătoriei Bălți căsătoria părților a fost

desfăcută, domiciliul copilului în vârstă de 3 ani a fost stabilit la domiciliul mamei

Natalia Lăcusta, iar de la tata s-a dispus încasarea pensiei de întreținere în mărime de ¼

cotă-parte din câștigurile lunare.

Conform avizului cu privire la decăderea din drepturi părintești a lui Sergiu Zmeu

față de copilul xxxxx, întocmit de către Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Rîșcani, s-a constatat că tatăl copilului dispune de condiții foarte bune de trai, este

angajat oficial în câmpul muncii și achită lunar pensia pentru întreținerea copilului său

xxxxxx. Totodată, în avizul dat s-a menționat că din declarațiile lui Sergiu Zmeu rezultă

că fosta soție nu-i permite să comunice cu copilul xxxxxx, ignorând apelurile telefonice

(f.d. 26).

Conform avizului cu privire la decăderea din drepturi părintești a lui Sergiu Zmeu

față de copilul xxxxxx, efectuat de către Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Centru, s-a constatat că în interesul suprem al copilului, cazul Zmeu a fost propus

spre examinare la Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul DPDC sectorului

Centru, în vederea unei decizii obiective. Astfel, ambii părinți au fost invitați la Comisia

nominalizată, însă în ședință a fost prezentă doar mama copilului, tata din motive

5

necunoscute nu s-a prezentat. Din cele relatate în avizul nominalizat, Comisia pentru

protecția copilului din cadrul Direcției pentru protecția drepturilor copilului a sectorului

Centru, reieșind din interesul superior al copilului, a considerat că mama copilului

Zmeu Natalia dispune de condiții favorabile pentru educația, întreținerea și dezvoltarea

multilaterală a copilului (f.d. 29-30).

La 19 februarie 2024, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Centru

a depus o cerere, prin care a susținut autorității depus la examinarea cauzei date în prima

instanță.

Conform concluziei din 12 februarie 2018 privind evaluarea psihologică a

copilului, a psihologului din cadrul Serviciului de Asistență Psihopedagogică Ungheni,

Procopciuc Violeta, s-a concluzionat că copilul manifestă un atașament sigur față de

ambii părinți (numindu-l tată pe Șova Iulian), dezvoltând o serie de convingeri despre

ei ca fiind niște părinți afectuoși, grijulii. În relație cu buneii manifestă un atașament

sigur, caracterizat prin atenție, căldură, grijă și afecțiune. Copilul nu-și aduce aminte și

nu pomenește niciodată de existența altui tată (f.d. 48- 52).

La fel, s-a constatat că la 02 martie 2018 de către psihologul Serviciului de

Asistență Psihopedagogică Ungheni, Violeta Procopciuc, a fost întocmită anexa la

raportul de evaluare din 12 februarie 2018, conform căreia s-a concluzionat că copilul

minor xxxxx demonstrează cunoștințe legate de recunoașterea obiectelor, lucrurilor din

lumea înconjurătoare, însă nu l-a identificat pe tatăl biologic după imagine. S-a invocat

că aceasta demonstrează că subiectul a pierdut legătura cu Sergiu Zmeu, nu a fost

dezvoltată relația între tată-fiu. Memoria de lungă durată este în stare de a stoca

informație pe un interval de timp aproape nelimitat și există posibilitatea de a o

reproduce de mai multe ori. Însă, băiatul nu a putut să-și reamintească nimic din

copilăria timpurie (f.d. 56-57).

Conform avizului Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni din

12 februarie 2018 cu privire la decăderea din drepturi părintești a lui Sergiu Zmeu față

de copilul xxxxx, s-a constatat că în urma efectuării anchetei sociale de evaluare inițială

a condițiilor sociale și locative, s-a stabilit că copilul minor locuiește împreună cu mama

în familia nou formată. Locuința dispune de bunurile necesare pentru un trai decent.

Starea igienică sanitară este satisfăcătoare. Copilului îi este oferit siguranță fizică și

psihologică, dragoste și căldură părintească. Lăcusta Natalia ține cont de nevoile

copilului, se comportă cu afecțiune și răbdare. S-a mai invocat că, actualul soț al dnei

Natalia Lăcusta, participă la creșterea și educarea copilului minor xxxxx. Relația dintre

tatăl vitreg și copil este una buna, pozitivă, bazată pe încredere. În concluzie în aviz s-

a indicat că, părinții exercită drepturile părintești numai în interesul superior al

copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia și îl familiarizează pe copil la toate

deciziile care îl privesc, ținînd cont de vîrsta și de gradul său de maturitate (f.d. 58).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Natalia Lăcusta a solicitat

decăderea lui Sergiu Zmeu din drepturile părintești față de copilul minor xxxxx, născut

la 24 august 2010.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii și a respins-o integral.

6

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Natalia

Lăcusta, reprezentată de avocatul Denis Terioșchin, a ajuns la concluzia temeiniciei

acestuia și a casat hotărârea primei instanțe, pronunțând o hotărâre nouă, prin care a fost

admisă acțiunea și a fost decăzut din drepturile părintești Sergiu Zmeu asupra copilului

minor xxxxxx.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Sergiu Zmeu nu participă la

educarea și întreținerea copilului său minor xxxxx, în afară de faptul că lunar din

salariul acestuia era reținută în mod silit pensia alimentară de întreținere a copilului

minor, iar potrivit încheierii din 16 august 2019 a executorului judecătoresc Prutean

Viorica în perioada 15 aprilie 2019 - 16 august 2019 acesta a înregistrat o restanță la

plata pensiei de întreținere în mărime de 6800 de lei. Executarea silită a hotărârii

judecătorești privind încasarea pensiei de întreținere nu poate fi apreciată ca fiind

suficientă pentru a justifica participarea intimatului la întreținerea copilului, inclusiv în

contextul înregistrării recente a restanțelor la plata sumelor respective și a neparticipării

intimatului la alte cheltuieli aferente întreținerii copilului său.

Concomitent, instanța a reținut că intimatul nu participă la procesul de educare a

copilului, acesta nu este cunoscut copilului, ceea ce denotă o lipsă totală a relației dintre

copil și intimat, circumstanță ce oferă credibilitate declaraților apelantei referitoare la

faptul că Sergiu Zmeu după desfacerea căsătoriei și până în prezent, nici într-un mod

nu a participat la educația copilului minor, nu s-a interesat despre starea sănătății,

condițiile de trai, necesitățile și nevoile lui, niciodată nu i-a propus ajutor și nu a fost și

nu este cointeresat să se întâlnească cu copilul.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată poziția intimatului Sergiu Zmeu

precum că Natalia Lacusta nu-i permite să comunice cu copilul și ignoră apelurile

telefonice, deoarece intimatul nu a prezentat nici o probă confirmativă în acest sens,

inclusiv nu s-a adresat către autoritatea abilitată în vederea obținerii unei dispoziții de

stabilire a graficului de întrevederi cu copilul minor, inacțiunea dată a intimatului

confirmând odată în plus indiferența acestuia față de copilul său.

În consecință, instanța de apel a constatat că intimatul Sergiu Zmeu nu-și execută

obligațiile părintești față de copilul comun, prin ce ignoră prevederile art. 60 din Codul

familiei și prevederile Legii privind drepturile copilului nr.338 din 15 decembrie 1994,

fapt care servește drept temei pentru decăderea acestuia din drepturile părintești.

Colegiul civil a apreciat atitudinea intimatului vădit abuzivă în raport cu obligațiile

părintești pozitive dobîndite odată cu nașterea copilului. Totodată, instanța de apel a

reținut și comportamentul indiferent al lui Sergiu Zmeu în cadrul examinării prezentei

cauze or, intimatul nu s-a prezentat la nici o ședință de judecată, ceea ce denotă lipsa

interesului față de problema litigioasă, cât și nemijlocit față de copilul minor, atitudine

pe care Colegiul civil a calificat-o ca fiind pasibilă de a fi sancționată, în condițiile în

care Sergiu Zmeu manifestă indiferență față de copil, contrar obligației sale pozitive

impuse de lege.

Mai mult, acesta fiind invitat la examinarea chestiunii privind decăderea din

drepturile părintești în cadrul Comisiei pentru Protecția Copilului din cadrul DPDC

7

sectorului Centru, nu s-a prezentat, nu a comunicat nici motivul neprezentării și nici nu

a înaintat careva solicitări.

Astfel, Colegiul a calificat lipsa interesului lui Sergiu Zmeu față de creșterea și

dezvoltarea copilului, drept manifestarea consecventă a unei atitudini indiferente față

de viitorul copilului or, inacțiunea acestuia generează sancțiuni de ordin civil prin

limitarea dreptului de a pretinde întreținere și calitatea de succesor de la copilul în

privința căruia a fost decăzut din drepturile părintești. Astfel, este cert că decăderea

intimatului din drepturile părintești este determinată de interesul suprem al copilului,

care, necunoscându-l, fiind doar la întreținerea și grija noii familii, nebeneficiind de

grija tatălui său biologic, ar putea fi obligat pe viitor, totuși, să-l întrețină potrivit

legislației familiei, situație ce ar fi inechitabil în raport cu copilul și atitudinea actuală,

manifestată prin vădit dezinteres al tatălui său.

În contextul circumstanțelor cauzei relatate, indică direct asupra

comportamentului nedemn al intimatului Sergiu Zmeu de a-și menține dreptul civil de

părinte față de copilul xxxxx motiv pentru care Colegiul civil a calificat drept

neîntemeiate argumentele instanței de fond și întemeiate argumentele apelantei în

condițiile în care intimatul nu-și execută obligațiile pozitive instituite prin lege, se

eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești.

În consecință, Colegiul a constatat că soluția de decădere a intimatului din

drepturile părintești, ce nu afectează însă obligațiile acestuia față de copil, urmează a fi

adoptată în interesul suprem al copilului și nu constituie o măsură disproporționată în

raport cu comportamentul manifestat de intimat, specificat supra.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel

este greșită.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Conform art. 3 alin. (1) din Convenția internațională cu privire la drepturile

copilului din 20 noiembrie 1989, la care Republica Moldova a devenit parte în urma

adoptării Hotărârii Parlamentului RM nr. 408-XII din 12 decembrie 1990, în toate

deciziile care ii privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de

ocrotiri sociale, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative,

interesele superioare ale copilului trebuie sa fie luate in considerare cu prioritate.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza N. P. contra

Republicii Moldova, nr. 58455/13, 06 octombrie 2015) a statuat că, interesul superior

al copilului este de o importanță esențială. Decăderea din drepturile părintești reprezintă

8

o măsură particulară de anvergură, în urma căreia părintele este privat de viața sa de

familie cu copilul și este incompatibilă cu scopul reuniunii lor. Astfel de măsuri trebuie

să fie întreprinse doar în circumstanțe excepționale și pot fi justificate doar dacă ele sunt

motivate de o cerință de prim rang aferentă interesului superior al copilului. Pentru

identificarea interesului superior al copiilor, într-un caz particular, trebuie să se țină cont

de două aspecte: în primul rând, este în interesul suprem al copilului, ca legăturile sale

cu familia să fie păstrate, cu excepția cazurilor în care familia s-a dovedit a fi extrem de

nepotrivită și, în al doilea rând, este în interesul superior al copilului, ca acesta să se

dezvolte într-un mediu sigur și liniștit.

Conform art. 16 și art. 17 din Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din

15 decembrie 1994, fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască

părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția cazurilor în care

despărțirea de un părinte sau de ambii părinți este necesară în interesul copilului.

Copilul separat de un părinte sau de ambii părinți, care locuiește în Republica Moldova

sau în orice altă țară, are dreptul să întrețină relații personale și contacte directe regulate

cu cei doi părinți ai săi, dacă aceasta nu contravine intereselor lui.

Conform art. 7, 9, 10 ale Convenției internaționale cu privire la drepturile

copilului, copilul are dreptul de a-și cunoaște părinții și de a fi crescut de acestea. Statele

părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva voinței lor,

cu excepția cînd această separare este necesară în interesul copilului, vor respecta

dreptul copilului, separat de cei doi părinți ai săi sau de unul din ei de a întreține relații

personale și contacte directe cu cei doi părinți ai săi, afară de cazul că acest lucru este

contrar interesului superior al copilului.

Conform art. 67 din Codul familiei, părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești

dacă: a) se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei

de întreținere; b) refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituție curativă,

educativă, dintr-o instituție de asistență socială sau alta similară; c) fac abuz de

drepturile părintești; d) se comportă cu cruzime față de copil, aplicând violența fizică

sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului; e) prin comportare amorală,

influențează negativ asupra copilului; f) suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;

g) au săvârșit infracțiuni premeditate contra vieții și sănătății copiilor sau a soțului;

precum și h) în alte cazuri când aceasta o cer interesele copilului.

Sancțiunea decăderii din drepturi părintești, reglementată de Codul familiei,

reprezintă cea mai severă măsură din dreptul familiei și este cea mai gravă sancțiune

civilă luată împotriva părinților pentru greșita exercitare a drepturilor și îndatoririlor de

părinte, care are loc numai pe cale judecătorească.

Criteriul de bază în toate litigiile de familie în care sunt implicați copii minori îl

reprezintă principiul asigurării și promovării cu prioritate a interesului superior al

copilului.

Astfel, instanțele de judecată urmează să soluționeze cauzele civile privind

decăderea din drepturile părintești prin prisma principiului enunțat, având în vedere că

soluționarea cauzei în strictă conformitate cu normele legale și în termen rezonabil

9

constituie în sine o garanție de protecție a interesului superior al copilului, cât și a

familiei.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cauzele de acest fel, examinarea elementelor

care servesc cele mai bine interesele copilului este întotdeauna de o importanță

fundamentală, interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial și că doar un

comportament deosebit de nedemn poate determina ca o persoană să fie privată de

drepturile sale părintești în interesul superior al copilului.

Totodată, CtEDO subliniază totuși că acest interes prezintă un dublu aspect: pe de

o parte, să le garanteze copiilor o evoluție într-un mediu sănătos; pe de altă parte, să

mențină legăturile acestora cu familia, cu excepția cazului în care aceasta s-a arătat a fi

nedemnă, deoarece distrugerea acestei legături determină ruperea copilului de

rădăcinile sale.

În speță, Natalia Lăcusta invocă că Sergiu Zmeu se eschivează de la exercitarea

obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, făcând referire la

prevederile art. 67 lit. a) din Codul familiei.

Eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești include acțiunile sau inacțiunile

sistematice ale părinților care pun în pericol sănătatea fizică și psihică a copilului,

dezvoltarea lui morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale, primejduiesc

învățătura și instruirea copilului.

Pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la plata pensiei

de întreținere este necesară existența unor probe concludente și pertinente care ar

demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie,

de la plata pensiei de întreținere.

A mai invocat reclamanta că în afară de pensia de întreținere, Sergiu Zmeu nu a

contribuit în rest cu nimic în creșterea și educarea copilului, manifestând dezinteres,

iar copilul nici nu cunoaște că Sergiu Zmeu îi este tată. Totodată, reclamanta în cadrul

examinării cauzei a recunoscut că în scurt timp după divorțul cu Sergiu Zmeu s-a

căsătorit cu Iulian Șova (f.d. 49, vol. I), iar din iulie 2014 ea împreună cu copilul s-a

stabilit cu traiul permanent la Paris (f.d. 82, vol. I).

Instanța de recurs menționează că, reclamanta prin decăderea din drepturi

părintești urmărește scopul perfectării actelor copilului, pentru a fi adoptat de actualul

soț, a obține cetățenia Franței și a beneficia de înlesnirile acordate de acest stat copiilor

minori (f.d. 135, vol. I). Or, aceste circumstanțe nu pot constitui temei de a aplica

sancțiunea de decădere din drepturi părintești față de Sergiu Zmeu.

Deși pare un scop nobil obținerea pentru copil a cetățeniei unui stat mult mai

dezvoltat în plan economic și social comparativ cu republica Moldova, acest scop nu

trebuie realizat prin decăderea tatălui biologic în drepturi părintești, existând și alte

modalități legale de obținerea beneficiilor la care râvnește mama copilului.

Instanța de apel trebuia să pună în balanța dreptul copilului de a-și cunoaște ambii

părinți cu beneficiile materiale și sociale care pot fi obținute în urma decăderii tatălui

biologic din drepturi părintești.

Interesul superior al copilului este ca ambii părinți să-i fie aproape atâta vreme cât

aceștia au capacitatea de exercitare a drepturilor și a obligațiilor ce le incubă.

10

Reieșind din materialele cauzei, instanța de fond just a concluzionat că nu se atestă

nici unul din temeiurile invocate în susținerea prezentei acțiuni cu privire la decăderea

lui Sergiu Zmeu din drepturile părintești față de copilul xxxxx. Or, nu au fost prezentate

dovezi care ar forma concluzia precum că prin acțiunile sau inacțiunile sistematice ale

recurentului se pune în pericol sănătatea fizică și psihică a copilului, dezvoltarea lui

morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale sau primejduiesc învățătura și

instruirea minorului xxxxxx.

Astfel, întru dovedirea eschivării de la plata pensiei de întreținere nu au fost

invocate probe concludente și pertinente care ar demonstra cu certitudine că Sergiu

Zmeu se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la plata pensiei de

întreținere. Iar actele cauzei denotă că Sergiu Zmeu achită pensia de întreținere a

copilului, adică își execută obligația de întreținere. Restanța de 3 luni la plata pensiei s-

a format în perioada demisiei din Procuratură și până la obținerea licenței de avocat,

adică perioada în care nu a fost remunerat. Argumentul intimatei Natalia Lăcusta

precum că suma achitată lunar ca pensie nu acoperă toate cheltuielile necesare pentru

întreținerea copilului, instruirea lui în școli prestigioase, dezvoltarea altor abilități ale

copilului, nu poate fi catalogat ca o neexecutare a obligațiilor părintești, or Sergiu Zmeu

a activat în calitate de procuror, fiind funcționar public, a plătit pensia din salariul

achitat de către stat. Evident că această sumă de bani nu poate acoperi cheltuielile

necesare pentru întreținerea copilului într-o țară europeană, unde nivelul de viață este

mult mai înalt și respectiv salariul funcționarilor diferă radical de salariul achitat de

Republica Moldova.

Nu poate servi drept temei de decădere din drepturile părintești nici argumentul

instanței de apel, precum că copilul nu-și cunoaște tata, pe care nu l-a văzut de la o

vârstă fragedă. Or, la caz se între-vede culpa mamei care a plecat cu copilul peste hotare,

inițial în decembrie 2013, iar din iulie 2014 s-a stabilit definitiv cu traiul acolo, rupând

intenționat toate legăturile cu tata copilului, ori cel care alienează copilul de celălalt

părinte nu îngrădește doar dreptul acestuia, dar într-un prim rînd, dreptul copilului de a

întreține relații personale cu părintele său.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că motivele invocate de către intimată, în vederea decăderii lui Sergiu Zmeu

din drepturile părintești, nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei,

decăderea acestuia din drepturile părintești fiind o sancțiune neproporțională și nu este

în interesul superior al copilului.

Prin urmare, instanța de fond just a ajuns la concluzia de a respinge integral

acțiunea depusă de Natalia Lăcusta, ca fiind neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, decizia instanței de apel fiind emisă cu aprecierea

eronată a circumstanțelor cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a

menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

11

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Sergiu Zmeu, reprezentat de avocatul Victor Pavlov.

Se casează integral decizia din 22 august 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Lăcusta împotriva lui

Sergiu Zmeu, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Rîșcani mun. Chișinău, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Centru

mun. Chișinău, Direcția Asistență Socială și Protecție Familiei Ungheni cu privire la

decăderea din drepturile părintești.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Diana Stănilă

Mariana Ursachi

12