2ra-1127/23 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliul copilului minor, incasarea pensiei de intretinere a copilului minor , intretinerea fostei sotii si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-1127/23 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliul copilului minor, incasarea pensiei de intretinere a copilului minor , intretinerea fostei sotii si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra–1127/23

2-22057768-01-2ra-07082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Culinca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Liviu Moraru, reprezentat de

avocatul Ion Cobîșenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Moraru

împotriva lui Liviu Moraru, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Râșcani, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,

întreținerea fostei soții și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile depuse de Marina Moraru și Liviu Moraru și s-a menținut

hotărârea din 22 august 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 22 aprilie 2022, Moraru Marina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Moraru Liviu, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Râșcani, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,

întreținerea fostei soții și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la ****** ****** ******, de către

Serviciul Stare Civilă din municipiul Chișinău a fost înregistrată căsătoria între

Marina Moraru (Sușco) și Liviu Moraru. În perioada vieții comune a soților s-a

născut, la ****** ****** ******, copilul ****** ******.

1

A menționat că, familia s-a destrămat din motivul că soții sunt persoane cu

diferite caractere și viziuni asupra vieții, iar dispariția relațiilor sentimentale, care

au stat la baza încheierii căsătoriei, i-a determinat să rupă relațiile de căsătorie.

Astfel, familia lor s-a destrămat definitiv și există doar formal, soții ducând un mod

de viață separat.

A susținut că, în circumstanțele expuse, acțiunea în partea desfacerii

căsătoriei urmează a fi admisă fără a fi acordat părților termen de împăcare.

Reclamanta a notat că, copilul ****** ******, care la momentul depunerii

cererii de chemare în judecată, avea vârsta de 8 luni, se află permanent cu mama

sa, care îi poartă de grijă. Respectiv, deține condiții adecvate pentru creșterea,

educația și dezvoltarea copilului, locuind singură cu copilul în imobilul ce aparține

părinților săi și în astfel de condiții consideră că domiciliul copilului minor urmează

a fi stabilit împreună cu ea.

A susținut că, în lipsa unui acord cu privire la pensia de întreținere a copilului

minor, în condițiile în care pârâtul are venituri oficiale fiind angajat, dar și

ocazionale, consideră necesar ca ultimul să fie obligat să achite lunar fiului lor

minor ****** ******, până la atingerea vârstei majoritarului, pensia de întreținere

în sumă bănească fixă de 5.000 de lei.

În susținerea pretenției privind încasarea pensiei de întreținere, reclamanta a

remarcat că suma prevăzută de raportul efectuat de Biroul Național de Statistică

constituie o sumă pentru minimul de existență a unui copil și nicidecum suma

necesară pentru întreținerea unui copil cu un mod de viață decent. A indicat că, mai

are la întreținere încă un copil minor și că, în prezent, se află în concediu parțial

plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, unica sursă fiind

indemnizația lunară pentru copilul minor, ****** ****** și pensia de întreținere

de la tatăl celuilalt copil al său. Astfel, este evident că necesită sprijin material, or,

toate veniturile sunt îndreptate în interesul copiilor, iar pentru întreținerea sa nu

ajung, motiv din care consideră necesar ca pârâtul să fie obligat să-i achite lunar

pensie de întreținere în mărime de 5.000 de lei până la atingerea vârstei de 3 ani a

lui ****** ******.

Având în vedere faptul că, întru apărarea intereselor sale în instanța de

judecată, a apelat la serviciile Cabinetului Avocatului „Cucu Mihail”, încheind cu

acesta un contract de asistență juridică, pentru care a achitat suma de 5.000 lei, a

indicat că pârâtul urmează să compenseze aceste cheltuieli, în conformitate cu art.

96 din Codul de procedură civilă, dar și taxa de stat, în temeiul art. 94 din Codul

de procedură civilă.

Reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între Marina Moraru și

Liviu Moraru la data de ****** ****** ******, determinarea locului de trai a

copilului minor ****** ****** cu mama Marina Moraru, încasarea de la Liviu

Moraru a pensiei de întreținere lunară a copilului minor ****** ******, în sumă

bănească fixă, în cuantum de 5.000 de lei până la atingerea majoratului, încasarea

pensiei de întreținere a fostei soții Moraru Marina în mărime de 5.000 de lei până

2

la atingerea vârstei de 3 ani de către copilul ****** ******și restituirea din contul

lui Liviu Moraru a cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantă.

Prin hotărârea din 22 august 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Moraru Marina. S-a

desfăcut căsătoria încheiată la data de ****** ****** ******, între Liviu Moraru

și Marina Moraru, înregistrată de Serviciul Stare Civilă municipiul Chișinău cu

numărul ******. S-a stabilit domiciliul copilului minor ****** ******, cu mama

acestuia Marina Moraru. S-a încasat de la Liviu Moraru, în beneficiul Marinei

Moraru pensia pentru întreținerea copilului minor ****** ******, în sumă

bănească fixă, în mărime de 2.500 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii

de chemare în judecată – 22 aprilie 2022, până la atingerea majoratului de către

copilul ****** ******. S-a încasat de la Liviu Moraru în beneficiul Marinei

Moraru, pensia pentru întreținerea fostei soții, în sumă bănească fixă, în mărime de

1.500 de lei lunar, până la atingerea vârstei de 3 ani de către copilul ****** ******.

S-a încasat de la Moraru Liviu în beneficiul Marinei Moraru, cheltuielile de

judecată în mărime de 140 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea

acțiunii și suma de 2.500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total

suma de 2.640 de lei. În rest, pretențiile reclamantei s-au respins, ca neîntemeiate.

S-au respins pretențiile pârâtului cu privire la compensarea cheltuielilor de

judecată, ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 01 septembrie 2022, Marina

Moraru a declarat apel împotriva hotărârii din 22 august 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând modificarea hotărârii instanței de fond, prin

majorarea cuantumului pensiei de întreținere al copilului minor încasate în mărime

de 5.000 de lei și a pensiei de întreținere încasată pentru fostul soț în mărime de

5.000 de lei.

La 14 septembrie 2022, Liviu Moraru a depus apel împotriva hotărârii din

22 august 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, în partea dispunerii încasării pensiei de întreținere, prin

emiterea unei noi hotărâri privind încasarea de la Liviu Moraru în beneficiul

Marinei Moraru cu titlu de pensie de întreținere a 1/4 din salariu și alte venituri

pentru minorul ****** ****** și respingerea cerinței reclamantei cu privire la

încasarea pensiei pentru fostul soț. Totodată, a solicitat dispunerea încasării în

beneficiul pârâtului a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile depuse de Marina Moraru și Liviu Moraru și s-a menținut hotărârea din

22 august 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, la soluționarea

problemei încasării pensiei de întreținere, instanța are obligația de a asigura

copilului protecția și îngrijirea necesară în vederea asigurării bunăstării sale, ținând

seama de drepturile și obligațiile părinților săi, ale reprezentanților săi legali sau

altor persoane cărora acesta le-a încredințat în mod legal, și în acest scop va lua

toate măsurile corespunzătoare.

3

Instanța de apel a stabilit că, instanța de fond a ajuns corect la concluzia că

Liviu Moraru, în calitate de tată al copilului, ****** ****** urmează să achite

pensia pentru întreținerea copilului minor până la atingerea majoratului acestuia,

deoarece copilul minor locuiește cu apelanta-reclamantă și a încasat de la

pârât/intimat a pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de 2.500 de

lei, reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont în acest sens de condițiile de

dezvoltare a unui copil în mediul urban, precum și posibilitățile și situația materială

a părinților.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, 1/4 din suma de 5.000 lei, reprezintă

1.250 de lei pentru întreținerea copilului, care poate fi o sumă proporțională și

rezonabilă doar în raport cu datele Biroului Național de Statistică al Republicii

Moldova privind minimul de existență al copiilor cu vârsta între 1-6 ani pentru

orașe mari pentru anul 2022, care este într-o mărime de 2.281,6 de lei, or, aceste

sume, reflectate de către Biroul National de Statistică, nu pot fi considerate

satisfăcătoare și suficiente pentru un trai plin de decență a copiilor, pentru a fi puse

pe seama ambilor părinți, în mod egal.

Or, fiind stabilit locul de trai a copilului minor cu mama, în mod evident,

aceasta contribuie la creșterea, educația și întreținerea copilului, atât în plan

material, cât și psihologic, moral și emoțional, având sarcini suplimentare precum

îngrijirea zilnică și igiena copilului, procurarea produselor alimentare și prepararea

hranei, activități educative, astfel dispunerea achitării pensiei de întreținere a

copilului minor în cuantumul stabilit de prima instanță, nu se încalcă careva

drepturi ale apelantului/pârât.

Instanța de apel a stabilit că, atunci când mama copilului se află în concediu

privind îngrijirea copilului minor, care este unica sa sursă de venit, iar copilul se

află la grija și întreținerea acesteia, se atestă indubitabil faptul că reclamanta,

Marina Moraru are nevoie nu numai de ajutor financiar, dar și de grijă și

responsabilitate, atenție și afecțiune psihoemoțională. De aceia, prin dispunerea

achitării pensiei de întreținere fostului soț, care are grijă de copilul ce nu a împlinit

vârsta de trei ani, nu se încalcă drepturile apelantului, Liviu Moraru, or, pârâtul

întru justificarea eliberării sale de la achitarea acestor sume nu a prezentat probe

care să ateste faptul că reclamanta ar dispune de surse de venit suplimentare.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că, sunt întemeiate concluziile primei

instanțe privind dispunerea din contul pârâtului a pensiei pentru întreținerea soțului

care îngrijește de copilul comun până la vârsta de 3 ani în mărime de 1.500 de

lei/lunar.

Instanța de apel a respins criticile apelantei Marina Moraru cu privire la

neîncasarea pensiei de întreținere pentru fostul soț în mărime de 5000 de lei, or,

după cum denotă actele cauzei, deși ultima este în imposibilitate la moment de a se

angaja în câmpul muncii, fiind în concediu privind îngrijirea copilului minor,

ultima totuși dispune de sursă de venit, beneficiind de o indemnizație în acest sens,

fiind angajată în calitate de administrator achiziții, în cadrul Direcției administrare

și secretariat al Comisiei Națională a Pieței Financiare, fapt ce exclude obligația lui

4

Liviu Moraru de a achita pensia de întreținere al fostului soț într-o mărime ce

depășește suma de 1.500 de lei.

La 22 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, Liviu Moraru,

reprezentat de avocatul Cobîșenco Ion, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii instanței de fond în partea încasării pensiei de

întreținere pentru copilul minor și pentru fostul soț, inclusiv și partea cheltuielilor

de judecată, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie încasat de la Liviu Moraru

în beneficiul Marinei Moraru a pensiei de întreținere în cuantum de ¼ din salariu

și/sau din veniturile acestuia, respingerea integrală a pretenției cu privire la

încasarea pensiei de întreținere pentru fosta soție și încasarea cheltuielilor de

judecată din contul Marianei Moraru în beneficiul recurentului proporțional

pretențiilor respinse de instanța de fond.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele ierarhic inferioare nu au

apreciat la justa valoare probele și au interpretat în mod eronat legea și anume

prevederile art. 76 din Codul familiei. La caz, a menționat că a prezentat instanței

de fond înscrisuri ce confirmă încadrarea sa în câmpul muncii și faptul că are

venituri regulate.

În opinia recurentului, instanțele eronat au aplicat prevederile art. 76 din

Codul familiei, deoarece nu a fost motivată care ar fi cazurile imposibilității

încasării a pensiei de întreținere din ¼ din totalitatea veniturilor. Or, legea indică

că stabilirea cuantumului pensiei de întreținere într-o formă bănească fixă este o

situație excepțională și ține de cazurile în care este imposibil sau dificil a stabili o

cotă din salariu și/sau alte venituri.

A relevat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să

fie aplicată și anume prevederile art. 82 alin. (3) din Codul familiei, or, pensia de

întreținere se plătește persoanelor enumerate la alin. (2) numai în cazul când acestea

nu au venit propriu suficient, iar soțul are posibilitate de a o plăti.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 08

februarie 2023. Totodată, la 28 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat,

prin intermediul oficiului poștal, părților, copia deciziei integrale din 08 februarie

2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei

(f.d. 1176), însă date privind recepționarea acesteia de către părți lipsesc la dosar.

Astfel, recursul declarat la 22 iunie 2023 se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

La 07 august 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimatei, copia recursului declarat de Liviu Moraru,

reprezentat de avocatul Ion Cobîșenco, împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a

5

Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d. 150).

Până la examinarea admisibilității recursului depuse de Liviu Moraru,

reprezentat de avocatul Ion Cobîșenco, Mariana Moraru nu a beneficiat de

drepturile sale procedurale și nu a depus referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Liviu Moraru, reprezentat de avocatul Ion Cobîșenco a

fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Liviu Moraru, reprezentat de

avocatul Ion Cobîșenco, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 22 iunie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4).

6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că Liviu Moraru, reprezentat de

avocatul Ion Cobîșenco, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.

(2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 22 iunie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a

făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art. 432 alin. (1) și (2) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu

a stabilit că instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și nici interpretarea

în mod eronat a legii de către instanța judecătorească.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în

cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt

similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a

pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat de Liviu Moraru, reprezentat de avocatul Ion

Cobîșenco nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale

unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

7

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Liviu Moraru, reprezentat de

avocatul Ion Cobîșenco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului

și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Liviu Moraru, reprezentat de

avocatul Ion Cobîșenco, împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Marina Moraru împotriva lui Liviu Moraru, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Râșcani, cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor, întreținerea fostei soții și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

8