2ra-332/23 — evacuarea scrinciobului

2ra-332/23 — evacuarea scrinciobului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-332/23

2-20003081-01-2ra-27022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

20 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vladimir

Pâslaru, reprezentat de avocatul Marin Postu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Pâslaru

împotriva Olgăi Alexeenco și Ion Alexeenco, intervenienți accesorii Alexei Levcenco

și Ion Popa cu privire la obligarea de a evacua scrânciobul din metal din curtea casei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Vladimir Pâslaru și a fost menținută hotărârea din 23

februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 10 ianuarie 2020, Vladimir Pâslaru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Olgăi Alexeenco și Ion Alexeenco, intervenient accesoriu Ion Popa

(șeful secției arhitectură și construcție a Preturii sect. Buiucani) cu privire la obligarea

de a evacua scrânciobul din metal din curtea casei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul apartamentului nr.

2 și al unui garaj din curtea casei nr. 102 din str. 31 august 1989, mun. Chișinău, fiind

vătămat în dreptul de folosință a terenurilor de pe lângă imobil pentru satisfacerea unor

nevoi vitale, precum uscarea rufelor și activitatea a doi nepoți, creată în urma instalării

abuzive pe locul de uscat rufele al apartamentului nr.2, de către Ivan Alexeenco și Olga

Alexeenco, a unui scrânciob.

A relatat că Ivan Alexeenco este coproprietarul apartamentului nr. 1, iar Olga

Alexeenco este fiica acestuia, având viză de reședință pe altă adresă, însă, stă periodic

la părinți cu cei doi copii minori.

1

Reclamantul a menționat că în anul 2015, a modernizat locul de uscat rufele al

apartamentului nr. 2, situat în imediata vecinătate a garajului său și a zidului despărțitor

al curților nr.100 și nr.102, cel mai discret loc al curții, instalând 3 țevi de metal profilat

pentru legarea sforilor, spațiul de 2x3 m, fiind acoperit cu 3 cărări din pavaje ecologice

și flori multianuale. În partea dinspre imobil a amenajat o vatră de flori.

A notat că înainte de a demara lucrările de modernizare a locului de uscat rufele

al apartamentului nr. 2, a solicitat acordul celorlalți coproprietari de locuințe din curte.

Deși această lucrare nu-i prejudicia în drepturi, Ala Alexeenco (ap. 3) și L. Davîdenco

(ap. 4) nu i-au dat acordul, refuzând să-l motiveze, iar Ivan Alexeenco a refuzat să

comunice cu el.

A afirmat că Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163

din 09 iulie 2010 nu prevede autorizarea amenajării unor locuri de uscat rufele în spațiile

comune ale curților, iar legislația din domeniul construcțiilor prevede acordul scris al

celorlalți coproprietari. Astfel, reclamantul s-a folosit de dreptul de coposesor al

terenurilor de pe lângă imobil, garantat de art. 8 din Legea privatizării fondului de

locuințe și art. 31 din Codul civil și a executat lucrările indicate de modernizare a locului

de uscat rufele.

Vladimir Pâslaru a indicat că Pretura sect. Buiucani prin scrisoarea nr.P-349/16

din 13 iulie 2016 și Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei

municipiului Chișinău prin scrisoarea nr.21/5254 din 28 iunie 2018, au confirmat

legalitatea amenajării fără autorizație de construcție a locului de uscat rufele al

apartamentului nr. 2. La data de 12 decembrie 2016, agentul constatator I. Reul, la

cererile multiple ale lui Alexei Levcenco, ignorând cadrul legal normativ și procedural

și fraudând caracteristicile amenajării locului de uscat rufele, a pornit împotriva lui

Vladimir Pâslaru un proces contravențional, iar prin decizia din 23 august 2018 a Curții

de Apel Chișinău, acest proces contravențional a fost încetat pe motivul expirării

termenului de prescripție.

A subliniat că la 27 octombrie 2018, șeful secției arhitectură și construcție a

Preturii sect. Buiucani, Ion Popa, a emis prescripția nr. 07 de demontare a celor 3 țevi

de legat sforile de pe locul de uscat rufele al apartamentului nr. 2. Prescripția a fost

contestată la Pretura sectorului Buiucani, însă, această cerere a fost respinsă, fiind emisă

dispoziția nr.154-d, în baza căreia au fost demontate la 29 noiembrie 2018 cele 3 țevi

de metal.

În luna mai 2019 Alexei Levcenco a inițiat procedura de amenajare, exact pe

locul de uscat rufele al apartamentului nr.2, a unui teren de joacă pentru copii.

Reclamantul, împreună cu fiul său, au contestat procedura respectivă, însă, Ion Popa,

contrar propriei prescripții conform căreia terenul va fi amenajat cu acordul

proprietarilor imobilelor din str. 31 august 1989, nr. 102 și coordonarea cu Pretura

sectorului Buiucani, a încuviințat demersul lui Alexei Levcenco, contrasemnat de

familiile Alexeenco și Davîdenco, avansând documentația pentru aprobare Pretorului

sectorului Buiucani.

Astfel, la 09 octombrie 2019, în jurul orei 14:00, de către pârâți, în mod abuziv,

a fost instalat un scrânciob de metal, motiv din care la 10 octombrie 2019 reclamantul

2

a sesizat Inspectoratul de Poliție Buiucani și Pretura sectorului Buiucani, solicitând

inițierea unui proces contravențional și obligarea pârâților să evacueze scrânciobul de

pe locul de uscat rufele al apartamentului nr. 2. Însă, încălcând legea și ignorând

caracterul intangibil al locului de uscat rufele al apartamentului nr. 2 pe perioada

examinării cauzei în instanța de judecată, Inspectoratul de Poliție Buiucani a răspuns

formal la petiția reclamantului și abia la 12 decembrie 2019, evitând să-l informeze

despre cadrul legal și probator al concluziei sale, a decis asupra neîntrunirii faptei

pârâților a elementelor componente ale unei contravenții sau infracțiuni.

Reclamantul a susținut că Pretura sect. Buiucani și-a denunțat participarea la

pregătirea acțiunii lui Ivan Alexeenco și Olga Alexeenco de ocupare abuzivă a locului

de uscat rufele al apartamentului nr. 2, informându-l că locatarii din curtea nominalizată

au amenajat terenul de joacă pentru copii în baza schiței de proiect, avizată de Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare și Direcția transport public și căi de

comunicație, planului de încadrare în teritoriu elaborat de Pretura sectorului Buiucani

și permisului nr.1325 eliberat de Direcția generală transport public și căi de comunicații.

A comunicat că la 19 noiembrie 2019, a contestat avizarea de către Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare a schiței de proiect pentru instalarea

scrânciobului pe locul de uscat rufele, solicitând transmiterea copiilor actelor

menționate în scrisoarea Preturii sectorului Buiucani. Ulterior, la 17 decembrie 2019, a

propus pârâților să evacueze benevol scrânciobul instalat abuziv, să convoace

proprietarii de locuințe pentru a decide de comun acord asupra modului de amenajare a

terenului de joacă pentru copii, însă, pârâții au ignorat propunerile de soluționare

amiabilă a litigiului, dar au denunțat faptul coordonării acțiunilor săvârșite cu Pretura și

două subdiviziuni ale Primăriei mun. Chișinău.

Reclamantul a invocat că în urma acțiunilor pârâților, a fost privat în mod

fraudulos de dreptul de folosire a locului de uscat rufele, acesta fiind ocupat abuziv de

către Olga Alexeenco, în pofida faptului că ultima nu are drepturi imobiliare în curtea

nr. 102 din str. 31 august 1989.

Vladimir Pâslaru consideră că instalarea abuzivă a scrânciobului a produs și

discriminarea nepoților copiilor celor două familii Pâslaru în folosirea scrânciobului, nu

s-a cerut acordul pentru instalarea scrânciobului, precum nici cota-parte pentru

procurarea și instalarea acestuia, de unde rezultă că copiii familiilor Pâslaru nu au

dreptul de folosire a scrânciobului. Amenajarea unui teren de joacă comun este

necesară, însă, acesta nu poate încălca drepturile imobiliare și trebuie să corespundă

normelor în construcții și securității copiilor.

A solicitat obligarea lui Ivan Alexeenco și a Olgăi Alexeenco să evcueze

scrânciobul instalat abuziv pe locul de uscat rufele al apartamentului nr. 2, situat în

curtea casei nr. 102 din str. 31 August 1989, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, a fost atras în proces în calitate de intervenient

accesoriu Alexei Levcenco, proprietarul apartamentului nr. 3 din str. 31 August 1989,

nr. 102.

3

La 23 iulie 2020, Vladimir Pâslaru a depus cerere de modificare a pretențiilor,

prin care a solicitat obligarea pârâților să evacueze scrânciobul instalat abuziv, încasarea

din contul pârâților în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în sumă de 1150 de lei,

anularea următoarelor acte, anexate de către pârâți la dosar: raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 0393 din 09 decembrie 2016, raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 0394 din 09 decembrie 2016, demersul adresat Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare pentru permisiunea de a amenaja un spațiu de

joacă pentru copii în ograda nr. 102 din str. 31 august 1989, permisul nr. 1325 al

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, schița de proiect

„Amplasarea unui teren de joacă pentru copii din str. 31 august 1989, nr. 10,

mun.Chișinău”, concluzia medicului Eugen Ivasi, copiile certificatelor de naștere și a

carnetului de dezvoltare a nepoților pârâtului, programului individual de reabilitare și

incluziune socială seria CN nr. 233872, procesul-verbal cu privire la contravenție (f.d.

190-194, volumul I).

Prin încheierea protocolară din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost restituită cererea de concretizare a acțiunii în partea pretenției cu privire

la anularea actelor (f.d. 210, volumul I).

Prin hotărârea din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă integral acțiunea depusă de Vladimir Pâslaru, ca fiind neîntemeiată.

La data de 14 martie 2022 Vladimir Pâslaru a declarat apel împotriva hotărârii

din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi.

Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Vladimir Pâslaru și a fost menținută hotărârea din 23 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Vladimir Pâslaru este

proprietarul apartamentului nr.2, situat pe str. 31 august 1989, nr.102, mun. Chișinău,

pârâtul Ion Alexeenco este proprietarul apartamentului nr.1, iar intervenientul accesoriu

Alexei Levcenco este proprietarul apartamentului nr. 3. Construcțiile din str. 31 august

1989, nr. 102, sunt amplasate pe terenul cu suprafața de 0,1 ha, nr. cadastral

0100520.191, proprietar al căruia este Statul Republica Moldova, între proprietarii

apartamentelor amplasate pe teren nefiind stabilit modul de folosință a terenului aferent.

Instanța de apel a menționat că în toamna anului 2015, Vladimir Pâslaru a

modernizat locul de uscat rufele al apartamentului nr. 2 din imediata vecinătate a

garajului lui Alexei Levcenco, pe o porțiune de teren cu dimensiunile 2m x 3m și

suprafața de 6,0 m2, pentru legarea ațelor de întins rufele, fiind instalată o construcție

din 3 țevi profilate, legate orizontal cu două țevi. La 26 octombrie 2018, Pretura

sectorului Buiucani a emis prescripția nr. 07 privind demontarea benevolă de către

Vladimir Pâslaru a carcasei din țevi de metal și readucerea terenului în stare inițială și

deoarece reclamantul nu a executat benevol prescripția, Pretura sectorului Buiucani a

emis o dispoziție, în temeiul căreia la 29 noiembrie 2018 a fost demolată construcția de

metal aferentă locului de uscat rufele.

Ulterior, mai mulți proprietari de apartamente din curtea casei de locuit nr. 102

4

din str. 31 august 1989, au solicitat Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare permisiunea de amenajare a unui spațiu de joc pentru copii în ograda comună.

În acest sens, Direcția generală transport public și căi de comunicație a eliberat permisul

nr. 1325 pentru amenajarea unui spațiu de joc pentru copii în ograda casei de locuit

situate pe str. 31 august 1989, nr.102, iar Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare a elaborat schema de amenajare a terenului de joacă pentru copii, acest

act fiind pus la baza elaborării planului de încadrare în teritoriu de către Pretura sect.

Buiucani, prin care a fost identificat locul unde urmează a fi amplasat spațiul de joc

multifuncțional pentru copii. Astfel, în urma eliberării actelor permisive, în curtea din

str. 31 august 1989, nr.102, mun. Chișinău a fost amenajat un teren de joacă pentru

copii.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă și corectă concluzia primei

instanțe cu privire la netemeinicia acțiunii înaintate de către Vladimir Pâslaru,

argumentele invocate de către acesta purtând un caracter declarativ, nefiind probate prin

probe pertinente și concludente în sensul art. 118 din Codul de procedură civilă.

Instalarea scrânciobului a fost efectuată cu autorizarea și permisiunea autorității publice

locale, la actele cauzei fiind anexat planul de încadrare în teritoriu/schema de

amenajare, avizată de Pretorul sect. Buiucani, precum și schița de proiect, avizată de

către arhitectul șef al mun. Chișinău și șeful Direcției generale transport public și căi de

comunicații. Aceste acte confirmă cu certitudine faptul că instalarea scrânciobului în a

fost efectuată cu respectarea rigorilor legale.

Instanța de apel a indicat că argumentul reclamantului precum că scrânciobul din

metal a fost amplasat fără acordul său, nu confirmă ilegalitatea acțiunilor de instalare a

scrânciobului, legiuitorul necondiționând amenajarea unui teren de joacă pentru copii

prin acordul tuturor coproprietarilor de imobile amplasate pe terenul ce aparține statului.

La data de 16 februarie 2023 Vladimir Pâslaru, reprezentat de avocatul Marin

Postu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare sunt

neîntemeiate, nefiind elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

justă a cauzei.

Reprezentantul recurentului a indicat că Olga Alexeenco nu este proprietar sau

posesor al imobilelor situate pe str. 31 August 1989, ne. 102 și respectiv, nu are dreptul

de a decide cum să fie administrat și amenajat spațiul din curtea comună, decât cu un

acord prealabil al tuturor posesorilor acestui teren. Ceilalți proprietari de apartamente

din curte nu au copii mici și nici interesul de a amenaja locuri de joacă pentru copii sau

ale obiecte pentru distracția copiilor.

A afirmat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat prevederile art. 8

alin. (1) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993, potrivit

cărora proprietarii de locuință privatizată sînt coposesorii instalațiilor și comunicațiilor

inginerești, ai locurilor de uz comun ale imobilului și ai terenurilor de pe lîngă el.

A mai invocat că instanțele ierarhic inferioare au omis să elucideze cine este

5

proprietarul scrânciobului din metal, precum și să delimiteze noțiunea de amenajare a

unui teren de noțiunea de instalare a unui scrânciob. La fel, nu au dat apreciere

argumentelor recurentului, susținute de concluziile expertului în pedagogia copiilor, cu

privire la riscurile ce pot apărea în legătură cu folosirea scrânciobului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 octombrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresa electronică a avocatului Marin Postu la 20 decembrie 2022 (f.d. 34, volumul

III).

Astfel, recursul, declarat la 16 februarie 2023, este în termen.

La 27 februarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților (f.d.

43, volumul III), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Prin referința depusă la 07 aprilie 2023, Ivan Alexeenco a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Vladimir Pâslaru,

reprezentat de avocatul Marin Postu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

6

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vladimir Pâslaru, reprezentat de

avocatul Marin Postu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

7

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Vladimir

Pâslaru, reprezentat de avocatul Marin Postu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Vladimir Pâslaru, reprezentat de avocatul Marin Postu, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Vladimir Pâslaru, reprezentat de avocatul Marin Postu, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

8