3ra-592/23 — Anularea actului administrativ

3ra-592/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-592/23 (2-22185885-01-3ra-30052023)

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

06 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vera Onța, prin intermediul

avocatului Anatolie Bacalâm,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Vera Onța împotriva

Agenției Relații Funciare și Cadastru, privind anularea în parte a actului

administrativ normativ defavorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva hotărârii din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea de control normativ înaintată de Vera Onța,

c o n s t a t ă:

La 19 decembrie 2022, Vera Onța s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune

de control normativ împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru, solicitând

anularea în parte a рct. 89 din ordinul nr. 8 din 17 februarie 2021 ,,Cu privire lа

modificarea Instrucțiunii сu privire lа înregistrarea bunurilor imobile și а drepturilor

asupra lor nr. 112 din 2005”, și anume а sintagmei „referirea lа numărul și data

actului prin саrе а fost autorizată construirea”, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanta a relatat că, la 13 octombrie 2022, a

depus cerere de înregistrare a bunurilor imobile cu numărul cadastral

XXXXXXXXXX, în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 02 februarie

Gabuja, și prin decizia din 28 noiembrie 2022, registratorul Aliona Gușan din cadrul

Agenției Servicii Publice, ре marginea cererii nr. 0101/22/50085, аu refuzat

înregistrarea bunurilor în baza рct.89 din Instrucțiunea сu privire lа înregistrarea

bunurilor imobile și а drepturilor asupra lor nr. 112 din 2005.

Astfel, reclamanta consideră aceste decizii ilegale, deoarece registratorii s-au

condus dе sintagma „referirea lа numărul și data actului prin care а fost autorizată

1

construirea”, prevedere introdusă prin ordinul de modificare а Instrucțiunii сu privire

lа înregistrarea bunurilor imobile și а drepturilor asupra lor nr. 8 din 17 februarie

2021 (în vigoare 14 februarie 2022) сu referire la рсt.89. Însă, acest ordin este unul

intern și este inferior Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 285 din 23 mai

verifice actele dе recepție finală și corectitudinea întocmirii lor, dar nu și dе а refuza.

Mai mult ca atât, nu este prescrisă nici о interdicție privind înregistrarea bunului

imobil în baza procesului-verbal dе recepție finală. Iar astfel, асеst refuz este ilegal

și contrar prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 285 din 23 mai

1996, prin care s-a atribuit competența recepției finale anume Comisiilor dе recepție.

În acest context, reclamanta a reținut că toată responsabilitatea privind recepția

finală este asumată de comisiile respective în а сăror competență este acceptarea,

amânarea ori respingerea recepției finale conform р.18. Însă, la caz comisia а

constatat сă prin Raportul expertizei tehnice nr.04/22 din 29 ianuarie 2022 аu fost

înlăturate tоаtе dubiile și neconformitățile, inclusiv și сеlе cum ar fi certificatul dе

urbanism și autorizația dе construire. Iar Registratorul аrе atribuția dе а înscrie

dreptul dе proprietate asupra bunului în Registru bunurilor imobile doar în baza

асtеlоr рrezentate conform cerințelor legale.

Astfel, reclamanta a invocat că, la 02 februarie 2022, а fost întocmit procesul-

verbal dе recepție finală nr. 1 și, conform art. 423 din Соdul civil, produce efecte

începând cu 02 februarie 2022 și este supus înregistrării.

Efectele ordinului nr.8 din 17 februarie 2021 nu sunt aplicabile acestei spețe,

deoarece ele nu sunt retroactive. Оr, aplicabilitatea асеstor modificări nu este

specificat asupra căror construcții au efect, finisate ori inițiate până la 14 februarie

2022.

Conform art. 423 din Codul civil, cererile dе înregistrare, înregistrare provizorie,

notare sau radiere, indiferent dе data depunerii lor, sunt soluționate conform

dispozițiilor legale de drept material în vigoare la data încheierii actului, sau, după

caz, la data săvârșirii ori producerii faptului juridic generator, modificator sau

extinctiv al dreptului supus înregistrării, înregistrării provizorii, notării sau radierii,

cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul depunerii cererii

conform legii. Astfel, cadrul dе reglementare în сееа се privește recepția finală și

darea în ехрlоаtarе а construcției este depășit și nu are nici o legătură cu practica

instituită prin modificarea рсt. 89 alin. (6) din Instrucțiunea Agenției Relații

Funciare și Cadastru, арrobată prin ordinul din 2005, care este un act normativ сu

саracter intern.

Prin urmare, potrivit reclamantei, modificările introduse prin ordinul nr. 8 din 17

februarie 2021 sunt ilegale și încălcă drepturile reclamantei lа înregistrarea dreptului

dе proprietate asupra bunului imobil deținut în posesie peste 30 dе аni, pentru саrе

achită impozitele și sarcinile fiscale stabilite dе stat. Or, legislația Republici

Moldova nu prevede o altă metodologie dе recepție finală și înregistrare а bunurilor

imobile, dеcât cele prevăzute în normele рrеcitate.

Reclamanta consideră că modificările introduse la рct. 89 din Instrucțiune sunt

ilegale și aduc grave atingeri drepturilor de posesie și folosință a proprietății, precum

și încalcă drepturile protejate de art. 6§1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și а Libertăților Fundamentale, precum și a art. 1 din Protocolul

adițional al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

2

Prin hotărârea din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca neîntemeiată acțiunea de control normativ înaintată de Vera Onța.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că este neîntemeiat argumentul

reclamantei precum că, modificările introduse prin ordinul nr. 8 din 17 februarie

2021, sunt ilegale și încălcă drepturile Verei Onța lа înregistrarea dreptului dе

proprietate asupra bunului imobil deținut în posesie de peste 30 dе аni, pentru саrе

achită impozitele și sarcinile fiscale stabilite dе stat. Or, Instrucțiunea nr. 112/2005

cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, este actul

normativ elaborat în conformitate cu prevederile Codului civil, Legii cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543/1998. Iar astfel, Instrucțiunea este destinată

colaboratorilor organelor cadastrale teritoriale, pentru a cunoaște cum să procedeze

pentru asigurarea activității de primire, examinare și pregătire a documentelor pentru

înregistrare.

Completul judiciar a conchis că, de fapt reclamanta și-a exprimat dezacordul cu

acțiunile/inacțiunile pârâtei, ce a emis deciziile privind refuzul înregistrării bunurilor

imobile și a drepturilor asupra lor, legalitatea cărora nu poate fi verificată în prezenta

cauză. Or, art.191 alin. (2) din Codul administrativ prevede că, Curțile de apel

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor

administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate, iar

art.12 din Codul administrativ, indică că, un act administrativ normativ este actul

juridic subordonat legii, adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

La 29 martie 2023, Vera Onța, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm, a

expediat prin poșta electronică recursul nemotivat împotriva hotărârii din 27

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 22 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatei, însă aceasta nu a făcut uz de dreptul său de a se expune asupra recursului

printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

3

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din

oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția de

până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

4

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poșta electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă

din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă

adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 27 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentei prin poșta

electronică la 16 martie 2023 (f.d. 103), iar hotărârea motivată la 16 mai 2023 (f.d.

106).

Se reține că, la 01 aprilie 2023, hotărârea integrală a Curții de Apel Chișinău din

27 februarie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), pentru

prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 17 mai 2023, ziua

imediat următoare de la data notificării deciziei integrale a instanței de apel, și a

expirat la 15 iunie 2023, aceasta fiind ultima zi de depunere a motivării recursului.

În pofida celor enunțate, recurenta nu s-a conformat prevederilor legale și nu a

prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023. Or, fiind cea

interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurenta trebuia să întreprindă

toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum

sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la

expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului

în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la

01 septembrie 2023).

5

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

de declarare a recursului inadmisibil.

Cu referire la recursul nemotivat, expediat prin poșta electronică la 29 martie

2023, Completul de judecată conchide că nici acesta nu corespunde rigorilor stabilite

de lege, or nu conține nici semnătura olografă, nici semnătura electronică avansată

calificată.

În conformitate cu art. 171 din Codul de procedură civilă, cererile de chemare în

judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor

judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în

instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,

care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și actele

anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu

semnătura electronică avansată calificată. La documentele depuse prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor se anexează obligatoriu dovada

semnăturii electronice, conform legislației.

Totodată, potrivit art. 43 din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea

electronică și serviciile de încredere, documentul electronic este considerat autentic

dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul

electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu

semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul

electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic

autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document.

În context, în art. 40 alin. (1), (7) din Legea menționată, se reiterează că

documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după

efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură

olografă, iar modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor

judiciare este reglementat de legislația procesuală, făcându-se astfel trimitere la

prevederile art. 171 din Codul de procedură civilă, ce reglementează condițiile

depunerii cererilor în instanțele judecătorești, prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor.

Din cele menționate supra, rezultă cu claritate că un document în format

electronic urmează a fi semnat cu semnătură electronică avansată calificată.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea motivării recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei și al avocatului acesteia, care

trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta

electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de

prezentare a recursului motivat. Totodată, semnarea necorespunzătoare a recursului

6

nemotivat constituie tot o omisiune a părții recurente.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Vera Onța, prin

intermediul avocatului Anatolie Bacalâm, drept inadmisibil, este compatibilă cu

respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că recurentul a omis să respecte

cerințele stabilite de lege pentru depunerea unui recurs.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Vera Onța, prin intermediul

avocatului Anatolie Bacalâm, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Vera Onța, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7