2rh-76/23 — privind constatarea raportului de rudenie, constatrea calitatii de mostenitor etc.

Dosarul nr. 2rh-76/23 2-13058438-01-2rh-04092023 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (Jud. E. Cobzac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud. N. Cernat, N. Simciuc, L. Bulgac) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Jud. S. Filincova, D. Mardari, M. Ghervas) Î N C H E I E R E 28 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând cererea de revizuire depusă de Tatiana Pilipciuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Tatiana Pilipciuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Consiliul municipal Chișinău, intervenient accesoriu Societatea Generală de Survillance „Moldova” Societate pe Acțiunii privind constatarea raportului de rudenie, constatarea calității de moștenitor, stabilirea faptului naționalizării proprietății ca urmare a represiunilor politice și recuperarea valorii acestora, împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 22 august 2003, Tatiana Pilipciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, reprezentat de către Ministerul Finanțelor, Consiliul mun.

Chișinău, intervenient accesoriu SGS „Moldova” SA privind retrocedarea casei nr.X, situată în mun. XXX, str. XXXXX, și a terenului aferent, restituirea valorii confiscate în mărime de 70 000 de lei (f.d.1/4, vol.I). Ulterior, prin cererea din 22 septembrie 2003, reclamanta și-a suplinit pretențiile din acțiune, solicitând încasarea de la Ministerul Finanțelor al RM prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 de lei (f.d.14, vol.I) . La 21 mai 2007, Tatiana Pilipciuc a depus o cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat repunerea cererii în termenul de prescripție, anularea contractului de vînzare-cumpărare din XX mai XXXX, încheiat între Primăria mun. Chișinău și Compania SGS ,,Moldova” SA, retrocedarea casei de locuit din mun.

XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X (f.d.76, vol.I). Prin cererea din 25 aprilie 2008, reclamanta și-a concretizat cerințele din acțiune, solicitând repunerea cererii în termenul de prescripție, încasarea costului imobilului, situat în mun. XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X. (f.d.131, vol.I) La 13 aprilie 2009, Tatiana Pilipciuc și-a completat pretențiile din acțiune, solicitând repunerea cererii în termenul de prescripție, stabilirea faptului că Tatiana 1 Pilipciuc este moștenitoarea Mariei Grosu și a lui Mihail Grosu, stabilirea faptului naționalizării imobilului, situat în mun. XXXXXX, str. XXXXXXX, nr.X, încasarea din contul Consiliului mun. Chișinău și Ministerului Finanțelor al RM, în mod solidar a sumei de 3 732 435 de lei, contravaloarea imobilului naționalizat ca urmare a condamnării lui Mihail Grosu (f.d.209, vol.I).

Prin hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea înaintată de Tatiana Pilipciuc, s-a respins ca fiind nefondată. Prin decizia din 01 iunie 2011 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Tatiana Pilipciuc și s-a menținut hotărîrea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. Prin decizia din 16 mai 2012 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat decizia din 01 iunie 2011 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. Prin decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel depusă de către Tatiana Pilipciuc.

S-a casat hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a adoptat o nouă soluție, prin care s-a admis parțial acțiunea Tatianei Pilipciuc. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău și de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al RM, în beneficiul Tatianei Pilipciuc suma de 2 870 355 de lei cu titlu de compensație. În rest, acțiunea s-a respins. Prin decizia din 27 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor al RM și de către Consiliul mun. Chișinău. S-a casat decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza civilă la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

Prin decizia din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărârea din 26 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Tatiana Pilipciuc. S-a constatat că Tatiana Pilipciuc se află în raport de rudenie cu Mihail Grosu, Maria Grosu și Liudmila Grosu. S-a constatat că Tatiana Pilipciuc este moștenitoarea succesivă a lui Mihail Grosu, Maria Grosu și Liudmila Grosu. S-a constatat că imobilul amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X (XXXX XXXXX, nr.X) a fost naționalizat. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău în beneficiul Tatianei Pilipciuc contravaloarea a 1/3 cotă parte ideală din imobilul amplasat în mun.

XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X ce constituie 47 282 de euro, convertiți în valută națională la data executării hotărârii. În rest, cerințele s-au respins. Prin încheierea din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-au considerat inadmisibile recursurile declarate de către Consiliul mun. Chișinău și a Tatianei Pilipciuc, împotriva deciziei din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău. La 16 noiembrie 2023, Tatiana Pilipciuc a depus, în temeiul art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă, cerere de revizuire împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea revizuirii, examinarea acesteia în ședință publică, recunoașterea încălcării drepturilor subsemnatei Tatiana Pilipciuc garantate de art. 1 Protocol adițional din Convenție, ca urmare a lipsirii de dreptul la 2/3 din bunul imobil din str. XXXXXX nr.X, mun.

XXXXX, casarea încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, reținerea spre examinare a cauze și dispunerea casării deciziei din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău pentru examinarea chestiunilor care au stat la baza violării drepturilor reclamantei, sau 2 remiterea cauzei a rejudecare în instanța de apel, dispunerea achitării din contul bugetului de stat în beneficiul subsemnatei a sumei de Euro, prejudicii morale și a sumei de 2000 Euro cu titlul de costuri și cheltuieli. În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat că, la data de 11 aprilie 2023, Președintele secțiunii II a Curții Europene pentru Drepturile Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea depusă de către Tatiana Pilipciuc, în data de 09 iunie 2016, înregistrată sub numărul 34341/16.

Astfel, drept urmare a mai multor întrevederi între reprezentantul său și Agentul Guvernamental al RM, la 11 septembrie 2023, Agentul Guvernamental al RM, Dumitru Obadă, a remis în adresa subsemnatei scrisoarea numărul 06/8104, din care rezultă că, ambele părți au convenit că, în acest sens, este necesară redeschiderea procedurilor naționale, prin depunerea unei cereri de revizuire de către reclamantă, în baza art. 449 lit.g) din Codul de procedură civilă. A mai susținut că, Agentul Guvernamental al RM a considerat că argumentele reclamantei au fost motivate și aparent susține o soluție de revizuire a procedurilor naționale cu achitarea prejudiciilor morale și încasarea costurilor și altor cheltuieli.

Astfel, a menționat că, Agentul Guvernamental al RM, a considerat că nu a fost respectat un echilibru just între interesele societății și interesele respectării dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului. În această ordine de idei și în contextul inițierii unei proceduri de reglementare amiabilă, în scopul evitării eventualei hotărâri care ar putea fi emisă de CtEDO, prin care să constate încălcarea drepturilor garantate de Articolul 1 Protocol adițional la Convenție, consideră că Curtea Supreme de Justiție trebuie să recunoască violarea drepturilor prevăzute de art. 1 Protocol adițional la Convenție ca urmare a lipsirii de dreptul de proprietate asupra a 2/3 din bunul imobil din str. XXXXXX XXXX nr.X, mun.

Chișinău. A mai menționat că, reieșind din jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție odată cu emiterea unei soluții pe marginea cererilor de revizuire instanța va dispune încasarea sumei prejudiciului moral și a costurilor de reprezentare în fața CtEDO. În acest context a solicitat ca Curtea Supreme de Justiție să dispună încasarea prejudiciilor morale în mărime de 6000 de Euro pentru prejudiciile morale și a sumei de 2000 de Euro pentru costuri și cheltuieli ar fi o sumă care ar fi rațională și rezonabilă în contextul complexității cauzei. Prin urmare, în vederea asigurării respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor reclamantului la nivel național, în baza art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, este necesară casarea deciziei din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin încheierea din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție.

La 22 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.74/75, vol.III), Curtea Supremă de Justiție, a expediat pentru cunoștință în adresa intimaților copia cererii de revizuiri depusă de Tatiana Pilipciuc, împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție. Prin referința depusă la 27 februarie 2023, Ministerul Finanțelor al RM, a solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Tatiana Pilipciuc, împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, ca fiind inadmisibilă (f.d.87/89, Vol.III). 3 Examinând cererea de revizuire în raport cu materialele dosarului, normele de drept, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tatiana Pilipciuc, împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Astfel, cu referire la cerința revizuentei Tatiana Pilicpiuc prind examinarea cererii de revizuire în ședință publică, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis respingerea acesteia și examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Art. 446 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă statuează că, pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. În conformitate cu prevederile art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 449 lit.g) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea înaintată de Tatiana Pilipciuc, s-a respins ca fiind nefondată (f.d.241/243, vol.I). Prin decizia din 01 iunie 2011 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Tatiana Pilipciuc și s-a menținut hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău. (f.d. 271-275, vol.I) Prin decizia din 16 mai 2012 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat decizia din 01 iunie 2011 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată (f.d.317-321, vol.I). Prin decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel depusă de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a adoptat o nouă soluție, prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Tatiana Pilipciuc. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău și bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al RM, în beneficiul Tatianei Pilipciuc 4 suma de 2 870 355 de lei cu titlu de compensație.

În rest, acțiunea s-a respins (f.d.174/180, vol.II). Prin decizia din 27 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor al RM și de către Consiliul mun. Chișinău. S-a casat decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza civilă la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. (f.d.214-222, vol.II) Prin decizia din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărârea din 26 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Tatiana Pilipciuc. S-a constatat că Tatiana Pilipciuc se află în raport de rudenie cu Mihail Grosu, Maria Grosu și Liudmila Grosu.

S-a constatat că Tatiana Pilipciuc este moștenitoarea succesivă a lui Mihail Grosu, Maria Grosu și Liudmila Grosu. S-a constatat că imobilul amplasat în mun. Chișinău, str. Mihailovscaia, nr.7 (Mihai Eminescu, nr.7) a fost naționalizat. S-a încasat de la Consiliul mun. Chișinău în beneficiul Tatianei Pilipciuc contravaloarea a 1/3 cotă parte ideală din imobilul amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXXXX, nr.X ce constituie 47 282 de euro, convertiți în valută națională la data executării hotărârii. În rest, cerințele s-au respins (f.d.250/259, vol.II) Drept urmare a declarării de către Consiliul mun. Chișinău și de către Tatiana Pilipciuc a recursurilor împotriva deciziei din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, prin încheierea din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 433 lit.a), art.440 din Codul de procedură civilă, recursurile au fost considerate inadmisibile (f.d.19/22, vol.III).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, revizuenta adresând cererea de revizuire Curții Supreme de Justiție, a solicitat admiterea revizuirii, casarea încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție (f.d.19/22, vol. III). Însă, conjunctura redată supra determină posibilitatea părților de a depune cerere de revizuire, la instanța de apel și anume Curtea de Apel Chișinău, conform competenței specificate la art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care prevede expres că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În virtutea art. 3 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege. Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare la data pronunțării încheierii instanței de recurs, a cărei revizuire se cere, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 5 inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Deși, la data pronunțării încheierii din 30 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, a cărei revizuire se cere, art.448 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevedea expres că, cererea de revizuire declarată în temeiurile prevăzute la art.449 lit.g) și h) se examinează în toate cazurile de Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile art.453, însă, în rezultatul modificărilor operate la art. 446, art.448 din Codul de procedură civilă, prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 17 din 05 aprilie 2018, încheierile judecătorești, care nu se referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii, fiind inclusiv abrogate prevederile art. 448 alin. (3, (4) din Codul de procedură civilă.

De altfel, prevederile art.448 alin. (4) din Codul de procedură civilă, conform cărora, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție, la fel, au fost excluse în rezultatul modificărilor operate de legiuitor. Conform jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011, § 30). Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor judiciare.

Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia, hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre din 06 februarie 2018, § 24). Pornind de la faptul că, prezenta cerere de revizuire, în temeiul art.449 lit.g) din Codul de procedură civilă, a fost depusă de Tatiana Pilipciuc la 16 noiembrie 2023, ca urmare a comunicării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la 17 aprilie 2023, cererea nr. 34341/16, Pilipciuc vs Republica Moldova, împotriva unei încheieri de inadmisibilitate a recursului, pronunțată la 09 decembrie 2015 de către Curtea Supremă de Justiție, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, modificările operate în legislația în vigoare a exclus competența Curții Supreme de Justiție la examinarea cererii de revizuire înaintate.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că din conținutul Scrisorii nr.06/8104 din 11 septembrie 2023, emisă de Agentul Guvernamental al RM, Dumitru Obadă, rezultă că, la 16 august 2023, a avut loc o întrunire între Agentul guvernamental și reprezentantul reclamantei, în cadrul căreia a fost discutată posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de soluționare amiabilă. în rezultat, Guvernul a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei, în vederea remedierii pretinselor încălcări ale Convenției la nivel național. Ambele părți au convenit că, în acest sens, este necesară redeschiderea procedurilor naționale, prin depunerea unei cereri de revizuire de către reclamantă, în baza art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, împotriva deciziei din 26 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău.

6 Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că, instanța competentă să examineze revizuirea dată este Curtea de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Deși, legislatorul nu a exemplificat împrejurările când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, practica judiciară constantă denotă că o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450 din Codul de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să declare revizuire, când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 din Codul de procedură civilă sau în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, legislatorul nu a prevăzut o împuternicire expresă a instanței de revizuire de control judiciar asupra încheierii de inadmisibilitate.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tatiana Pilipciuc împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, 446, 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tatiana Pilipciuc împotriva încheierii din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Tatiana Pilipciuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Consiliul municipal Chișinău, intervenient accesoriu Societatea Generală de Survillance „Moldova” Societate pe Acțiunii privind constatarea raportului de rudenie, constatarea calității de moștenitor, stabilirea faptului naționalizării proprietății ca urmare a represiunilor politice și recuperarea valorii acestora.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 7