2ra-1307/23 — decaderea din drepturile parintesti

2ra-1307/23 — decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1307/23

2-22014687-01-2ra-11082023

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud. S. Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, D. Stănilă)

DECIZIE

13 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de către Moraru Stelian, reprezentat de către avocatul

Beșliu Sergiu,

în cauza de civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Sapaniuc Elena împotriva lui Moraru Stelian, intervenienți accesorii Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Rîșcani și Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Rezina, cu privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul și a fost casată hotărârea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani,

constată:

La data de 02 februarie 2022, Sapaniuc Elena a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Moraru Stelian, intervenienți accesorii: DASPF Rîșcani și

DASPF Rezina, cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea din 17 februarie 2012

judecătoriei Rezina s-a dispus încasarea de la Moraru Stelian în beneficiul Angelei

Moraru pensie pentru întreținerea copiilor minori XXXXXX și XXXXXX în mărime

de 1/3 cotă-parte din toate felurile de câștig lunar începând cu 16 ianuarie 2012 până la

atingerea majoratului de către copii.

Ulterior, prin hotărârea din 24 mai 2012 a Judecătoriei Rezina căsătoria a fost

desfăcută și înregistrat divorțul la OSC Rezina prin actul de divorț nr. 68 din 25 mai

2012, eliberat la 16 iunie 2012. După divorț, domiciliul copiilor a fost stabilit cu mama.

1

A susținute că, la data de 18 octombrie 2012 mama copiilor minori Moraru

Angela a decedat, fapt înregistrat prin certificatul de deces DC-XXXXX, eliberat de

OSC Rezina, iar copii au rămas la întreținerea bunicii sale Sapaniuc Elena.

A menționat că, după decesul mamei lor, copii au fost luați forțat de la domiciliul

bunicii, de către tatăl copiilor în scopul de a se eschiva de la plata pensiei de întreținere.

În anul 2014 copii au revenit la domiciliul bunicii - Sapaniuc Elena, și respectiv la 04

decembrie 2015 prin dispoziția nr. 741, bunica Sapaniuc Elena a devenit tutorele

copilului minor XXXXX. Iar, la 03 octombrie 2017 prin dispoziția nr. 104 a Primarului

orașului Rezina, a fost instituită și tutela asupra copilului minor XXXXX.

În perioada cât copilul XXXXX s-a aflat la întreținerea tatălui său, educarea și

îngrijirea copilului a fost în detrimentul lui, a fost supus abuzurilor și pedepselor

corporale, ca urmare a devenit un copil stresat psihologic, ba mai mult a devenit și un

copil bolnav cu boli cronice, iar ulterior în urma stresului psihologic a devenit bolnav

și de diabet.

De la momentul adoptării hotărârii judecătorești din 2012, pârâtul nu a achitat

pensia de întreținere pentru copii. De pensie pentru pierderea întreținătorului acordată

de către stat, nu beneficiază copii, ci tatăl copiilor.

Minorul XXXXXX la orice discuție telefonică cu tatăl este stresat psihologic,

amenințat cu pedepse corporale, și mereu plânge din cauza conflictului cu tata.

În atare împrejurări, deoarece pârâtul s-a eschivat de la exercitarea obligațiunilor

părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, a manifestat un comportament

abuziv, insulte, maltratările de orice fel, discriminare, violență psihică și fizică,

aplicarea pedepselor corporale, consideră că urmează a fi decăzut din drepturile

părintești.

Totodată, a susținut că, legătura dintre părinte-copil trebuie să fie una pozitivă,

echilibrată și să crească progresiv, care este menită să atragă fericirea, liniștea și

zâmbete copiilor. Dacă părinți își cresc copii cu dragoste, căldură, grijă și multă răbdare

atunci aceștia vor crește ulterior ca maturi responsabili, sănătoși și cu mulă ambiție.

Educația este un moment foarte esențial în creșterea unui copil educat și responsabil,

însă pârâtul se eschivează și de la educația și comunicarea cu copii săi.

Astfel, în temeiul art. 67 lit. a), c) și d) din Codul familiei, Sapaniuc Elena a

solicitat să fie decăzut pârâtul Moraru Stelian din drepturile părintești asupra copiilor

minori XXXXX și XXXXX.

Prin încheierea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani s-

a încetat procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de către

reclamanta Sapaniuc Elena împotriva lui Moraru Stelian, intervenienți accesorii

Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Rîșcani și Direcția Asistență Socială

și Protecție a Familiei Rezina, cu privire la decăderea din drepturile părintești, în latura

pretențiilor referitoare la decăderea pârâtului Moraru Stelian din drepturile părintești

față de copilul minor XXXXX, în legătură cu renunțul reclamantei la această pretenție.

2

Prin hotărârea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Sapaniuc Elena, în latura pretențiilor

referitor la decăderea pârâtului XXXXX din drepturile părintești față de copilul minor

XXXXX s-a respins, ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Sapaniuc Elena în

beneficiul pârâtului Moraru Stelian, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5

000 de lei și cheltuielile de transport în mărime de 634,30 de lei.

La 28 septembrie 2022, Sapaniuc Elena, reprezentată de avocatul Plămădeală

Tamara, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral

hotărârea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și s-a pronunțat

o hotărâre nouă prin care s-a admis acțiunea. S-a decăzut din drepturile părintești

Moraru Stelian față de copilul său minor XXXXX. S-a încasat de la Moraru Stelian în

beneficiul lui Sapaniuc Elena, cheltuielile de judecată în sumă de 1 975 de lei.

La 11 august 2023, Moraru Stelian, reprezentat de către avocatul Beșliu Sergiu,

a declarat recurs împotriva deciziei din data de 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, de către Sapaniuc Elena nu au fost

prezentate probe suficiente care ar demonstra temeinicia acțiunii înaintate.

A susținut că toate alegațiile menționate în cererea de chemare în judecată privind

necesitatea decăderii din drepturile părintești a lui Stelian Moraru și probele anexate la

aceasta ca declarative și fără suport probant, iar despre fiecare alegație și probă anexată

s-a referit atât în prima instanță, cât și în instanța de apel.

Astfel reclamanta a indicat în cererea de chemare în judecată temeiuri de decădere

din drepturi părintești prevederile art. 67 lit. a), c) și d) din Codul familiei, și anume

părinții pot fi decăzuți din drepturi părintești în cazul în care: se eschivează de la plata

pensiei de întreținere; fac abuz de drepturi părintești; se comportă cu cruzime față de

copil, aplicând violența fizică sau psihică.

În acest sens a constatat recurentul că admiterea unei astfel de acțiuni este

condiționată de aceste criterii, or decăderea din drepturile părintești, este cea mai gravă

sancțiune civilă luată împotriva părinților pentru greșita exercitare a drepturilor și

îndatoririlor de părinte.

A menționat că, unele copii anexate la cererea de chemare în judecată nu sunt

certificate în modul corespunzător, și anume dispoziția nr. 104 din 09 octombrie 2016

privind numirea în calitate de tutore temporar a cet. Sapaniuc Elena pentru minorul

XXXXX, precum și dispoziția nr. 741 din 04 decembrie 2015 privind numirea în

calitate de tutore a cet. Sapaniuc Elena pentru minorul XXXXX. Mai mult ca atât,

aceste dispoziții au fost emise cu încălcarea gravă a legii.

De asemenea, a menționat că unica autoritate competentă care are dreptul să emită

aviz referitor la decăderea din drepturile părintești este Direcția asistență socială și

protecție a familiei a r-nul Rîșcani. Fiind emis aviz, prin care se menționează că

3

„Direcția asistență socială și protecție a familiei a r-nul Rîșcani nu este de acord cu

decăderea din drepturile părintești a cet. Moraru Stelian... față de copii minori XXXXX

și XXXXX”.

Astfel, instanța de apel analizând în cumul toate circumstanțele relevante cauzei

respective, și anume faptul că toate alegațiile reclamantului sunt declarative, existența

Avizului negativ de la intervenientul accesoriu, precum și faptul că decăderea din

drepturile părintești este sancțiunea supremă pentru un părinte și acesta urmează a fi

decăzut doar în urma prezentării unor probe incontestabile referitor la faptul că nu

merită sa fie părinte.

Prin notificarea din 08 februarie 2024 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 247, vol. I).

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei contestate

la 16 iunie 2023 (f.d. 190, vol. I).

Astfel, recursul declarat la 11 august 2023 este în termen.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Moraru Stelian,

reprezentat de către avocatul Beșliu Sergiu, a fost depus până la data intrării în vigoare

a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă examinarea

recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de

Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

4

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

conformitate cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Moraru Stelian, reprezentat de avocatul Beșliu Sergiu, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă este

considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, în

coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia

din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța

de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră soluția dată

în prezentul litigiu drept una pripită, or, instanța de apel s-a expus în privința

raționamentului admiterii acțiunii, fără a elucida următoarele aspecte.

Din actele cauzei, s-a stabilit că, din relația de căsătorie a Angelei Moraru și Moraru

Stelian, la XXXXX s-a născut feciorul XXXXX, fapt ce rezultă din certificatul de

naștere nr. XXXXX, iar la data de XXXXX s-a născut fiica XXXXX, fapt ce rezultă din

certificatul de naștere nr. XXXXX (f.d. 9-10, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Rezina din 17 februarie 2012, s-a încasat de la Moraru

Stelian, în beneficiul lui Moraru Angela pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX

și XXXXX, în mărime de 1/3 din toate felurile de cîștig lunar începând cu data de 16

ianuarie 2012 pînă la atingerea majoratului de către copii (f.d. 12, vol. I).

Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că, prin hotărârea Judecătoriei

Rezina din 24 mai 2012 căsătoria încheiată între Moraru Angela și Moraru Stelian a fost

desfăcută. Divorțul fiind înregistrat la Oficiul Stării Civile Rezina, iar în acest sens fiind

emis actul de divorț nr. 68 din 25 mai 2012, eliberat la data de 16 iunie 2021. După

divorț domiciliul copiilor minori a fost stabilit cu mama lor - Moraru Angela.

Actele cauzei mai atestă că, la XXXXX, mama copiilor minori XXXXX și

XXXXX - Moraru Angela a decedat, fapt ce rezultă din certificatul de deces xxxxxx

eliberat de OSC Rezina (f.d. 11, vol. I).

5

De asemenea din actele cauzei s-a mai constatat că după decesul Angelei Moraru

(mama copiilor), copiii minori XXXXX și XXXXX au rămas să locuiască cu bunica lor

de pe linie maternă - Sapaniuc Elena. Ulterior, tatăl biologic al copiilor minori XXXXX

și XXXXX, - Moraru Stelian i-a luat forțat de la domiciliul bunicii - Sapaniuc Elena. În

anul 2014 copii minori XXXXX și XXXXX au revenit la domiciliul bunicii sale -

Sapaniuc Elena. La rîndul său, Moraru Stelian (tatăl copiilor) periodic îi ia la domiciliul

său, inclusiv pe perioada de vară.

La 01 februarie 2022 Elena Sapaniuc (bunica copiilor, cu care aceștia locuiesc) s-

a adresat cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat decăderea lui Moraru

Stelian din drepturile părintești față de copii minori XXXXX și XXXXX în temeiul art.

67 lit. a), c) și d) din Codul familie.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 23 septembrie 2022, s-a

admis renunțul reclamantei Sapaniuc Elena la capătul de cerere referitoare la decăderea

lui Moraru Stelian din drepturile părintești față de copilul minor XXXXX și în latura

dată, procesul s-a încetat (f.d. 109, vol. I).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

respingerii acțiunii depuse de Sapaniuc Elena, în latura pretențiilor formulate împotriva

lui Moraru Stelian cu privire la decăderea acestuia din drepturile părintești față de

minorul XXXXX.

Instanța de fond a constatat că, de către reclamanta Sapaniuc Elena nu au fost

prezentate suficiente probe care ar demonstra temeinicia acțiunii înaintate.

Instanța a reținut că, la caz, nu au fost prezentate probe care ar confirma faptul

că pârâtul Moraru Stelian ar fi fost sancționat pentru neexecutarea sau executarea

necorespunzătoarea a obligațiilor părintești.

Mai mult, în urma audierii poziției copilului minor XXXXX în instanța de

judecată, instanța a ajuns la concluzia privind netemeinicia acțiunii, or în esență minorul

a declarat că nu este împotrivă să discute cu tatăl său, dar nu dorește ca pârâtul să aibă

putere părintească asupra lui și dorește să locuiască cu bunica.

Curtea de Apel Bălți examinând apelul declarat de Sapaniuc Elena, reprezentată de

avocatul Tamara Plămădeală a ajuns la concluzia admiterii apelului, casării hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii fiind decăzut din

drepturile părintești Moraru Stelian față de copilul său minor XXXXX.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată solicitarea

Elenei Sapaniuc privind decăderea lui Moraru Stelian din drepturile părintești asupra

copilului minor XXXXX, ținându-se cont de interesul superior al copilului, or după

cum s-a constatat în ședința instanței de apel, Moraru Stelian manifestă un

comportament agresiv față de feciorul său XXXXX, situație care trebuie curmată în

scopul de a proteja viața, sănătatea și creșterea armonioasă a copilului.

Instanța de apel nu a constatat întrunirea la caz a situațiilor de decădere din

drepturile părintești a intimatului prevăzute la lit. a) și c) a art. 67 Codul familiei, adică:

eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de

întreținere; abuzul de drepturile părintești. Or, nu s-a constatat o eschivare cu rea-voință

6

a intimatului Moraru Stelian de la exercitarea drepturilor părintești, la fel și nici

întreprinderea măsurilor legale din partea creditorului în vederea onorării de către

intimat a obligațiilor sale părintești. La fel, nu s-a constatat exercitarea de către intimat

a drepturilor părintești contrar intereselor copilului, cum ar fi: crearea unor obstacole în

procesul de instruire a copilului, antrenarea copilului în acțiuni criminale, inițierea

consumului de băuturi alcoolice, folosirea substanțelor stupefiante și psihotrope,

practicare de jocuri de noroc, cerșitul sau alte acte ilicite.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios,

constată că instanța de apel a emis o decizie cu încălcarea normelor de drept procedural.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază 6

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Hotărârea este

întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au importanță la

soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată multilateral, complet

și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să

nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară

(Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, decizia instanței de apel conține

concluzii contradictorii, fără o motivare clară și certă a soluției adoptate.

Conform art. 68 alin. (1)-(3) din Codul familiei, decăderea din drepturile

părintești are loc numai pe cale judecătorească.

Acțiunea privind decăderea din drepturile părintești poate fi pornită de celălalt

părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară locală/teritorială.

Cererea privind decăderea din drepturile părintești se examinează cu participarea

obligatorie a autorității tutelare locale/teritoriale.

Din actele cauzei și anume din procesul-verbal al ședinței de judecată a primei

instanțe din 04 august 2022, în ședința de judecată nu s-a prezentat reprezentantul

7

Direcției Asistență Socială și Protecția familie Rezina, anterior au depus cerere de

examinare a cauzei în lipsa reprezentantului său (f.d.81, vol. I).

La fel, din procesul verbal al instanței de apel din 14 martie 2023 și 28 martie

2023 rezultă că intervenienții accesorii DASPF Rîșcani și DASPF Rezina în ședința

instanței de apel nu s-au prezentat (f.d. 169-172, vol. I).

Prin urmare, atât prima instanță, cât și instanța de apel au considerat posibilă

examinarea cauzei în absența intervenienților accesorii și au examinat cauza în fond,

fără a ține cont de prevederile art. 68 alin. (3) din Codul familie, care este o normă

imperativă și care prevede că cererea privind decăderea din drepturile părintești se

examinează cu participarea obligatorie a autorităților tutelare locate/teritoriale, la caz a

Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Rîșcani și Direcției Asistență Socială

și Protecție a Familiei Rezina.

În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că instanța de apel a emis o decizie nemotivată și pripită, fapt ce indică

incontestabil la încălcarea de către instanță a normelor de drept procedural, precum și

la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

Prin urmare, Completul de judecată reține că actul judecătoresc trebuie să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile

și obiecțiile formulate de către părți, condiții legale ce nu au fost respectate în speță de

către instanța de apel și nu a examinat cauza cu participarea obligatorie a organelor de

tutelă și curatelă locale.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a art. 6§1 din Convenția europeană pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală

de a examina cauza cu participarea obligatorie a autorității tutelare, circumstanțele

constatate fiind apreciate drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de instanța

de recurs.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a

casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

8

Se admite recursul declarat de către Moraru Stelian, reprezentat de avocatul

Beșliu Sergiu.

Se casează integral decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Sapaniuc Elena

împotriva lui Moraru Stelian, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Rîșcani și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Rezina,

cu privire la decăderea din drepturile părintești, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

9