2rh-76/23 — privind constatarea raportului de rudenie, constatrea calitatii de mostenitor etc.

2rh-76/23 — privind constatarea raportului de rudenie, constatrea calitatii de mostenitor etc. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2rh-76/23

2-13058438-01-2rh-04092023

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (Jud. E. Cobzac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud. N. Cernat, N. Simciuc, L. Bulgac)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Jud. S. Filincova, D. Mardari, M. Ghervas)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând cererea de revizuire depusă de Tatiana Pilipciuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Tatiana

Pilipciuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, Consiliul municipal Chișinău, intervenient accesoriu Societatea

Generală de Survillance „Moldova” Societate pe Acțiunii privind constatarea

raportului de rudenie, constatarea calității de moștenitor, stabilirea faptului

naționalizării proprietății ca urmare a represiunilor politice și recuperarea valorii

acestora,

împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 22 august 2003, Tatiana Pilipciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Guvernului Republicii Moldova, reprezentat de către Ministerul Finanțelor,

Consiliul mun. Chișinău, intervenient accesoriu SGS „Moldova” SA privind

retrocedarea casei nr.X, situată în mun. XXX, str. XXXXX, și a terenului aferent,

restituirea valorii confiscate în mărime de 70 000 de lei (f.d.1/4, vol.I).

Ulterior, prin cererea din 22 septembrie 2003, reclamanta și-a suplinit pretențiile

din acțiune, solicitând încasarea de la Ministerul Finanțelor al RM prejudiciului moral

în sumă de 1 000 000 de lei (f.d.14, vol.I) .

La 21 mai 2007, Tatiana Pilipciuc a depus o cerere de concretizare a pretențiilor

din acțiune, prin care a solicitat repunerea cererii în termenul de prescripție, anularea

contractului de vînzare-cumpărare din XX mai XXXX, încheiat între Primăria mun.

Chișinău și Compania SGS ,,Moldova” SA, retrocedarea casei de locuit din mun.

XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X (f.d.76, vol.I).

Prin cererea din 25 aprilie 2008, reclamanta și-a concretizat cerințele din acțiune,

solicitând repunerea cererii în termenul de prescripție, încasarea costului imobilului,

situat în mun. XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X. (f.d.131, vol.I)

La 13 aprilie 2009, Tatiana Pilipciuc și-a completat pretențiile din acțiune,

solicitând repunerea cererii în termenul de prescripție, stabilirea faptului că Tatiana

1

Pilipciuc este moștenitoarea Mariei Grosu și a lui Mihail Grosu, stabilirea faptului

naționalizării imobilului, situat în mun. XXXXXX, str. XXXXXXX, nr.X, încasarea

din contul Consiliului mun. Chișinău și Ministerului Finanțelor al RM, în mod solidar

a sumei de 3 732 435 de lei, contravaloarea imobilului naționalizat ca urmare a

condamnării lui Mihail Grosu (f.d.209, vol.I).

Prin hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea

înaintată de Tatiana Pilipciuc, s-a respins ca fiind nefondată.

Prin decizia din 01 iunie 2011 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Tatiana Pilipciuc și s-a menținut hotărîrea din 24 iunie 2010 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 16 mai 2012 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat decizia din 01 iunie 2011 a Curții de Apel

Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare în instanța de apel în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel

depusă de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău și s-a adoptat o nouă soluție, prin care s-a admis parțial acțiunea

Tatianei Pilipciuc. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău și de la bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Finanțelor al RM, în beneficiul Tatianei Pilipciuc suma

de 2 870 355 de lei cu titlu de compensație. În rest, acțiunea s-a respins.

Prin decizia din 27 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis

recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor al RM și de către Consiliul mun.

Chișinău. S-a casat decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit

cauza civilă la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

Prin decizia din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat

de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărârea din 26 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial acțiunea

înaintată de Tatiana Pilipciuc. S-a constatat că Tatiana Pilipciuc se află în raport de

rudenie cu Mihail Grosu, Maria Grosu și Liudmila Grosu. S-a constatat că Tatiana

Pilipciuc este moștenitoarea succesivă a lui Mihail Grosu, Maria Grosu și Liudmila

Grosu. S-a constatat că imobilul amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X

(XXXX XXXXX, nr.X) a fost naționalizat. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău

în beneficiul Tatianei Pilipciuc contravaloarea a 1/3 cotă parte ideală din imobilul

amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X ce constituie 47 282 de euro,

convertiți în valută națională la data executării hotărârii. În rest, cerințele s-au respins.

Prin încheierea din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-au

considerat inadmisibile recursurile declarate de către Consiliul mun. Chișinău și a

Tatianei Pilipciuc, împotriva deciziei din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău.

La 16 noiembrie 2023, Tatiana Pilipciuc a depus, în temeiul art.449 lit.g) din

Codul de procedură civilă, cerere de revizuire împotriva încheierii din 09 decembrie

2015 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea revizuirii, examinarea acesteia

în ședință publică, recunoașterea încălcării drepturilor subsemnatei Tatiana Pilipciuc

garantate de art. 1 Protocol adițional din Convenție, ca urmare a lipsirii de dreptul la

2/3 din bunul imobil din str. XXXXXX nr.X, mun. XXXXX, casarea încheierii din 09

decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, reținerea spre examinare a cauze și

dispunerea casării deciziei din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău pentru

examinarea chestiunilor care au stat la baza violării drepturilor reclamantei, sau

2

remiterea cauzei a rejudecare în instanța de apel, dispunerea achitării din contul

bugetului de stat în beneficiul subsemnatei a sumei de Euro, prejudicii morale și a

sumei de 2000 Euro cu titlul de costuri și cheltuieli.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat că, la data de 11 aprilie

2023, Președintele secțiunii II a Curții Europene pentru Drepturile Omului a comunicat

Guvernului Republicii Moldova cererea depusă de către Tatiana Pilipciuc, în data de

09 iunie 2016, înregistrată sub numărul 34341/16.

Astfel, drept urmare a mai multor întrevederi între reprezentantul său și Agentul

Guvernamental al RM, la 11 septembrie 2023, Agentul Guvernamental al RM, Dumitru

Obadă, a remis în adresa subsemnatei scrisoarea numărul 06/8104, din care rezultă că,

ambele părți au convenit că, în acest sens, este necesară redeschiderea procedurilor

naționale, prin depunerea unei cereri de revizuire de către reclamantă, în baza art. 449

lit.g) din Codul de procedură civilă.

A mai susținut că, Agentul Guvernamental al RM a considerat că argumentele

reclamantei au fost motivate și aparent susține o soluție de revizuire a procedurilor

naționale cu achitarea prejudiciilor morale și încasarea costurilor și altor cheltuieli.

Astfel, a menționat că, Agentul Guvernamental al RM, a considerat că nu a fost

respectat un echilibru just între interesele societății și interesele respectării dreptului de

proprietate al reclamantului asupra imobilului.

În această ordine de idei și în contextul inițierii unei proceduri de reglementare

amiabilă, în scopul evitării eventualei hotărâri care ar putea fi emisă de CtEDO, prin

care să constate încălcarea drepturilor garantate de Articolul 1 Protocol adițional la

Convenție, consideră că Curtea Supreme de Justiție trebuie să recunoască violarea

drepturilor prevăzute de art. 1 Protocol adițional la Convenție ca urmare a lipsirii de

dreptul de proprietate asupra a 2/3 din bunul imobil din str. XXXXXX XXXX nr.X,

mun. Chișinău.

A mai menționat că, reieșind din jurisprudența constantă a Curții Supreme de

Justiție odată cu emiterea unei soluții pe marginea cererilor de revizuire instanța va

dispune încasarea sumei prejudiciului moral și a costurilor de reprezentare în fața

CtEDO.

În acest context a solicitat ca Curtea Supreme de Justiție să dispună încasarea

prejudiciilor morale în mărime de 6000 de Euro pentru prejudiciile morale și a sumei

de 2000 de Euro pentru costuri și cheltuieli ar fi o sumă care ar fi rațională și rezonabilă

în contextul complexității cauzei.

Prin urmare, în vederea asigurării respectării principiului subsidiarității și

remedierea prioritară a încălcării drepturilor reclamantului la nivel național, în baza art.

449 lit. g) din Codul de procedură civilă, este necesară casarea deciziei din 26 mai 2015

a Curții de Apel Chișinău, menținută prin încheierea din 09 decembrie 2015 a Curții

Supreme de Justiție.

La 22 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.74/75, vol.III),

Curtea Supremă de Justiție, a expediat pentru cunoștință în adresa intimaților copia

cererii de revizuiri depusă de Tatiana Pilipciuc, împotriva încheierii din 09 decembrie

2015 a Curții Supreme de Justiție.

Prin referința depusă la 27 februarie 2023, Ministerul Finanțelor al RM, a solicitat

respingerea cererii de revizuire depusă de Tatiana Pilipciuc, împotriva încheierii din

09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, ca fiind inadmisibilă (f.d.87/89,

Vol.III).

3

Examinând cererea de revizuire în raport cu materialele dosarului, normele de

drept, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tatiana Pilipciuc,

împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, din motivele

ce succed.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă

instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, cu referire la cerința revizuentei Tatiana Pilicpiuc prind examinarea cererii

de revizuire în ședință publică, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a

decis respingerea acesteia și examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție.

Art. 446 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă statuează că, pot fi supuse

revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca

fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

În conformitate cu prevederile art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 449 lit.g) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză

pendinte împotriva Republicii Moldova.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin hotărârea

din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea înaintată de Tatiana

Pilipciuc, s-a respins ca fiind nefondată (f.d.241/243, vol.I).

Prin decizia din 01 iunie 2011 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Tatiana Pilipciuc și s-a menținut hotărârea din 24 iunie 2010 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. (f.d. 271-275, vol.I)

Prin decizia din 16 mai 2012 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat decizia din 01 iunie 2011 a Curții de Apel

Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată

(f.d.317-321, vol.I).

Prin decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel

depusă de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău și s-a adoptat o nouă soluție, prin care s-a admis parțial acțiunea

înaintată de Tatiana Pilipciuc. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău și bugetul de

stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al RM, în beneficiul Tatianei Pilipciuc

4

suma de 2 870 355 de lei cu titlu de compensație. În rest, acțiunea s-a respins

(f.d.174/180, vol.II).

Prin decizia din 27 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis

recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor al RM și de către Consiliul mun.

Chișinău. S-a casat decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit

cauza civilă la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. (f.d.214-222,

vol.II)

Prin decizia din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat

de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărârea din 26 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial acțiunea

înaintată de Tatiana Pilipciuc. S-a constatat că Tatiana Pilipciuc se află în raport de

rudenie cu Mihail Grosu, Maria Grosu și Liudmila Grosu. S-a constatat că Tatiana

Pilipciuc este moștenitoarea succesivă a lui Mihail Grosu, Maria Grosu și Liudmila

Grosu. S-a constatat că imobilul amplasat în mun. Chișinău, str. Mihailovscaia, nr.7

(Mihai Eminescu, nr.7) a fost naționalizat. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău în

beneficiul Tatianei Pilipciuc contravaloarea a 1/3 cotă parte ideală din imobilul

amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X ce constituie 47 282 de euro,

convertiți în valută națională la data executării hotărârii. În rest, cerințele s-au respins

(f.d.250/259, vol.II)

Drept urmare a declarării de către Consiliul mun. Chișinău și de către Tatiana

Pilipciuc a recursurilor împotriva deciziei din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău,

prin încheierea din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 433

lit.a), art.440 din Codul de procedură civilă, recursurile au fost considerate inadmisibile

(f.d.19/22, vol.III).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, revizuenta adresând

cererea de revizuire Curții Supreme de Justiție, a solicitat admiterea revizuirii, casarea

încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție (f.d.19/22, vol. III).

Însă, conjunctura redată supra determină posibilitatea părților de a depune cerere

de revizuire, la instanța de apel și anume Curtea de Apel Chișinău, conform

competenței specificate la art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care prevede

expres că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac,

a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează

de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În virtutea art. 3 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică

legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de

procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri, încheieri, decizii,

ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege. Noua

lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al

aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a noii legi

procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel. Legea

procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale

ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în redacția în

vigoare la data pronunțării încheierii instanței de recurs, a cărei revizuire se cere, în

cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

5

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Deși, la data pronunțării încheierii din 30 octombrie 2013 a Curții Supreme de

Justiție, a cărei revizuire se cere, art.448 alin. (3) din Codul de procedură civilă

prevedea expres că, cererea de revizuire declarată în temeiurile prevăzute la art.449

lit.g) și h) se examinează în toate cazurile de Curtea Supremă de Justiție, în

conformitate cu prevederile art.453, însă, în rezultatul modificărilor operate la art. 446,

art.448 din Codul de procedură civilă, prin Legea pentru modificarea și completarea

unor acte legislative nr. 17 din 05 aprilie 2018, încheierile judecătorești, care nu se

referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii, fiind inclusiv abrogate prevederile art.

448 alin. (3, (4) din Codul de procedură civilă.

De altfel, prevederile art.448 alin. (4) din Codul de procedură civilă, conform

cărora, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora

Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se

examinează de Curtea Supremă de Justiție, la fel, au fost excluse în rezultatul

modificărilor operate de legiuitor.

Conform jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la principiul

securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu caracter

substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh vs Rusia,

hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea din 18

noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011, § 30).

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri judecătorești

obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor judiciare. Această

competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este posibil, un echilibru

echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar

(a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia, hotărârea din 20 iulie 2004, §

54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre din 06 februarie 2018, § 24).

Pornind de la faptul că, prezenta cerere de revizuire, în temeiul art.449 lit.g) din

Codul de procedură civilă, a fost depusă de Tatiana Pilipciuc la 16 noiembrie 2023, ca

urmare a comunicării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la 17 aprilie

2023, cererea nr. 34341/16, Pilipciuc vs Republica Moldova, împotriva unei încheieri

de inadmisibilitate a recursului, pronunțată la 09 decembrie 2015 de către Curtea

Supremă de Justiție, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

modificările operate în legislația în vigoare a exclus competența Curții Supreme de

Justiție la examinarea cererii de revizuire înaintate.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să

menționeze că din conținutul Scrisorii nr.06/8104 din 11 septembrie 2023, emisă de

Agentul Guvernamental al RM, Dumitru Obadă, rezultă că, la 16 august 2023, a avut

loc o întrunire între Agentul guvernamental și reprezentantul reclamantei, în cadrul

căreia a fost discutată posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de soluționare

amiabilă. în rezultat, Guvernul a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a

cauzei, în vederea remedierii pretinselor încălcări ale Convenției la nivel național.

Ambele părți au convenit că, în acest sens, este necesară redeschiderea procedurilor

naționale, prin depunerea unei cereri de revizuire de către reclamantă, în baza art. 449

lit. g) din Codul de procedură civilă, împotriva deciziei din 26 mai 2015 a Curții de

Apel Chișinău.

6

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că,

instanța competentă să examineze revizuirea dată este Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Deși, legislatorul nu a exemplificat împrejurările când o instanță de revizuire

trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă,

practica judiciară constantă denotă că o cerere de revizuire poate fi declarată

inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450 din Codul

de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să declare

revizuire, când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 din Codul de

procedură civilă sau în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se

supune revizuirii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, legislatorul

nu a prevăzut o împuternicire expresă a instanței de revizuire de control judiciar asupra

încheierii de inadmisibilitate.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tatiana Pilipciuc

împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, 446, 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tatiana

Pilipciuc împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Tatiana Pilipciuc

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova, Consiliul municipal Chișinău, intervenient accesoriu Societatea Generală de

Survillance „Moldova” Societate pe Acțiunii privind constatarea raportului de rudenie,

constatarea calității de moștenitor, stabilirea faptului naționalizării proprietății ca

urmare a represiunilor politice și recuperarea valorii acestora.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7