3ra-886/21 — contestarea actului administrativ

3ra-886/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-886/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Vera Paniciuc, Gleb Budnic și

avocatul Sergiu Coptu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Pavel Spevakov și Vera Paniciuc împotriva Consiliului Municipal Chișinău și

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, terți Direcția Generală Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare, Instituția Publică Agenția Servicii Publice, cu privire

la anularea parțială a actului administrativ,

împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 septembrie 2016, Pavel Spevakov a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Oficiului Cadastral Teritorial

Chișinău, terț Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, cu privire

la anularea parțială a actului administrativ, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial

Chișinău să introducă în dosarul cadastral a imobilului nr. 1 din str. Pădurii mun.

Chișinău datele primare a lotului de pământ de pe lângă imobilul conform situației

din data de 23 martie 1953 și a încasa în mod solidar din contul pârâților în contul

reclamantului cheltuielile de judecată.

În motivarea pretențiilor sale, după suplinirea acțiunii, Pavel Spevakov a indicat

că, în luna august 2016, folosindu-se de serviciile notarului public a depistat

împreună cu coproprietarii imobilului (Mura Maros-proprietara a ½ cotă-parte din

imobil și Vera Paniciuc proprietara a 1/6 cotă-parte din imobil) amplasat în mun.

Chișinău, str. Pădurilor, 1 că datele din registrul bunurilor imobile referitor la

suprafața terenului nu corespund cu actele de care dispun și anume suprafața

terenului aferent casei a fost micșorat de la 1652 m2 la 908 m2 .

Prin decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău

despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica, s-a

dispus a modifica suprafața terenului aferent imobilului cu nr. cadastral xxxxxx

1

(proprietate municipală) amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun. Chișinău de la

suprafața de 0,1652 ha la suprafața de 0,0917 ha și a aproba planul cadastral (planul

geometric) al acestui bun imobil fiind indicată suprafața terenului aferent pentru

construcții numai în mărime de 0,0917 ha, și nu în mărime de 0,1652 ha cum este în

realitate pentru toți 3 coproprietari a construcției locative amplasate pe aceste teren.

Reclamantul a indicat că anterior suprafața acestui teren a mai fost modificată

în sensul micșorării suprafeței terenului de la 0,1652 ha la suprafața de 0,0600 ha

prin anumite acțiuni de către Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău împreună cu

Primăria municipiului Chișinău.

Iar, prin hotărârea din 27 ianuarie 2005 a Judecătoriei Grigoriopol, s-a confirmat

caracterul ilegal al acestei restrângeri și a obligat Oficiul Cadastral Teritorial (OCT)

Chișinău să introducă în evidența cadastrală a imobilului din str. Pădurii, 1, mun.

Chișinău, datele primare ale terenului de pe lîngă casă la situația din 23 martie 1953,

care a rămas irevocabilă prin decizia din 13 aprilie 2005 a Curții de Apel Chișinău.

În opinia reclamantului, decizia Consiliului municipal Chișinău este

neîntemeiată și este pasibilă anulării, deoarece terenul format din punct de vedere

grafic nu este asigurat nici cu drum de acces, nici cu posibilitatea instituirii servituții

de trecere, fapt care contravine prevederilor articolului 7 punctul c) al Legii nr. 354-

XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, de asemenea

cerințelor normelor și regulilor în construcții.

Mai mult ca atît, micșorarea suprafeței terenului a avut loc cu încălcarea

normelor art. 25 din Codul funciar, potrivit căruia retragerea terenurilor din dreptul

de beneficiere este posibilă numai la cererea proprietarului prin emiterea unei

hotărâri a instanței de judecată, iar hotarele terenului, în conformitate cu articolul 18

din Legea cadastrului bunurilor imobile, pot fi modificate numai în cazul, acordului

scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror interese sunt

atinse, emiterii unei hotărâri a instanței de judecată privind modificarea lor,

necesității corectării erorilor care nu influențează hotarele terenului sau nu ating alte

interese ale titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile.

Respectiv, la 04 august 2016 a înaintat către Primarul General al municipiului

Chișinău cerere prealabilă, iar la 11 august 2016 a recepționat răspunsul din 10

august 2016 al Primăriei municipiului Chișinău, care este unul formal, iar la cererea

din 01 septembrie 2016, nu a primit răspuns.

Reclamantul solicită anularea răspunsului nr. 01/1-09-1913 din 10 august 2016,

declararea ca ilegale acțiunile Primăriei municipiului Chișinău și Oficiului Cadastral

Teritorial Chișinău privind micșorarea datelor primare a lotului de pământ de pe

lîngă imobilul din str. Pădurii, 1, mun. Chișinău de la 1652 m.p. la 908 m.p.,

obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău să introducă în dosarul cadastral a

imobilului din str. Pandurilor, 1, mun. Chișinău datele primare a lotului de pământ

de pe lîngă imobilul conform situației din 23 martie 1953 și încasarea în mod solidar

din contul pârâților în beneficiului lui Pavel Spevakov cheltuielile de judecată.

La data de 26 februarie 2018, reclamanta Vera Paniciuc, reprezentată de avocatul

Sergiu Coptu, a depus, într-un alt litigiu, acțiune împotriva Consiliului municipiului

Chișinău, terț Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, cu privire la anularea

parțială a deciziei nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău

despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica, în partea

2

prin care s-a dispus a modifica suprafața terenului aferent imobilului cu nr. cadastral

xxxxxxx (proprietate municipală) amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun. Chișinău

de la suprafața de 0,1652 ha la suprafața de 0,0917 ha, și s-a dispus a aproba planul

cadastral (planul geometric) al acestui bun imobil fiind indicată suprafața terenului

aferent pentru construcții numai în mărime de 0,0917 ha, și nu în mărime de 0,1652

ha cum este în realitate pentru toți 3 coproprietari a construcției locative amplasate

pe aceste teren.

În motivarea acțiunii, a indicat că prin decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014

a Consiliului municipal Chișinău „despre delimitarea terenurilor proprietate

municipală din sectorul Botanica”, s-a dispus în privința coproprietarilor Pavel

Spevakov și Mura Maros a imobilului amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun.

Chișinău, inclusiv a sa, de a modifica suprafața terenului aferent imobilului cu nr.

cadastral 0100116.148 (proprietate municipală) amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1

mun. Chișinău de la suprafața de 0,1652 ha la suprafața de 0,0917 ha, și s-a dispus

a aproba planul cadastral (planul geometric) al acestui bun imobil fiind indicată

suprafața terenului aferent pentru construcții în mărime de 0,0917 ha, și nu în

mărime de 0,1652 ha cum este în realitate, pentru toți 3 coproprietari a construcției

locative amplasate pe acest teren.

A menționat că despre emiterea acestei decizii nu au fost înștiințați, însă a aflat

despre aceste modificări întâmplător și anume la sfârșitul lunii decembrie 2017.

La 03 ianuarie 2018, a depus o cerere prealabilă în adresa Consiliului municipal

Chișinău, prin care a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 11/52 din 23.12.2014

Consiliului municipal Chișinău despre delimitarea terenurilor proprietate

municipală din sectorul Botanica, ca fiind neîntemeiată și ilegală, reieșind din

motivele de fapt și de drept menționate în cererea prealabilă.

Prin răspunsul din 26 ianuarie 2018 al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism

și Relații funciare, i s-a comunicat că decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a

Consiliului municipal Chișinău a fost adoptată în procedura Legii nr. 91 din 05

aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor în scopul clasării

pe domenii și înregistrării integrale a terenurilor proprietate publică а mun. Chișinău

(sectorul Botanica). Astfel, obiectul deciziei în cauză constituie autentificarea

drepturilor deținătorilor de teren. Totodată, i-a comunicat că urmează să depună în

adresa administrației publice locale cerere privind legalizarea terenului aferent și

actele în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de

transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile

urbane aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998. După

parvenirea cererii, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare va

elabora schema de situație a terenului pasibil privatizării și respectiv va fi înaintat

proiectul corespunzător de decizie în ședința Consiliului Municipal Chișinău.

În opinia reclamantei, decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului

municipal Chișinău este neîntemeiată și ilegală, fiindcă a fost emisă contrar

prevederilor legislației în vigoare.

A indicat că, împreună cu fratele său Pavel Spevakov și Mura Maros sunt

coproprietarii bunului imobil cu nr. cadastral xxxxxxxx amplasat pe adresa str.

Pădurii nr. 1 mun. Chișinău, compus din teren cu destinația pentru construcție cu nr.

cadastral 0100116.148 (proprietate municipală) cu suprafața legală anterioară în

3

mărime de 0,1652 ha și construcție locativă cu nr. cadastral xxxxxxxxx.

A menționat că, este coproprietara a 1/6 cota-parte în temeiul certificatului de

moștenitor legal din 21 martie 1986, fratele său Pavel Spevakov este coproprietar a

1/3 cota-parte în temeiul certificatului de moștenitor legal din 15 iulie 2002, iar

Mura Maros este coproprietar a ½ cota-parte ideală din acest bun imobil în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare din 31 ianuarie 1978 și a procesului-verbal de

examinare a construcțiilor samavolnice din 13 martie 2002.

Reclamanta a precizat că între ei, există un mod de folosire a bunului imobil,

fiecare folosește partea sa din construcțiile locative și nelocative amplasate pe acest

teren aferent imobilului, iar în privința terenului aferent, de asemenea, există un mod

de folosire a terenului, fiecare din ei dispune în posesie și folosință o porțiune din

terenul aferent cu suprafața totală în mărime de 0,1652 ha, separată de partea

celorlalți coproprietari a bunului imobil printr- un gard instalat de mai mult timp.

Vera Paniciuc a comunicat că suprafața acestui teren aferent bunului imobil a

mai fost o dată modificată în sensul micșorării suprafeței terenului de la 0,1652 la

suprafața de 0,06 ha, prin anumite acțiuni comise de către Întreprinderea de Stat

„Cadastru”, filiala Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău împreună cu Primăria

municipiului Chișinău, care ulterior au fost recunoscute, ca fiind ilegale.

Așadar, prin hotărârea din 27 ianuarie 2005 a Judecătoriei Grigoriopol, s-au

declarat ilegale acțiunile Oficiului teritorial Chișinău privind micșorarea datelor

primare a lotului de pământ de pe lângă imobilul din str. Pădurii 1 mun. Chișinău de

la 1652 m.p. la 600 m.p., s-a obligat Oficiul teritorial Chișinău să introducă în

dosarul cadastral al bunului imobil din str. Pădurii 1 mun. Chișinău datele primare a

lotului de pământ de pe lângă imobil conform situației de la data de 23 martie 1953,

precum și s-a încasat de la Oficiului Teritorial Chișinău în beneficiul lui Pavel

Spevakov suma de 90 lei, cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii în

judecată, care a fost menținută prin decizia din 13 aprilie 2005 a Curții de Apel

Chișinău.

Respectiv, reclamanta a susținut că această hotărâre are puterea lucrului judecat

și își produce efectele sale juridice din momentul devenirii ei irevocabile.

Din cele enunțate supra, consideră că prin decizia nr. 11/52 din 23 decembrie

2014 a Consiliului municipal Chișinău „despre delimitarea terenurilor proprietate

municipală din sectorul Botanica” i s-a încălcat drepturile constituționale de

protecție a proprietății private, deoarece sunt 3 coproprietari a imobilului și potrivit

prevederilor legale, Consiliul Municipal Chișinău urma să le transmită în proprietate

privată acest teren aferent.

Reclamanta a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 11/52 din 23 decembrie

2014 a Consiliului municipal Chișinău „despre delimitarea terenurilor proprietate

municipală din sectorul Botanica”, în partea prin care s-a dispus a modifica suprafața

terenului aferent imobilului cu nr. cadastral xxxxxxxx (proprietate municipală)

amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun. Chișinău de la suprafața de 0,1652 ha la

suprafața de 0,0917 ha, și s-a dispus a aproba planul cadastral (planul geometric) al

acestui bun imobil, fiind indicată suprafața terenului aferent pentru construcții în

mărime de 0,0917 ha, și nu în mărime de 0,1652 ha (f.d.2-5, vol. I).

Prin încheierea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

dispus înlocuirea părții reclamante Spevakov Pavel cu succesorul în drepturi

4

Paniciuc-Budnic Elena (f. d. 105, vol. II).

Prin încheierea din 07 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a dispus conexarea cauzelor civile nr. 3-241/2018 și nr. 3-1505/2016, cu nr. final

3-1506 (f. d. 139, vol. II).

Prin hotărârea din 18 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către Spevakov Pavel și

Paniciuc Vera, reprezentați de avocatul, Coptu Sergiu, ca fiind neîntemeiată.

La 04 octombrie 2019, reprezentantul apelanților Elena Paniciuc-Budnic și Vera

Paniciuc, avocatul Sergiu Coptu, a înaintat cerere de apel, solicitând casarea

integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiune să fie

admisă integral.

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Vera Paniciuc și Gleb Budnic (succesorul în drepturi a apelantei

Elena Paniciuc-Budnic), reprezentanți de avocatul Sergiu Coptu și menținută

hotărârea din 18 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanța de apel a notat că Consiliul mun. Chișinău, deține și oferă dreptul de

dispoziție asupra terenului prin acte de dispoziție, emise în baza legii, iar alți subiecți

de drept, inclusiv partea apelantă, nu pot interveni în dreptul de dispoziție asupra

proprietății municipiului Chișinău, atât timp, cât entitatea publică își realizează

atribuțiile în conformitate cu legea.

Curtea de Apel Chișinău a statuat că circumstanța precum că pe acest teren se

află construcții care aparțin reclamanților Spevakov Pavel și Paniciuc Vera, nu

prezintă relevanță, or, faptul dat nu poate îngrădi dreptul de dispoziție al Consiliului

municipal Chișinău asupra terenului din mun. Chișinău str. Pădurii, 1, cod cadastral

0100116.148, în calitate de proprietar al terenului în cauză.

Instanța de apel a reținut că documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de

teren sunt specificate la art. 20 din Codul funciar, fiind titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile administrației publice locale

în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate publică a unităților

administrativ-teritoriale sau de către Agenția Proprietății Publice în cazul atribuirii

de către stat a terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de moștenire,

contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb,

contractul de arendă și altele, care se eliberează (în cazul terenurilor aferente caselor

de locuit) de către autoritățile administrației publice locale, la cererea persoanelor în

drept.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că partea apelantă nu a întreprins acțiuni în

vederea obținerii unui drept asupra terenurilor pe care sunt situate bunurile imobile

ce le aparțin, respectiv, alegațiile acestora privind imposibilitatea Consiliului

municipiului Chișinău de a emite acte de dispoziție, nu pot fi reținute. Or, Consiliul

municipal Chișinău în calitate de proprietar al bunurilor din domeniul public și

privat, amplasate în raza unității administrativ-teritoriale (proprietate municipală),

în accepțiunea Legii nr. 29 din 05 aprilie 2018 privind delimitarea proprietății

publice, dispune de prerogativele conferite de lege în vederea valorificării lor

conform discreției decizionale, în limitele cadrului legal relevant, iar apelanții nu au

prezentat nici un înscris care le-ar confirma careva drepturi asupra terenului cu nr.

cadastral xxxxxxx.

5

La 17 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul, Sergiu Coptu, Vera

Paniciuc și Gleb Budnic au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 mai

2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior la 10 iulie 2021 a fost completată cu

motivare, solicitând casarea actelor judecătorești inferioare și emiterea unei decizii

noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, recurenții a invocat că nu sunt de acord cu decizia contestată,

deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Din sensul normei de drept enunțate urmează că,

legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări

procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestată la 19 mai

2021, însă date despre notificarea acestuia nu există. Decizia motivată din 19 mai

2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Verei Paniciuc și lui Gleb Budnic la

10 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal ( vol. III, f.d. 65).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenții s-au conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat la 17 iunie 2021, iar recursul motivat la 10 iulie 2021, în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 18 august 2021, prin intermediul poștei electronice, în adresa intimaților

Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și relații Funciare, terțelor Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” și Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost expediată copia

recursului depus de Vera Paniciuc și Gleb Budnic cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

6

Până la examinarea admisibilității recursului, intimații Consiliului municipal

Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism

și relații Funciare, terții Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu și-au valorificat drepturile sale

procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

7

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Vera Paniciuc, Gleb Budnic și avocatul Sergiu Coptu.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Vera Paniciuc, Gleb Budnic și avocatul, Sergiu Coptu se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

8