3r-26/24 — anularea deciziei

Dosarul nr. 3r-26/24 2-22028792-01-3r-26012024 Prima instanță - (Judecătoria Comrat, sediul central) V. Harpacov Instanța de apel - (Curtea de Apel Comrat) A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco D E C I Z I E 20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursul declarat de Serghei Gradinar, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Gradinar împotriva Consiliului sătesc Dezghingea, terți Primarul satului Dezghingea și SRL „Petișagro”, cu privire la anularea deciziei, împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă: La 01 martie 2022, Serghei Gradinar a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Dezghingea, terți Primarul satului Dezghingea și SRL „Petișagro”, cu privire la anularea deciziei. Prin hotărârea din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Serghei Gradinar.

La 23 august 2023, Serghei Gradinar a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central. Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a declarat inadmisibilă cererea de apel depusă de Serghei Gradinar împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central. La 04 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Serghei Gradinar a declarat recurs împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii recurate, cu restituirea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului, recurentul a invocat că încheierea contestată este nefondată și ilegală.

Recurentul a susținut că a depus cerere de apel în termen, iar acest fapt se confirmă prin actele anexate la materialele dosarului. Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. 1 Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. La caz, instanța de recurs constată că copia încheierii contestate a fost notificată recurentului Serghei Gradinar la 21 decembrie 2024 (f.d.144), iar cererea de recurs a fost declarată la 04 ianuarie 2024 (f.d.148), în termen. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului depus de Serghei Gradinar, însă, referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Examinând recursul depus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 25 iulie 2023 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul central, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Serghei Gradinar. La 23 august 2023, Serghei Gradinar a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d.121) În corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. 2 Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Avizul de recepție (DS8004415645AS) atașat la materialele cauzei (f.d.132) demonstrează incontestabil că hotărârea motivată din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, a fost notificată apelantului/recurentului Serghei Gradinar la data de 08 noiembrie 2023, prin intermediul poștei terestre și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, la caz, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la Curtea de Apel Chișinău a început să curgă la 09 noiembrie 2023 și a expirat la data de 08 decembrie 2023. Cu toate acestea, Serghei Gradinar nu a respectat prevederile la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ și nu a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului.

În ceea ce vizează alegația recurentului precum că, a depus cerere de apel în termen, instanța de recurs o consideră declarativă, or cele reținute mai sus demonstrează contrariul, or motivarea apelului nu a fost prezentată de către apelant/recurent nici până la momentul actual. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

La caz, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Serghei Gradinar, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul Serghei Gradinar nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, 3 în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Serghei Gradinar. Se menține încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Gradinar împotriva Consiliului sătesc Dezghingea, terți Primarul satului Dezghingea și SRL „Petișagro”, cu privire la anularea deciziei. Decizia este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 4