3r-26/24 — anularea deciziei

Dosarul nr. 3r-26/24

2-22028792-01-3r-26012024

Prima instanță - (Judecătoria Comrat, sediul central) V. Harpacov

Instanța de apel - (Curtea de Apel Comrat) A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco

ÎNCHEIERE

28 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Serghei Gradinar,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Gradinar împotriva Consiliului sătesc Dezghingea, terți

Primarul satului Dezghingea și SRL „Petișagro”, cu privire la anularea deciziei,

împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 01 martie 2022, Serghei Gradinar a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului sătesc Dezghingea, terți Primarul satului Dezghingea și SRL

„Petișagro”, cu privire la anularea deciziei.

Prin hotărârea din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Serghei Gradinar.

La 23 august 2023, Serghei Gradinar a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central.

Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a declarat

inadmisibilă cererea de apel depusă de Serghei Gradinar împotriva hotărârii din 25

iulie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul central.

La 4 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Serghei Gradinar a

declarat recurs împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel

Comrat, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii recurate, cu restituirea

cauzei la rejudecare.

Studiind cererea de recurs depusă de Serghei Gradinar, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea acestuia,

acordând recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la

depunerea cererii de recurs, din următoarele considerente.

Instanța de recurs învederează că în conformitate cu art. 241 alin. (3) din

Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul lor, prevederile art. 233 din cap.

1

III din cartea a treia din Codul administrativ reglementează condițiile de formă și

conținut față de cererea de apel și prin urmare față de cererea de recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În corespundere cu art. 213 din Codul administrativ, în cazul în care cererea

de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art.

212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, în condițiile speței, recursul depus de Serghei

Gradinar împotriva încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat,

fiind redactat într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul,

fără a fi anexată traducerea acestuia în limba de stat.

În conformitate cu art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru

contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233, din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ indică forma și conținutul cererii de apel, și anume, cererea de apel

trebuie să conțină datele prevăzute la art. 211, alin. (1) lit. a)–d) și să indice

hotărârea care se contestă cu apel. Cererea de apel se semnează de apelant sau de

reprezentantul lui legal ori împuternicit. Cererea de apel poate cuprinde și alte date

importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile apelantului.

Astfel, art. 213 din Codul administrativ reglementează că în cazul când

cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2)

și ale art.212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru

înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.

În această ordine de idei, în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Codul

administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de

judecată competente este cea prevăzută de legislație.

În lumina celor indicate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului civil și penal este

principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din

Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă, art. 16 din Codul de procedură

penală și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care

nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că

ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

2

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba română, funcționând pe baza grafiei latine.

Caracterul oficial al limbii instituie, obligativitatea utilizării acesteia în

raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și

aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba moldovenească. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat

au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și

în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că în cazul când cererea de recurs este redactată într-o altă limbă

decât limba de stat, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un

termen pentru înlăturarea acestuia. Dacă cererea de recurs se va perfecta în limba

de stat sau va fi însoțită de o traducere oficială a textului acesteia, atunci se va

considera depusă la data inițială.

Totodată, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor

înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în

limba de stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanților la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs

depusă de Serghei Gradinar a declarat recurs împotriva încheierii din 18 decembrie

2023 a Curții de Apel Comrat, este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a

procesului și nu este însoțită de traducere, în conformitate cu prevederile art. 26 și

art.213 din Codului administrativ, art. 208 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va acorda termen lui Serghei

Gradinar pentru prezentarea recursului tradus în limba de stat, până la data de 14

martie 2024.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar a-i explica recurentului Serghei Gradinar că, în cazul neînlăturării

neajunsului constatat de instanță la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 243,

alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 26, art. 230, art. 241 alin. (3), art. 233 alin. (1) și art. 235 din

Codul administrativ și în conformitate cu art. 208 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se acordă recurentului Serghei Gradinar termen până la data de 14 martie

2024, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str.

3

Petru Rareș, nr. 18) a recursului tradus în limba de stat, depus împotriva încheierii

din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat.

Se amână examinarea recursului depus de Serghei Gradinar împotriva

încheierii din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, adoptată în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Serghei Gradinar împotriva Consiliului sătesc Dezghingea, terți Primarul satului

Dezghingea și SRL „Petișagro”, cu privire la anularea deciziei, pentru data de 20

martie 2024.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

4