3ra-669/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-669/23 2-20092560-01-3ra-22062023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 13 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music”, în cauza de contencios administrativ depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău și viceprimarului municipiului Chișinău privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2022, c o n s t a t ă: La 03 august 2020, S.C. „Live Music” S.R.L. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău și viceprimarului municipiului Chișinău privind anularea actului administrativ.

În motivare, a invocat că, prin dispoziția nr.275-d din 22 iunie 2020 viceprimarului municipiului Chișinău, cu privire la limitarea programului de lucru al cafenelei S.C. „Live Music” S.R.L., din strada Nicolae Dimo 32, s-a dispus limitarea programului de lucru a cafenelei „Live Music” S.R.L. de pe strada Nicolae Dimo, 32 până la 02:00. Ca temei de fapt și de drept al dispoziției nr. 275-d din 22 iunie 2020 au servit, nota informativă a Direcției generale comerț, alimentație publică și prestarea servicii a Consiliului municipiului Chișinău și demersul nr. 04-116/2965 din 27 mai 2020 a Inspectoratului de Poliție Ciocana, referitor la încălcările depistate în urma activității cafenelei S.C. „Live Music” S.R.L.

din strada Nicolae Dimo, 32, în conformitate cu Regulamentul de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia CMC nr. 10 februarie 2017, în temeiul art. 15, 16 Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, art. 6 alin. (5) lit. e) Legea nr. 231/2010 Cu privire la comerțul interior și Dispoziției Primarului general al municipiului Chișinău nr. 636-dc/2019 Cu privire la delegarea unor atribuții ale Primarului General, vice-primarilor și secretarului interimar al CMC...” 1 Administrația publică locală, în persoana Direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii la 26 decembrie 2018 a eliberat S.C. „Live Music” S.R.L.

înștiințare de recepționare a notificării privind inițierea activității de comerț, pentru Cafeneaua „Attico” din strada Nicolae Dimo, 32, fiind eliberată autorizația de funcționare nr. 56555 pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul, 154 locuri, suprafața comercială 300 m2 , cu program de lucru 00:00- 24:00 non stop. Reclamantul consideră că S.C. „Live Music” S.R.L. fiind antreprenorul care nemijlocit prestează servicii pentru populație, în baza actelor eliberate însăși de autoritatea publică locală, care a încheiat și contract de locațiune nr. 1/18 din 22 martie 2018, prin dispoziția menționată i se afectează și lezează grav drepturile, or, prin actul administrativ defavorabil contestat în prealabil, i se limitează activitatea agentului economic și îl defavorizează față de cei ce sunt în imediata sa apropiere.

Reiterează că întreprinderea începând cu anul 2018 își desfășoară activitatea, fără a avea anumite piedici, iar de fapt activitatea zilnică începe mai cu seamă cu ora 20.00. Pe parcursul perioadei de urgență instituită în Republica Moldova, în legătură cu pandemia COVID-19, agentul economic nu a activat, iar când au fost ridicate restricțiile, a fost eliberată dispoziția contestată, la 12 iunie 2020. Relatează, că plata pentru arendă constituie 3500 de euro/lunar, iar ca plată în avans a fost achitată suma de 30 000 de euro și plată de garanție 4000 de euro. S.C. „Live Music” S.R.L. susține că, este antreprenorul care nemijlocit prestează servicii, în baza actelor eliberate însăși de autoritatea publică locală, care a încheiat și contract de locațiune nr. 1/18 din 22 martie 2018 pe 120 de luni, astfel, consideră că i se afectează și lezează grav drepturile prin dispoziția menționată.

Reclamanta precizează că, s-a adresat cu cerere prealabilă prin care își expune dezacordul la dispoziția emisă și solicită anularea acesteia, or, această dispoziție ridică multe semne de întrebare, și anume, consideră că agentul economic unde își desfășoară activitatea, strada Nicolae Dimo, 32, Cafenea „Attico” se află în sectorul Râșcani al municipiul Chișinău, respectiv, ieșirea la terasă se face spre pădure și nu spre blocurile locative, astfel, zgomotul produs nu poate afecta traiul locatarilor din preajmă. Nota informativă a Direcției generale comerț și alimentație publică prestări servicii a CMC contravine înștiințării de recepționare a notificării privind inițierea activității de comerț din 26 decembrie 2018 și nu este clar în baza la ce a fost emisă o astfel de notă informativă.

Raportând la speță indică că Inspectoratul de Poliție Ciocana a depus demersul nr. 04-116/2965 la 27 mai 2020 referitor la încălcările depistate, însă, cafeneaua nu a activat ca să se invoce de locuitorii sectorului Ciocana anumite încălcări, or, pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost instituită starea de urgență în legătură cu pandemia COVID și localurile de alimentație publică, nu au activat până la 15 iunie 2020. Consideră neclar momentul ce fel de încălcări s-au stabilit, prin ce se demonstrează acestea, or, lipsesc plângeri în acest sens de la locuitorii din preajmă și agentul economic nu a fost supus sancțiunilor contravenționale, nefiind întocmite procese-verbale cu privire la contravenții și agentul economic nu a fost invitat/citat pentru a oferi anumite declarații.

Este de părerea, că Inspectoratul de Poliție Ciocana nici nu avea competență să înainteze un anumit demers Primăriei municipiului 2 Chișinău, or, de liniște și ordinea publică pe sectorul Râșcani, unde este amplasată cafeneaua, se preocupă Inspectoratul de Poliției Râșcani. Astfel, consideră că Primăria municipiului Chișinău prin emiterea dispoziției, și a arogat inadmisibil competențele, deoarece prin răspunsul nr. 02/10-2078 din 31 iulie 2019, Centrul de sănătate publică Chișinău, a indicat că a efectuat măsuri a nivelului de zgomot în restaurantul S.C. „Live Music” S.R.L.

de pe strada Nicolae Dimo, 32 și conform rezultatelor măsurătorilor efectuate, nivelul zgomotului generat de muzica din restaurantul „Attico” nu depășește limita admisibilă pe teritoriul adiacent blocului locativ de pe strada Nicolae Dimo, 29/1, pentru orele nocturne, conform NCME 04.02- 2014 Protecția contra zgomotului, anexă procesul-verbal nr. 87 din 12-13 iulie 2019 de măsurare a zgomotului și vibrație. Reclamantul a invocat că, nivelul zgomotului, nu depășește limita admisibilă, fapt ce denotă că în sectorul Ciocana a municipiul Chișinău nu puteau parveni plângeri în acest sens, ca Inspectoratul de Poliție Ciocana să le examineze, or, eventual dacă au apărut, urmau a fi remise după competență, organului din raza teritorială respectivă.

Dispoziția emisă, este nemotivată, nefiind justificată și nu conține temeiuri esențiale de drept și de fapt pe care le-a reținut, le-a luat în considerare la emiterea dispoziției după cum sugerează Codul administrativ, o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului administrativ, investigații, probe, audieri. Respectiv, consideră necesar de a cunoaște și conținutul Notei informative a Direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii a CMC și demersul Inspectoratul de Poliție Ciocana la care s-a făcut referire în dispoziție, privind încălcările depistate pentru a evalua, per ansamblu, necesitatea emiterii dispoziției contestate, eliberarea copiilor care au stat la baza emiterii demersului.

Concomitent, menționează că prin răspunsul Asociației de Gospodărie a Spațiilor verzi nr. 594/20 din 25 iunie 2020 a fost coordonată amplasarea terasei de vară a restaurantului Attico și au solicitat respectarea următoarelor condiții, care de altfel se respectă în întregime. Reclamantul consideră, că agentul economic este defavorizat în comparație cu alți agenți economici, din împrejurime care, de fapt, și creează impedimente. Din analiza Dispoziție nr. 275-d din 22 iunie 2020 a viceprimarului municipiului Chișinău, Inga Ionesi Cu privire la limitarea programului de lucru al cafenelei S.R.L. „Live Music” din strada Nicolae Dimo, 32, se constată vicii de natura juridică și încălcări, care indică asupra lipsei de motivare a actului administrativ contestat.

Informația Inspectorului de Poliție Ciocana nr. 04/116/2965 din 27 mai 2020 nu au avut loc cu participarea reclamantei și nici nu iau fost aduse la cunoștință conținutul, necesitatea și scopul lor, dar mai cu seamă legătură cu actul administrativ contestat nu este clară și evidentă. Acestea acte de control ale Poliției și preturii sunt abstracte și nu au fost anexate la Dispoziția contestată. În acest sens dreptul discreționar a fost exercitat abuziv, fără a oferi reclamantului cel puțin „dreptul de autodemolare”.

Pentru reclamant nu sunt clare circumstanțele care au schimbat valabilitatea notificării privind inițierea activității de comerț, pentru desfășurarea Cafenea „Attico” din strada Nicolae Dimo, 32, și i-a fost eliberată autorizația de funcționare 3 nr. 56555 pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul, 154 locuri, suprafața comercială 300 m2, cu program de lucru 00:00-24:00 Non Stop, emisă de Direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii. Dispoziția nr. 275-d din 22 iunie 2020 a viceprimarului municipiul Chișinău, Inga Ionesi Cu privire la limitarea programului de lucru al cafenelei S.R.L. „Live Music” din strada Nicolae Dimo, 32 nu conține nici termenul de contestare, dar nici instanța în care poate fi depuse cererea prealabilă sau de chemare în judecată.

Reclamantul a solicitat anularea Dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău, nr. 275-d din 12 iunie 2020 Cu privire la limitarea programului de lucru al cafenelei S.R.L. „Live Music” din strada N. Dimo, 32. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 decembrie 2021 acțiunea a fost admisă. S-a anulat dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău, Inga Ionesii nr. 275-d din 12 iunie 2020 Cu privire la limitarea programului de lucru al cafenelei S.R.L. „Live Music” din strada N. Dimo, 32 și actul administrativ adoptat în procedură prealabilă nr. 01-16/04-0804 din 20 august 2020. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 19 ianuarie 2022, Primarul general al mun.

Chișinău a declarat apel nemotivat, iar la 10 mai 2022 apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 decembrie 2021, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea. Prin decizia Curții de Apel din 15 noiembrie 2022, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 decembrie 2021 și s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău și viceprimarului municipiului Chișinău privind contestarea actului administrativ, s-a respins, ca neîntemeiată.

La 16 iunie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music” a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2022, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 decembrie 2021. În motivare a susținut că, examinând cauza instanța de apel a interpretat eronat prevederile legii materiale. Nu a constatat și elucidat deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea litigiului în fond. Prin referința depusă la 16 august 2023, Primăria mun. Chișinău a invocat că, Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music” a încălcat termenul stabilit de lege pentru contestarea deciziei instanței de apel și a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1). 4 Conform art.245 alin.(1) din Codul administrativ, (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023) recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Norma dată de drept presupune că, recursul inițial se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ, potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. 5 Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Din actele cauzei cert rezultă că, la 15 noiembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei, în ședință publică, în lipsa participanților la proces (f.d.143). Ține de menționat că, în dispozitivul deciziei Curtea de Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al acesteia prevăzut de legislația în vigoare. La 18 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat spre cunoștință copia dispozitivului deciziei din 15 noiembrie 2022 la adresa electronică a participanților la proces inclusiv, recurentului, fapt ce se confirmă prin notificarea anexată la actele cauzei (f.d.153).

Din cele menționate supra, rezultă că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023) pentru prezentarea recursului a început să curgă, din data de 19 noiembrie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării a dispozitivului deciziei instanței de apel, care a expirat la data de 19 decembrie 2023 (luni) inclusiv.

Cu toate acestea, Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music”, în instanța a depus recursul împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022, la Curtea de Apel Chișinău, abia la 16 iunie 2023, cu încălcarea evidentă a termenului legal de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023). Or, termenul-limită de prezentare a recursului inițial împotriva deciziei instanței de apel a expirat încă la data de 19 decembrie 2022 (luni) inclusiv.

De altfel, recurentul Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music”, începând cu data notificării dispozitivului deciziei, 19 noiembrie 2022, a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a prezenta recursul în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023). Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură în interiorul termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art.245 alin.(1) din Codul administrativ, în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), cu solicitarea după caz, repunerea în termen a actului de procedură în conformitate cu legislația în vigoare în situația omiterii acestuia.

La acest aspect, se reține jurisprudența CEDO (cauza Bodiu v. Republica Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), unde Curtea a notat că, 6 sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În același timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive, această decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă în privința extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această discreție nu este nelimitată.

Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.

În fiecare caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului limită (cauza Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 03 aprilie 2008). Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul procedurilor în apel inițiate de el.

În aceste circumstanțe, Curtea a considerat că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata Din cele enunțate, drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit. d) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil. Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Din cele constatate rezultă că nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului , care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună- credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv, să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de depunere a recursului.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Mai mult, recurentul Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music” nici nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica aflarea sa într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură (depunerea recursului) în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, în redacția legii în vigoare până 7 la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023) luând în considerare a cel fapt că instanța de apel a respectat procedura de notificare a actului judecătoresc părților la proces în strictă conformitate cu prevederile legale.

Imperioase speței sunt inclusiv și dezideratele statuate de CEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music”, ca inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music”, ca inadmisibil. Conform art.230, art.245 și art.246 alin.(1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Live Music”, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8