3ra-886/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-886/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Gr. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 17 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Vera Paniciuc, Gleb Budnic și avocatul Sergiu Coptu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Spevakov și Vera Paniciuc împotriva Consiliului Municipal Chișinău și Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, terți Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Instituția Publică Agenția Servicii Publice, cu privire la anularea parțială a actului administrativ, împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 12 septembrie 2016, Pavel Spevakov a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, terț Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, cu privire la anularea parțială a actului administrativ, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău să introducă în dosarul cadastral a imobilului nr. 1 din str. Pădurii mun.

Chișinău datele primare a lotului de pământ de pe lângă imobilul conform situației din data de 23 martie 1953 și a încasa în mod solidar din contul pârâților în contul reclamantului cheltuielile de judecată. În motivarea pretențiilor sale, după suplinirea acțiunii, Pavel Spevakov a indicat că, în luna august 2016, folosindu-se de serviciile notarului public a depistat împreună cu coproprietarii imobilului (Mura Maros-proprietara a ½ cotă-parte din imobil și Vera Paniciuc proprietara a 1/6 cotă-parte din imobil) amplasat în mun.

Chișinău, str. Pădurilor, 1 că datele din registrul bunurilor imobile referitor la suprafața terenului nu corespund cu actele de care dispun și anume suprafața terenului aferent casei a fost micșorat de la 1652 m2 la 908 m2 . Prin decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica, s-a dispus a modifica suprafața terenului aferent imobilului cu nr. cadastral xxxxxx 1 (proprietate municipală) amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun. Chișinău de la suprafața de 0,1652 ha la suprafața de 0,0917 ha și a aproba planul cadastral (planul geometric) al acestui bun imobil fiind indicată suprafața terenului aferent pentru construcții numai în mărime de 0,0917 ha, și nu în mărime de 0,1652 ha cum este în realitate pentru toți 3 coproprietari a construcției locative amplasate pe aceste teren.

Reclamantul a indicat că anterior suprafața acestui teren a mai fost modificată în sensul micșorării suprafeței terenului de la 0,1652 ha la suprafața de 0,0600 ha prin anumite acțiuni de către Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău împreună cu Primăria municipiului Chișinău. Iar, prin hotărârea din 27 ianuarie 2005 a Judecătoriei Grigoriopol, s-a confirmat caracterul ilegal al acestei restrângeri și a obligat Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) Chișinău să introducă în evidența cadastrală a imobilului din str. Pădurii, 1, mun. Chișinău, datele primare ale terenului de pe lîngă casă la situația din 23 martie 1953, care a rămas irevocabilă prin decizia din 13 aprilie 2005 a Curții de Apel Chișinău.

În opinia reclamantului, decizia Consiliului municipal Chișinău este neîntemeiată și este pasibilă anulării, deoarece terenul format din punct de vedere grafic nu este asigurat nici cu drum de acces, nici cu posibilitatea instituirii servituții de trecere, fapt care contravine prevederilor articolului 7 punctul c) al Legii nr. 354- XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, de asemenea cerințelor normelor și regulilor în construcții.

Mai mult ca atît, micșorarea suprafeței terenului a avut loc cu încălcarea normelor art. 25 din Codul funciar, potrivit căruia retragerea terenurilor din dreptul de beneficiere este posibilă numai la cererea proprietarului prin emiterea unei hotărâri a instanței de judecată, iar hotarele terenului, în conformitate cu articolul 18 din Legea cadastrului bunurilor imobile, pot fi modificate numai în cazul, acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror interese sunt atinse, emiterii unei hotărâri a instanței de judecată privind modificarea lor, necesității corectării erorilor care nu influențează hotarele terenului sau nu ating alte interese ale titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile.

Respectiv, la 04 august 2016 a înaintat către Primarul General al municipiului Chișinău cerere prealabilă, iar la 11 august 2016 a recepționat răspunsul din 10 august 2016 al Primăriei municipiului Chișinău, care este unul formal, iar la cererea din 01 septembrie 2016, nu a primit răspuns. Reclamantul solicită anularea răspunsului nr. 01/1-09-1913 din 10 august 2016, declararea ca ilegale acțiunile Primăriei municipiului Chișinău și Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău privind micșorarea datelor primare a lotului de pământ de pe lîngă imobilul din str. Pădurii, 1, mun. Chișinău de la 1652 m.p. la 908 m.p., obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău să introducă în dosarul cadastral a imobilului din str. Pandurilor, 1, mun.

Chișinău datele primare a lotului de pământ de pe lîngă imobilul conform situației din 23 martie 1953 și încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiului lui Pavel Spevakov cheltuielile de judecată. La data de 26 februarie 2018, reclamanta Vera Paniciuc, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, a depus, într-un alt litigiu, acțiune împotriva Consiliului municipiului Chișinău, terț Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, cu privire la anularea parțială a deciziei nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica, în partea 2 prin care s-a dispus a modifica suprafața terenului aferent imobilului cu nr. cadastral xxxxxxx (proprietate municipală) amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun.

Chișinău de la suprafața de 0,1652 ha la suprafața de 0,0917 ha, și s-a dispus a aproba planul cadastral (planul geometric) al acestui bun imobil fiind indicată suprafața terenului aferent pentru construcții numai în mărime de 0,0917 ha, și nu în mărime de 0,1652 ha cum este în realitate pentru toți 3 coproprietari a construcției locative amplasate pe aceste teren. În motivarea acțiunii, a indicat că prin decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău „despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica”, s-a dispus în privința coproprietarilor Pavel Spevakov și Mura Maros a imobilului amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun. Chișinău, inclusiv a sa, de a modifica suprafața terenului aferent imobilului cu nr. cadastral 0100116.148 (proprietate municipală) amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun.

Chișinău de la suprafața de 0,1652 ha la suprafața de 0,0917 ha, și s-a dispus a aproba planul cadastral (planul geometric) al acestui bun imobil fiind indicată suprafața terenului aferent pentru construcții în mărime de 0,0917 ha, și nu în mărime de 0,1652 ha cum este în realitate, pentru toți 3 coproprietari a construcției locative amplasate pe acest teren. A menționat că despre emiterea acestei decizii nu au fost înștiințați, însă a aflat despre aceste modificări întâmplător și anume la sfârșitul lunii decembrie 2017. La 03 ianuarie 2018, a depus o cerere prealabilă în adresa Consiliului municipal Chișinău, prin care a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 11/52 din 23.12.2014 Consiliului municipal Chișinău despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica, ca fiind neîntemeiată și ilegală, reieșind din motivele de fapt și de drept menționate în cererea prealabilă.

Prin răspunsul din 26 ianuarie 2018 al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații funciare, i s-a comunicat că decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău a fost adoptată în procedura Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor în scopul clasării pe domenii și înregistrării integrale a terenurilor proprietate publică а mun. Chișinău (sectorul Botanica). Astfel, obiectul deciziei în cauză constituie autentificarea drepturilor deținătorilor de teren.

Totodată, i-a comunicat că urmează să depună în adresa administrației publice locale cerere privind legalizarea terenului aferent și actele în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998. După parvenirea cererii, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare va elabora schema de situație a terenului pasibil privatizării și respectiv va fi înaintat proiectul corespunzător de decizie în ședința Consiliului Municipal Chișinău. În opinia reclamantei, decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău este neîntemeiată și ilegală, fiindcă a fost emisă contrar prevederilor legislației în vigoare.

A indicat că, împreună cu fratele său Pavel Spevakov și Mura Maros sunt coproprietarii bunului imobil cu nr. cadastral xxxxxxxx amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun. Chișinău, compus din teren cu destinația pentru construcție cu nr. cadastral 0100116.148 (proprietate municipală) cu suprafața legală anterioară în 3 mărime de 0,1652 ha și construcție locativă cu nr. cadastral xxxxxxxxx.

A menționat că, este coproprietara a 1/6 cota-parte în temeiul certificatului de moștenitor legal din 21 martie 1986, fratele său Pavel Spevakov este coproprietar a 1/3 cota-parte în temeiul certificatului de moștenitor legal din 15 iulie 2002, iar Mura Maros este coproprietar a ½ cota-parte ideală din acest bun imobil în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 31 ianuarie 1978 și a procesului-verbal de examinare a construcțiilor samavolnice din 13 martie 2002. Reclamanta a precizat că între ei, există un mod de folosire a bunului imobil, fiecare folosește partea sa din construcțiile locative și nelocative amplasate pe acest teren aferent imobilului, iar în privința terenului aferent, de asemenea, există un mod de folosire a terenului, fiecare din ei dispune în posesie și folosință o porțiune din terenul aferent cu suprafața totală în mărime de 0,1652 ha, separată de partea celorlalți coproprietari a bunului imobil printr- un gard instalat de mai mult timp.

Vera Paniciuc a comunicat că suprafața acestui teren aferent bunului imobil a mai fost o dată modificată în sensul micșorării suprafeței terenului de la 0,1652 la suprafața de 0,06 ha, prin anumite acțiuni comise de către Întreprinderea de Stat „Cadastru”, filiala Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău împreună cu Primăria municipiului Chișinău, care ulterior au fost recunoscute, ca fiind ilegale. Așadar, prin hotărârea din 27 ianuarie 2005 a Judecătoriei Grigoriopol, s-au declarat ilegale acțiunile Oficiului teritorial Chișinău privind micșorarea datelor primare a lotului de pământ de pe lângă imobilul din str. Pădurii 1 mun. Chișinău de la 1652 m.p. la 600 m.p., s-a obligat Oficiul teritorial Chișinău să introducă în dosarul cadastral al bunului imobil din str. Pădurii 1 mun.

Chișinău datele primare a lotului de pământ de pe lângă imobil conform situației de la data de 23 martie 1953, precum și s-a încasat de la Oficiului Teritorial Chișinău în beneficiul lui Pavel Spevakov suma de 90 lei, cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii în judecată, care a fost menținută prin decizia din 13 aprilie 2005 a Curții de Apel Chișinău. Respectiv, reclamanta a susținut că această hotărâre are puterea lucrului judecat și își produce efectele sale juridice din momentul devenirii ei irevocabile. Din cele enunțate supra, consideră că prin decizia nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău „despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica” i s-a încălcat drepturile constituționale de protecție a proprietății private, deoarece sunt 3 coproprietari a imobilului și potrivit prevederilor legale, Consiliul Municipal Chișinău urma să le transmită în proprietate privată acest teren aferent.

Reclamanta a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău „despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica”, în partea prin care s-a dispus a modifica suprafața terenului aferent imobilului cu nr. cadastral xxxxxxxx (proprietate municipală) amplasat pe adresa str. Pădurii nr. 1 mun. Chișinău de la suprafața de 0,1652 ha la suprafața de 0,0917 ha, și s-a dispus a aproba planul cadastral (planul geometric) al acestui bun imobil, fiind indicată suprafața terenului aferent pentru construcții în mărime de 0,0917 ha, și nu în mărime de 0,1652 ha (f.d.2-5, vol. I). Prin încheierea din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a dispus înlocuirea părții reclamante Spevakov Pavel cu succesorul în drepturi 4 Paniciuc-Budnic Elena (f. d. 105, vol. II).

Prin încheierea din 07 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a dispus conexarea cauzelor civile nr. 3-241/2018 și nr. 3-1505/2016, cu nr. final 3-1506 (f. d. 139, vol. II). Prin hotărârea din 18 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către Spevakov Pavel și Paniciuc Vera, reprezentați de avocatul, Coptu Sergiu, ca fiind neîntemeiată. La 04 octombrie 2019, reprezentantul apelanților Elena Paniciuc-Budnic și Vera Paniciuc, avocatul Sergiu Coptu, a înaintat cerere de apel, solicitând casarea integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiune să fie admisă integral.

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Vera Paniciuc și Gleb Budnic (succesorul în drepturi a apelantei Elena Paniciuc-Budnic), reprezentanți de avocatul Sergiu Coptu și menținută hotărârea din 18 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Instanța de apel a notat că Consiliul mun. Chișinău, deține și oferă dreptul de dispoziție asupra terenului prin acte de dispoziție, emise în baza legii, iar alți subiecți de drept, inclusiv partea apelantă, nu pot interveni în dreptul de dispoziție asupra proprietății municipiului Chișinău, atât timp, cât entitatea publică își realizează atribuțiile în conformitate cu legea.

Curtea de Apel Chișinău a statuat că circumstanța precum că pe acest teren se află construcții care aparțin reclamanților Spevakov Pavel și Paniciuc Vera, nu prezintă relevanță, or, faptul dat nu poate îngrădi dreptul de dispoziție al Consiliului municipal Chișinău asupra terenului din mun. Chișinău str. Pădurii, 1, cod cadastral 0100116.148, în calitate de proprietar al terenului în cauză.

Instanța de apel a reținut că documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren sunt specificate la art. 20 din Codul funciar, fiind titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de către Agenția Proprietății Publice în cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de moștenire, contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb, contractul de arendă și altele, care se eliberează (în cazul terenurilor aferente caselor de locuit) de către autoritățile administrației publice locale, la cererea persoanelor în drept.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că partea apelantă nu a întreprins acțiuni în vederea obținerii unui drept asupra terenurilor pe care sunt situate bunurile imobile ce le aparțin, respectiv, alegațiile acestora privind imposibilitatea Consiliului municipiului Chișinău de a emite acte de dispoziție, nu pot fi reținute. Or, Consiliul municipal Chișinău în calitate de proprietar al bunurilor din domeniul public și privat, amplasate în raza unității administrativ-teritoriale (proprietate municipală), în accepțiunea Legii nr. 29 din 05 aprilie 2018 privind delimitarea proprietății publice, dispune de prerogativele conferite de lege în vederea valorificării lor conform discreției decizionale, în limitele cadrului legal relevant, iar apelanții nu au prezentat nici un înscris care le-ar confirma careva drepturi asupra terenului cu nr. cadastral xxxxxxx.

5 La 17 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul, Sergiu Coptu, Vera Paniciuc și Gleb Budnic au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior la 10 iulie 2021 a fost completată cu motivare, solicitând casarea actelor judecătorești inferioare și emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior expuse, recurenții a invocat că nu sunt de acord cu decizia contestată, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestată la 19 mai 2021, însă date despre notificarea acestuia nu există. Decizia motivată din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Verei Paniciuc și lui Gleb Budnic la 10 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal ( vol. III, f.d. 65). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenții s-au conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 17 iunie 2021, iar recursul motivat la 10 iulie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 18 august 2021, prin intermediul poștei electronice, în adresa intimaților Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și relații Funciare, terțelor Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost expediată copia recursului depus de Vera Paniciuc și Gleb Budnic cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. 6 Până la examinarea admisibilității recursului, intimații Consiliului municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și relații Funciare, terții Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

7 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Vera Paniciuc, Gleb Budnic și avocatul Sergiu Coptu. În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Vera Paniciuc, Gleb Budnic și avocatul, Sergiu Coptu se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 8