2rh-169/18 — Stabilirea domiciliului copiilor minori

Dosar nr. 2rh-169/18

Prima instanță: Judecătoria Sîngerei (jud:Hristina Craveț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud:S.Procopciuc, E.Grumeza, A.Garbuz)

Instanța de recurs. Curtea Supremă de Justiție (I.Sîrcu, D.Visternicean, G.Stratulat, D.Mardari, N.Craiu)

Î N C H E I E R E

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgi al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire declarată de Sergiu Cîșlaru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cîșlaru Snejana

împotriva lui Cîșlaru Sergiu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Sîngerei cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

respins recursul declarat de Sergiu Cîșlaru și s-a menținut decizia din 5 septembrie 2017

a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La data de 24 august 2016, Cîșlaru Snejana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Cîșlaru Sergiu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Sîngerei cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 6 martie 2003 a încheiat căsătoria cu

Cîșlaru Sergiu. La data de xx xxxx xxxx s-a născut fiul Xxxxxxx Xxxxxxx iar la data

de xx xxxxxxxx xxxx s-a născut fiica Xxxxxxx Xxxxxxx.

Ulterior relațiile din familie s-au înrăutățit iar încercările de a depăși situațiile de

conflict au eșuat, motiv din care au divorțat.

Reclamanta Cîșlaru Snejana indică că, fiica Xxxxxxx Xxxxxxx locuiește cu ea iar

fiul Xxxxxxx Xxxxxxx a fost luat cu forța și locuiește cu Cîșlaru Sergiu, fiind dezbinate

relațiile dintre copii.

Comportamentul violent a pârâtului Cîșlaru Sergiu și despărțirea copiilor

influențează negativ asupra stării sufletești a acestora. Din acest motiv consideră că

ambii copii trebuie să locuiască împreună într-o atmosferă familială, deoarece sunt

atașați puternic unul față de celălalt.

Menționează reclamanta Cîșlaru Snejana că dispune de condiții materiale suficiente

pentru asigurarea unui nivel de trai decent și adecvat pentru dezvoltarea fizică,

intelectuală și spirituală a copiilor, iar cel mai rațional ar fi ca domiciliul copiilor să fie

stabilit cu ea.

1

Solicită reclamanta Cîșlaru Snejana admiterea acțiunii cu stabilirea domiciliului

copiilor minori Xxxxxxx Xxxxxxx și Xxxxxxx Xxxxxxx cu mama Cîșlaru Snejana.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Sîngerei acțiunea a fost admisă

și s-a dispus stabilirea domiciliului copiilor minori, Xxxxxxx Xxxxxxx, născut la xx

xxxxxxxx xxxx și Xxxxxxx Xxxxxxx, născută la xx xxxxxxx xxxx la domiciliul mamei

Cîșlaru Snejana.

Prin decizia din 5 septembrie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Cîșlaru Sergiu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 27

octombrie 2016.

Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul

declarat de Sergiu Cîșlaru și s-a menținut decizia din 5 septembrie 2017 a Curții de Apel

Bălți.

La data de 25 iunie 2016, Sergiu Cîșlaru a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 21 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

A indicat că, potrivit concluziilor medicale din xx xxxxxx xxxx a specialistului

psihoneurolog în privința minorului Xxxxxxxx Xxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxx xxxxxx.

Aceste constatări nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute, deoarece xxxxxxxxxx

xxxxxxxxxx au apărut ulterior pronunțării deciziei irevocabile din 21 februarie 2018 și

acțiunilor mamei de a lua minorul cu ea.

Solicită Sergiu Cîșlaru, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 21

februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, decizia din 5 septembrie 2017 a Curții de

Apel Bălți și hotărârea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Sîngerei cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în fond, în prima instanță.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Înaintând cererea de revizuire, Sergiu Cîșlaru a invocat drept temei de revizuire

prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și a anexat: copia concluziei din

xx xxxxxxxx xxxxxxxx xxx xxxxxxxxx xxxxxxxxx xxxxxxxxx; xxxxxxxxx

xxxxxxxxxxx xxxx xx xxxxxxxx xxxx a xxxxxxxxxx xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxx.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul

în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei.

Din norma de drept citată se deduce că circumstanțele invocate de revizuent

trebuiau să existe la momentul adoptării hotărârii și că nu au putut fi prezentate din

motive neimputabile participantului la proces.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

2

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o

reglementează sunt de strictă interpretare, încât exercitarea ei nu poate avea loc decât în

cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură

civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire

trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinate

pentru judecarea justă a cauzei.

Instanța de revizuire accentuează că, pentru motivul de revizuire prevăzut la lit. b)

art. 449 din Codul de procedură civilă, esențial este ca revizuentul să probeze că

circumstanțele sau faptele noi, capabile să influențeze soluția adoptată anterior, au fost

recent descoperite și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște până la pronunțarea

deciziei din 21 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Însă, la caz se reține că, argumentele invocate în cererea de revizuire de către Sergiu

Cîșlaru, sunt similare celor invocate în cererile de recurs depuse la 6 noiembrie 2017 și

28 noiembrie 2017, iar alte motive nefiind indicate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că, motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se referă la

dezacordul cu soluția pronunțată de către instanțele judecătorești pe parcursul examinării

cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 din Codul de procedură civilă

careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile. Sergiu Cîșlaru în argumentarea cererii de revizuire nu a invocat careva

circumstanțe sau probe care ar putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma

procedurală sus citată.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul

Brumărescu contra României). Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de mai multe

ori a fost afirmată de către jurisprudența CEDO. Curtea a reiterat că, dreptul la o instanță,

garantat de art. 6 § 1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței

dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

aprecierea finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție (cauza

Brumărescu vs România).

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș. a), prin

urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În urma celor reținute supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire

prevăzută de art. 449-453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării

lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu

prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

3

Cu referire la jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, Colegiul

reiterează că, securitatea raporturilor juridice presupune respectul față de principiul res

judicata, care impune exigența ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea

unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Astfel, competența instanțelor naționale de a revizui o hotărâre

judecătorească irevocabilă trebuie exercitată pentru a corecta omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare; revizuirea neputând fi considerată drept un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nefiind

un temei pentru soluționarea repetată a pricinii. (raționamente aplicate de CEDO în

cauzele Oferta Plus vs. Moldova, Dacia vs. Moldova).

Din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea

respingerii cererii de revizuire depusă de Sergiu Cîșlaru, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sergiu Cîșlaru

împotriva deciziei din 21 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Cîșlaru Snejana împotriva lui Cîșlaru Sergiu,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Sîngerei cu privire

la determinarea domiciliului copiilor minori.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

4