3r-131/23 — intentarea procedurii de executare

3r-131/23 — intentarea procedurii de executare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r-131/23

2-14059848-01-3r-26052023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, D. Băbălău, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

06 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul depus de Nemerenco Valeriu, reprezentat de avocatul Rusu

Eugen,

în cauza de contencios administrativ la cererea depusă de Nemerenco Valeriu

privind intentarea procedurii de executare și executarea actului judecătoresc,

împotriva încheierii din 13 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

încetat procedura de executare inițiată la cererea depusă de Nemerenco Valeriu în

temeiul hotărârii din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 04 aprilie 2022, Nemerenco Valeriu a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere

privind executarea hotărârii din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, prin care s-a anulat dispoziția Primarului General Interimar al mun. Chișinău

nr. 175-dc din 14 mai 2019 Cu privire la eliberarea dlui Valeriu Nemerenco din funcția

de pretor al sectorului Buiucani. S-a restabilit Nemerenco Valeriu în funcția de pretor al

sectorului Buiucani, mun. Chișinău. S-a obligat Primarul General al mun. Chișinău să-i

achite lui Nemerenco Valeriu, salariul pentru absența forțată de la muncă pentru

perioada 15 mai 2019 – 03 decembrie 2020. S-a încasat de la Primarul General al mun.

Chișinău în beneficiul lui Nemerenco Valeriu prejudiciul moral în sumă de 10 mii lei,

care prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost anulată doar în

partea admiterii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, fiind declarată

inadmisibilă pretenția privind repararea prejudiciului moral. În rest hotărârea din 03

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a menținut.

Prin încheierea din 11 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursurile depuse

de către Primarul General al mun. Chișinău și Nemerenco Valeriu s-au declarat

inadmisibile.

Prin încheierea din 04 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a încetat procedura

de executare inițiată la cererea depusă de către Nemerenco Valeriu în temeiul hotărârii

din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motivul atingerii

scopului ei.

1

Prin decizia din 21 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul depus de Nemerenco Valeriu și s-a anulat încheierea din 04 iulie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

același complet de judecată.

Prin încheierea din 13 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost încetată

procedura de executare la cererea depusă de Nemerenco Valeriu privind executarea

hotărârii din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 31 martie 2023 Nemerenco Valeriu, reprezentat de Rusu Eugen, a depus recurs

împotriva încheierii din 13 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, anularea încheierii contestate, rejudecarea cauzei în alt complet de judecată.

La 30 mai 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-

un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primarului General

al mun. Chișinău copia recursului depus de Nemerenco Valeriu, reprezentat de Rusu

Eugen creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței

(f.d.212)

Prin referința din 04 septembrie 2023 Primarul General al mun. Chișinău a solicitat

declararea cererii de recurs ca inadmisibilă.

În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de

recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web

a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților.

Examinând recursul, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 249 alin. (3) din Codul administrativ, executarea este inițiată

printr-o cerere a creditorului executării. Deciziile în procedura de executare se emit prin

încheiere, care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de

3 zile.

Totodată, în sensul art.241 alin.(3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și prin

urmare față de cererea de recurs.

Prin prisma dispozițiilor art. 236 alin.(2) lit. d) din cap. III din cartea a treia din

Codul administrativ coroborate cu prevederile art. 241 alin.(3) și art.242 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea

termenului stabilit.

2

Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp

care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci

ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată

menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției,

fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a

securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea

loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,

căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Subsecvent, potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de

dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se

notifică participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată.

Din actele cauzei rezultă că, la 13 martie 2023 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

încheierea, prin care s-a încetat procedura de executare la cererea depusă de Nemerenco

Valeriu privind executarea hotărârii din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (f.d.175-180).

3

Materialele cauzei atestă că, la 24 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat

reprezentantului recurentului Nemerenco Valeriu, avocat Rusu Eugen, copia încheierii

recurate, prin intermediul poștei electronice erusu04@gmail.com (f.d.182), indicată în

mandatul anexat la materialele cauzei (f.d.172).

Mai mult ca atât, recurentul Nemerenco Valeriu și reprezentantul său, avocatul

Rusu Eugen au fost prezenți în ședința de judecată a Curții de Apel din 13 martie 2023,

când a fost pronunțată încheierea contestată.

Distinct, se reține că încheierea nominalizată a fost plasată pe Portalul Național al

Instanțelor: www.cab.instante.justice.md la data de 18 martie 2023.

La 31 martie 2023, Nemerenco Valeriu, reprezentat de avocatul Rusu Eugen, a

depus recurs împotriva încheierii din 13 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.184-

207).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

prevederile art.249 alin. (3) din Codul administrativ, care cert, expres și imperativ

stipulează că, deciziile în procedura de executare se emit prin încheiere, care poate fi

contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile.

Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de

atac în ordine de recurs în secțiunea I, Nemerenco Valeriu, reprezentat de avocatul Rusu

Eugen a depus recursul la 31 martie 2023 (f. d. 184-207). Recurentul nu a solicitat

repunerea în termenul de depunere a recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, confirmarea

expedierii și recepționării documentului către partea interesată prin poșta electronică se

atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități,

cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia operatorul poștal va

explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta

este informat că, transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost

găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la

adresa electronică a lui Rusu Eugen, lipsesc.

Din cele menționate rezultă că, momentul recepționării documentului electronic

(copia încheierii Curții de Apel Chișinău) se va considera momentul intrării acestuia în

sistemul informațional - adresa electronică: erusu04@gmail.com, indicată în mandatul

avocatului.

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 03 zile prevăzut la art.249 alin.

(3) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului, urma să curgă începând cu

25 martie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării reprezentantului

recurentului a încheierii Curții de Apel Chișinău (f.d. 182) și care urma să expire la 27

martie 2023, zi de luni, inclusiv. Însă, necătând acestui fapt, Nemerenco Valeriu,

reprezentat de avocatul Rusu Eugen, a depus recursul împotriva încheierii Curții de Apel

Chișinău la 31 martie 2023, cu încălcarea evidentă a termenului de depunere a

recursului.

4

Subsecvent, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real

(pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10

octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile

instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru

justițiabili.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de

judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești,

iar Nemerenco Valeriu, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs,

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță,

după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până

la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului în

conformitate cu art.242 din Codul administrativ.

În speță, culpa că Nemerenco Valeriu, reprezentat de avocatul Rusu Eugen, a depus

tardiv cererea de recurs nu se datorează Curții de Apel Chișinău, care a respectat

corespunzător prevederile legale de notificare a actului de procedură, dar ultimului care

nu a întreprins suficiente măsuri, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și

proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul

prevăzut la art.249 alin. (3) din Codul administrativ, manifestând în acest sens un

comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

La acest capitol se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

statuează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.249 alin. (3) din Codul administrativ, este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia

atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această

cale de atac.

În conformitate cu prevederile art.65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Din materialele cauzei, precum și din conținutul recursului depus de Nemerenco

Valeriu, reprezentat de avocatul Rusu Eugen, instanța de recurs reține că, ultimul n-a

făcut uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ și nu a solicitat

repunerea în termenul de declarare a recursului.

5

Din cele menționate, se impune declararea recursului depus de Nemerenco Valeriu,

reprezentat de avocatul Rusu Eugen, ca inadmisibil, în temeiul art.243 alin.(1) lit.a) din

Codul administrativ în coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, or,

exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul

legal, atrage în consecință decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune

altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție amintește că

art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane

dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile

sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul

la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze

de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției

pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în

care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează

accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz

Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara recursului

depus de Nemerenco Valeriu, reprezentat de avocatul Rusu Eugen, ca inadmisibil.

Conform articolelor 230 și 243 alin. (1), lit. a) din Codul administrativ, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

6

d e c i d e:

Se declară inadmisibil recursul depus de Nemerenco Valeriu, reprezentat de

avocatul Rusu Eugen, împotriva încheierii din 13 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nemerenco Valeriu privind intentarea procedurii de executare și executarea actului

judecătoresc.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7