2ra-1307/23 — decaderea din drepturile parintesti

Dosarul nr. 2ra-1307/23 2-22014687-01-2ra-11082023 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud. S. Grosu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, D. Stănilă) DECIZIE 13 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând recursul declarat de către Moraru Stelian, reprezentat de către avocatul Beșliu Sergiu, în cauza de civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Sapaniuc Elena împotriva lui Moraru Stelian, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Rîșcani și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Rezina, cu privire la decăderea din drepturile părintești, împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul și a fost casată hotărârea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, constată: La data de 02 februarie 2022, Sapaniuc Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Moraru Stelian, intervenienți accesorii: DASPF Rîșcani și DASPF Rezina, cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea din 17 februarie 2012 judecătoriei Rezina s-a dispus încasarea de la Moraru Stelian în beneficiul Angelei Moraru pensie pentru întreținerea copiilor minori XXXXXX și XXXXXX în mărime de 1/3 cotă-parte din toate felurile de câștig lunar începând cu 16 ianuarie 2012 până la atingerea majoratului de către copii. Ulterior, prin hotărârea din 24 mai 2012 a Judecătoriei Rezina căsătoria a fost desfăcută și înregistrat divorțul la OSC Rezina prin actul de divorț nr. 68 din 25 mai 2012, eliberat la 16 iunie 2012. După divorț, domiciliul copiilor a fost stabilit cu mama. 1 A susținute că, la data de 18 octombrie 2012 mama copiilor minori Moraru Angela a decedat, fapt înregistrat prin certificatul de deces DC-XXXXX, eliberat de OSC Rezina, iar copii au rămas la întreținerea bunicii sale Sapaniuc Elena.

A menționat că, după decesul mamei lor, copii au fost luați forțat de la domiciliul bunicii, de către tatăl copiilor în scopul de a se eschiva de la plata pensiei de întreținere. În anul 2014 copii au revenit la domiciliul bunicii - Sapaniuc Elena, și respectiv la 04 decembrie 2015 prin dispoziția nr. 741, bunica Sapaniuc Elena a devenit tutorele copilului minor XXXXX. Iar, la 03 octombrie 2017 prin dispoziția nr. 104 a Primarului orașului Rezina, a fost instituită și tutela asupra copilului minor XXXXX. În perioada cât copilul XXXXX s-a aflat la întreținerea tatălui său, educarea și îngrijirea copilului a fost în detrimentul lui, a fost supus abuzurilor și pedepselor corporale, ca urmare a devenit un copil stresat psihologic, ba mai mult a devenit și un copil bolnav cu boli cronice, iar ulterior în urma stresului psihologic a devenit bolnav și de diabet.

De la momentul adoptării hotărârii judecătorești din 2012, pârâtul nu a achitat pensia de întreținere pentru copii. De pensie pentru pierderea întreținătorului acordată de către stat, nu beneficiază copii, ci tatăl copiilor. Minorul XXXXXX la orice discuție telefonică cu tatăl este stresat psihologic, amenințat cu pedepse corporale, și mereu plânge din cauza conflictului cu tata. În atare împrejurări, deoarece pârâtul s-a eschivat de la exercitarea obligațiunilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, a manifestat un comportament abuziv, insulte, maltratările de orice fel, discriminare, violență psihică și fizică, aplicarea pedepselor corporale, consideră că urmează a fi decăzut din drepturile părintești.

Totodată, a susținut că, legătura dintre părinte-copil trebuie să fie una pozitivă, echilibrată și să crească progresiv, care este menită să atragă fericirea, liniștea și zâmbete copiilor. Dacă părinți își cresc copii cu dragoste, căldură, grijă și multă răbdare atunci aceștia vor crește ulterior ca maturi responsabili, sănătoși și cu mulă ambiție. Educația este un moment foarte esențial în creșterea unui copil educat și responsabil, însă pârâtul se eschivează și de la educația și comunicarea cu copii săi. Astfel, în temeiul art. 67 lit. a), c) și d) din Codul familiei, Sapaniuc Elena a solicitat să fie decăzut pârâtul Moraru Stelian din drepturile părintești asupra copiilor minori XXXXX și XXXXX.

Prin încheierea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani s- a încetat procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de către reclamanta Sapaniuc Elena împotriva lui Moraru Stelian, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Rîșcani și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Rezina, cu privire la decăderea din drepturile părintești, în latura pretențiilor referitoare la decăderea pârâtului Moraru Stelian din drepturile părintești față de copilul minor XXXXX, în legătură cu renunțul reclamantei la această pretenție. 2 Prin hotărârea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Sapaniuc Elena, în latura pretențiilor referitor la decăderea pârâtului XXXXX din drepturile părintești față de copilul minor XXXXX s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat de la Sapaniuc Elena în beneficiul pârâtului Moraru Stelian, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și cheltuielile de transport în mărime de 634,30 de lei. La 28 septembrie 2022, Sapaniuc Elena, reprezentată de avocatul Plămădeală Tamara, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă. Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral hotărârea din 23 septembrie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care s-a admis acțiunea. S-a decăzut din drepturile părintești Moraru Stelian față de copilul său minor XXXXX.

S-a încasat de la Moraru Stelian în beneficiul lui Sapaniuc Elena, cheltuielile de judecată în sumă de 1 975 de lei. La 11 august 2023, Moraru Stelian, reprezentat de către avocatul Beșliu Sergiu, a declarat recurs împotriva deciziei din data de 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului recurentul a indicat că, de către Sapaniuc Elena nu au fost prezentate probe suficiente care ar demonstra temeinicia acțiunii înaintate. A susținut că toate alegațiile menționate în cererea de chemare în judecată privind necesitatea decăderii din drepturile părintești a lui Stelian Moraru și probele anexate la aceasta ca declarative și fără suport probant, iar despre fiecare alegație și probă anexată s-a referit atât în prima instanță, cât și în instanța de apel.

Astfel reclamanta a indicat în cererea de chemare în judecată temeiuri de decădere din drepturi părintești prevederile art. 67 lit. a), c) și d) din Codul familiei, și anume părinții pot fi decăzuți din drepturi părintești în cazul în care: se eschivează de la plata pensiei de întreținere; fac abuz de drepturi părintești; se comportă cu cruzime față de copil, aplicând violența fizică sau psihică. În acest sens a constatat recurentul că admiterea unei astfel de acțiuni este condiționată de aceste criterii, or decăderea din drepturile părintești, este cea mai gravă sancțiune civilă luată împotriva părinților pentru greșita exercitare a drepturilor și îndatoririlor de părinte. A menționat că, unele copii anexate la cererea de chemare în judecată nu sunt certificate în modul corespunzător, și anume dispoziția nr. 104 din 09 octombrie 2016 privind numirea în calitate de tutore temporar a cet.

Sapaniuc Elena pentru minorul XXXXX, precum și dispoziția nr. 741 din 04 decembrie 2015 privind numirea în calitate de tutore a cet. Sapaniuc Elena pentru minorul XXXXX. Mai mult ca atât, aceste dispoziții au fost emise cu încălcarea gravă a legii. De asemenea, a menționat că unica autoritate competentă care are dreptul să emită aviz referitor la decăderea din drepturile părintești este Direcția asistență socială și protecție a familiei a r-nul Rîșcani. Fiind emis aviz, prin care se menționează că 3 „Direcția asistență socială și protecție a familiei a r-nul Rîșcani nu este de acord cu decăderea din drepturile părintești a cet. Moraru Stelian... față de copii minori XXXXX și XXXXX”.

Astfel, instanța de apel analizând în cumul toate circumstanțele relevante cauzei respective, și anume faptul că toate alegațiile reclamantului sunt declarative, existența Avizului negativ de la intervenientul accesoriu, precum și faptul că decăderea din drepturile părintești este sancțiunea supremă pentru un părinte și acesta urmează a fi decăzut doar în urma prezentării unor probe incontestabile referitor la faptul că nu merită sa fie părinte. Prin notificarea din 08 februarie 2024 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 247, vol. I). Referințe nu au fost depuse. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, copia deciziei contestate la 16 iunie 2023 (f.d. 190, vol. I). Astfel, recursul declarat la 11 august 2023 este în termen. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Moraru Stelian, reprezentat de către avocatul Beșliu Sergiu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. 4 Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în conformitate cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Moraru Stelian, reprezentat de avocatul Beșliu Sergiu, este admisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră soluția dată în prezentul litigiu drept una pripită, or, instanța de apel s-a expus în privința raționamentului admiterii acțiunii, fără a elucida următoarele aspecte.

Din actele cauzei, s-a stabilit că, din relația de căsătorie a Angelei Moraru și Moraru Stelian, la XXXXX s-a născut feciorul XXXXX, fapt ce rezultă din certificatul de naștere nr. XXXXX, iar la data de XXXXX s-a născut fiica XXXXX, fapt ce rezultă din certificatul de naștere nr. XXXXX (f.d. 9-10, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Rezina din 17 februarie 2012, s-a încasat de la Moraru Stelian, în beneficiul lui Moraru Angela pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX, în mărime de 1/3 din toate felurile de cîștig lunar începând cu data de 16 ianuarie 2012 pînă la atingerea majoratului de către copii (f.d. 12, vol. I). Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că, prin hotărârea Judecătoriei Rezina din 24 mai 2012 căsătoria încheiată între Moraru Angela și Moraru Stelian a fost desfăcută.

Divorțul fiind înregistrat la Oficiul Stării Civile Rezina, iar în acest sens fiind emis actul de divorț nr. 68 din 25 mai 2012, eliberat la data de 16 iunie 2021. După divorț domiciliul copiilor minori a fost stabilit cu mama lor - Moraru Angela. Actele cauzei mai atestă că, la XXXXX, mama copiilor minori XXXXX și XXXXX - Moraru Angela a decedat, fapt ce rezultă din certificatul de deces xxxxxx eliberat de OSC Rezina (f.d. 11, vol. I). 5 De asemenea din actele cauzei s-a mai constatat că după decesul Angelei Moraru (mama copiilor), copiii minori XXXXX și XXXXX au rămas să locuiască cu bunica lor de pe linie maternă - Sapaniuc Elena. Ulterior, tatăl biologic al copiilor minori XXXXX și XXXXX, - Moraru Stelian i-a luat forțat de la domiciliul bunicii - Sapaniuc Elena.

În anul 2014 copii minori XXXXX și XXXXX au revenit la domiciliul bunicii sale - Sapaniuc Elena. La rîndul său, Moraru Stelian (tatăl copiilor) periodic îi ia la domiciliul său, inclusiv pe perioada de vară. La 01 februarie 2022 Elena Sapaniuc (bunica copiilor, cu care aceștia locuiesc) s- a adresat cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat decăderea lui Moraru Stelian din drepturile părintești față de copii minori XXXXX și XXXXX în temeiul art. 67 lit. a), c) și d) din Codul familie. Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 23 septembrie 2022, s-a admis renunțul reclamantei Sapaniuc Elena la capătul de cerere referitoare la decăderea lui Moraru Stelian din drepturile părintești față de copilul minor XXXXX și în latura dată, procesul s-a încetat (f.d.

109, vol. I). Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia respingerii acțiunii depuse de Sapaniuc Elena, în latura pretențiilor formulate împotriva lui Moraru Stelian cu privire la decăderea acestuia din drepturile părintești față de minorul XXXXX. Instanța de fond a constatat că, de către reclamanta Sapaniuc Elena nu au fost prezentate suficiente probe care ar demonstra temeinicia acțiunii înaintate. Instanța a reținut că, la caz, nu au fost prezentate probe care ar confirma faptul că pârâtul Moraru Stelian ar fi fost sancționat pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoarea a obligațiilor părintești. Mai mult, în urma audierii poziției copilului minor XXXXX în instanța de judecată, instanța a ajuns la concluzia privind netemeinicia acțiunii, or în esență minorul a declarat că nu este împotrivă să discute cu tatăl său, dar nu dorește ca pârâtul să aibă putere părintească asupra lui și dorește să locuiască cu bunica.

Curtea de Apel Bălți examinând apelul declarat de Sapaniuc Elena, reprezentată de avocatul Tamara Plămădeală a ajuns la concluzia admiterii apelului, casării hotărârii primei instanțe cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii fiind decăzut din drepturile părintești Moraru Stelian față de copilul său minor XXXXX. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată solicitarea Elenei Sapaniuc privind decăderea lui Moraru Stelian din drepturile părintești asupra copilului minor XXXXX, ținându-se cont de interesul superior al copilului, or după cum s-a constatat în ședința instanței de apel, Moraru Stelian manifestă un comportament agresiv față de feciorul său XXXXX, situație care trebuie curmată în scopul de a proteja viața, sănătatea și creșterea armonioasă a copilului.

Instanța de apel nu a constatat întrunirea la caz a situațiilor de decădere din drepturile părintești a intimatului prevăzute la lit. a) și c) a art. 67 Codul familiei, adică: eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere; abuzul de drepturile părintești. Or, nu s-a constatat o eschivare cu rea-voință 6 a intimatului Moraru Stelian de la exercitarea drepturilor părintești, la fel și nici întreprinderea măsurilor legale din partea creditorului în vederea onorării de către intimat a obligațiilor sale părintești. La fel, nu s-a constatat exercitarea de către intimat a drepturilor părintești contrar intereselor copilului, cum ar fi: crearea unor obstacole în procesul de instruire a copilului, antrenarea copilului în acțiuni criminale, inițierea consumului de băuturi alcoolice, folosirea substanțelor stupefiante și psihotrope, practicare de jocuri de noroc, cerșitul sau alte acte ilicite.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios, constată că instanța de apel a emis o decizie cu încălcarea normelor de drept procedural. Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază 6 probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară (Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43). Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța de recurs constată că, contrar acestor prevederi, decizia instanței de apel conține concluzii contradictorii, fără o motivare clară și certă a soluției adoptate.

Conform art. 68 alin. (1)-(3) din Codul familiei, decăderea din drepturile părintești are loc numai pe cale judecătorească. Acțiunea privind decăderea din drepturile părintești poate fi pornită de celălalt părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară locală/teritorială. Cererea privind decăderea din drepturile părintești se examinează cu participarea obligatorie a autorității tutelare locale/teritoriale. Din actele cauzei și anume din procesul-verbal al ședinței de judecată a primei instanțe din 04 august 2022, în ședința de judecată nu s-a prezentat reprezentantul 7 Direcției Asistență Socială și Protecția familie Rezina, anterior au depus cerere de examinare a cauzei în lipsa reprezentantului său (f.d.81, vol. I). La fel, din procesul verbal al instanței de apel din 14 martie 2023 și 28 martie 2023 rezultă că intervenienții accesorii DASPF Rîșcani și DASPF Rezina în ședința instanței de apel nu s-au prezentat (f.d.

169-172, vol. I). Prin urmare, atât prima instanță, cât și instanța de apel au considerat posibilă examinarea cauzei în absența intervenienților accesorii și au examinat cauza în fond, fără a ține cont de prevederile art. 68 alin. (3) din Codul familie, care este o normă imperativă și care prevede că cererea privind decăderea din drepturile părintești se examinează cu participarea obligatorie a autorităților tutelare locate/teritoriale, la caz a Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Rîșcani și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Rezina. În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel a emis o decizie nemotivată și pripită, fapt ce indică incontestabil la încălcarea de către instanță a normelor de drept procedural, precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

Prin urmare, Completul de judecată reține că actul judecătoresc trebuie să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, condiții legale ce nu au fost respectate în speță de către instanța de apel și nu a examinat cauza cu participarea obligatorie a organelor de tutelă și curatelă locale.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală de a examina cauza cu participarea obligatorie a autorității tutelare, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: 8 Se admite recursul declarat de către Moraru Stelian, reprezentat de avocatul Beșliu Sergiu.

Se casează integral decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, în cauza de civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Sapaniuc Elena împotriva lui Moraru Stelian, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Rîșcani și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Rezina, cu privire la decăderea din drepturile părintești, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 9