3ra-746/23 — anularea actului adminstrativ individual nefavorabil

3ra-746/23 — anularea actului adminstrativ individual nefavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-746/2023

2-21024371-01-3ra-12072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

orașului Cricova, persoană terță SRL „Prosolid Grup” cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a

menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 16 februarie 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

înaintat acțiune împotriva Consiliului or. Cricova privind anularea deciziei nr. 7/10 din

03.12.2020 ,,Cu privire la prelungirea termenului contractului de arendă nr.137 din

17.02.2009, încheiat cu SRL „Prosolid Grup”.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, Consiliul or. Cricova în data de 03

decembrie 2020, a adoptat decizia nr. 7/10 „Cu privire la prelungirea termenului

contractului de arendă nr. 137 din 17.02.2009, încheiat cu SC „Prosolid Grup” SRL.

În conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, a efectuat controlul sub aspectul legal a

deciziei menționate și consideră că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor

legislației în vigoare.

A relatat că, în conformitate cu art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006, prin

notificarea nr. 1304/OT4-1403 din 17.12.2020, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului orașului Cricova abrogarea deciziei

menționate, ca fiind emisă contrar legislației. Conform prevederilor art. 68 alin. (2), (3)

din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în

1

termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie

să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care, autoritatea locală emitentă

și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, Oficiul teritorial al

Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30

de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul

contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la

data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză. Ca rezultat, în

cazul tăcerii autorității locale emitente, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a înaintat prezenta acțiune în instanța de judecată.

A invocat reclamantul că, drept urmare a exercitării controlului asupra actului

indicat, s-a constatat că consiliul local a permis prelungirea termenului contractului de

arendă funciară nr. 137 din 17.02.2009 pentru terenul cu nr. cadastral XXXX, pe un

termen de 3 ani de la 15.12.2020 până la 15.12.2023, cu plata anuală în sumă de 6 000

de lei. Consideră decizia contestată, ca fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale

și anume. Conform art. 14 alin. (2) lit. d) al Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006, privind

administrația publică locală, consiliul local decide în privința actelor juridice de

administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului privat al satului (comunei),

orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii. Articolul 77 alin. (2) al legii

precizate stabilește că, actele juridice de administrare și de dispoziție privind bunurile

proprietate publică a unității administrativ-teritoriale se încheie cu persoanele fizice și

persoanele juridice de drept privat prin licitație publică, organizată în condițiile legii,

cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

A relatat reclamantul că, conform art. 3 alin. (1) al Legii nr. 121-XVI din

04.05.2007, privind administrarea și deetanizarea proprietății publice, administrarea

proprietății publice se efectuează în scopul: a) armonizării proporțiilor și a structurii

proprietății publice, precum și a modalităților de administrare a acesteia, cu funcțiile

statului și ale unităților administrativ-teritoriale; b) atragerii în sectorul public al

economiei naționale de investiții și asigurării unui management eficient; c) dezvoltării

concurenței în economia națională. Art. 17 alin. (1) al Legii precizate prevede că

fondurile fixe și alte active pe termen lung neutilizate de instituțiile publice, de

întreprinderile de stat/municipale și de societățile comerciale cu capital integral sau

majoritar public (denumite în continuare active neutilizate) pot fi date în locațiune cu

acordul prealabil al autorității administrației publice centrale sau locale, care va decide

asupra modului de selectare a locatarului, în conformitate cu legislația, alin. (6)

stabilește că cuantumul contractual al chiriei care se plătește pentru activele neutilizate

nu trebuie să fie mai mic decât cuantumul minim al chiriei calculat conform legii. Plata

chiriei pentru activele neutilizate se efectuează exclusiv în mijloace bănești, alin. (9) al

articolului precitat statuează că autoritățile administrației publice centrale și locale

respective verifică corectitudinea încheierii contractelor de locațiune a activelor

neutilizate.

De asemenea, reclamantul a menționat că, conform pct. 2 al Hotărârii de Guvern

nr. 163 din 10.02.2009, cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu

strigare și cu reducere, organizarea și desfășurarea licitațiilor este condiționată de:

asigurarea liberului acces la licitație și a drepturilor egale pentru toți participanții, cu

excepția celor lipsiți de acest drept, conform art. 26 din Legea nr. 121-XVI din 4 mai

2

2007 privind administrarea și deetanizarea proprietății publice și prioritatea prețului

maxim propus. În acest context, reieșind din normele legislative menționate mai sus la

încheierea actului juridic și anume la adoptarea deciziei consiliului local, ultimul

administrează bunurile prin desfășurarea licitației publice. După expirarea contractului

de locațiune consiliul local urmează de expună bunul din nou la licitație publică. De

asemenea, la aprobarea deciziei sus menționate, Consiliul or. Cricova nu a ținut cont

de prevederile art. 334 din Codul Civil al RM, care prevede că, actul juridic care

contravine normelor imperative este nul, iar încălcarea acestor norme duce la nulitatea

actului.

A considerat reclamantul că, actul administrativ este ilegal, deoarece a fost adoptat

cu încălcarea prevederilor legale. Examinând totalitatea circumstanțelor de fapt și de

drept expuse în prezenta cerere, concluzionează, că normele enumerate mai sus nu

admit abateri și prevăd conduita de urmat, iar încălcarea acestor norme duce la nulitatea

actului.

Prin încheierea din 18 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

atras în proces în calitate de persoană terță, SC „Prosolid Grup” SRL.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului or. Cricova, persoană terță SRL „Prosolid Grup”, cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.76).

La 05 ianuarie 2022, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat

apel nemotivat, iar în data de 28 februarie 2022, apel motivat împotriva hotărârii din

10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii

contestate și emiterea unei decizii noi de admiterea acțiunii.

Prin decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut hotărârea

din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 126, 127-140).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond întemeiat a

stabilit că, prin acordul adițional la contractul de arendă funciară (locațiune) nr. 137

din 17.02.2009, încheiat între Primăria or. Cricova și SRL „Prosolid-Grup” la

17.02.2014, a fost prelungit termenul de locațiune până la data de 14.12.2020, iar prin

decizia nr. 7/10 din 03.12.2020 „Cu privire la prelungirea termenului contractului de

arendă nr. 137 din 17.02.2009, contestată în prezenta cauză, Consiliul orășenesc

Cricova a prelungit termenul contractului de arendă funciară nr. 137 din 17.02.2009,

pe un termen de 3 ani, de la 15.12.2020, până la 15.12.2023, cu plata anuală în sumă

de 6 000 de lei.

A notat instanța de apel că, nu poate reține la caz argumentul apelantului precum

că, terenul urma a fi expus la licitație din nou după expirarea contractului de locațiune.

Or, conform art. 1280 alin. (1) și (2) al Codului Civil, dacă raporturile contractuale

continuă în mod tacit după expirarea termenului locațiunii, acesta se consideră

prelungit pe un termen nedeterminat. La expirarea termenului locațiunii, locatarul are

dreptul prioritar la încheierea contractului pe un nou termen dacă: a) și-a onorat anterior

obligațiile contractuale; b) bunul se dă în locațiune pe un nou termen; c) este de acord

cu noile condiții contractuale stabilite de locator.

3

Cu referire la argumentul apelantului cu privire la aplicarea prevederilor art. 77 al

Legii privind administrația publică locală, ca fiind aplicat eronat și irelevant, acesta nu

poate fi reținut deoarece, conform normei legale enunțate, nu este prevăzută expunerea

repetată a bunului la licitație la expirarea termenului contractului de locațiune, iar

Consiliul orășenesc Cricova a respectat prevederile Regulamentului privind licitațiile

„cu strigare”, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1056 din

12.11.1997, la momentul expunerii inițiale a terenului la licitație prin decizia

Consiliului or. Cricova nr. 13/7 din 11.12.2008.

A menționat Curtea de Apel Chișinău că, legislația în vigoare permite autorităților

publice locale stabilirea relațiilor funciare de arendă a lotului de pământ cu suprafața

de XXXX, pentru utilizarea gheretei cu mărfuri de uz casnic. Astfel, s-a constatat că la

emiterea deciziei contestate, s-au respectat prevederile legale aplicabile speței, ținându-

se cont de principiul proporționalității, așa cum, potrivit art. 14 alin. (2) lit. b), c) a

Legii nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, pornind de la

domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi

stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local

administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei),

orașului (municipiului); decide în privința actelor juridice de administrare privind

bunurile domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz,

precum și privind serviciile publice de interes local, în condițiile legii.

La 30 mai 2023, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs

motivat împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 144-

147).

În motivarea recursului, a indicat că au fost aplicate eronat normele dreptului

material, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, fiind aplicată o lege care

nu trebuia să fie aplicată. La examinarea cauzei, instanța de apel nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond

și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță ca fiind stabilite.

A menționat recurentul că, au fost constatate abateri de la prevederile art. 14 alin.

(2) lit. d) al Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală, care prevede că,

consiliul local decide în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție

privind bunurile domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după

caz, în condițiile legii. Astfel, art.77 alin. (2) al Legii precizate, stabilește că „actele

juridice de administrare și de dispoziție privind bunurile proprietate publică a unității

administrativ - teritoriale se încheie cu persoanele fizice și persoanele juridice de drept

privat prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite

expres prin lege”.

A invocat recurentul că, de către instanțele inferioare, au fost ignorate prevederile

art. 77 al Legii privind administrația publică locală, care stabilește foarte clar că

administrarea tuturor bunurilor autorităților prin încheierea unui act juridic se face

numai prin licitație publică.

Consideră că, norma data foarte clar a stabilit aplicarea licitației publice, astfel, în

cazul bunurilor autorităților publice locale, nu pot fi aplicate clauze de prelungire a

contrarelor, norma stabilită în Codul civil (art. 1280). Codul civil, prin prisma alin. (2)

art.5 al legii 100/2017 este o normă juridică generala, iar, potrivit art. 5 alin. (3)

4

aceleiași legi, în caz de divergență între o normă generala și o norma specială, care se

conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

La data de 21 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La data de 01 noiembrie 2023, SRL „Prosolid Grup”, a depus referință, prin care

a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs depuse de Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat în raport cu actele cauzei, completul al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia

contestată la data de 15 februarie 2023 (f.d. 126). Dispozitivul deciziei nominalizate a

fost notificat Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin intermediul poștei

electronice, la data de 17 februarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la actele cauzei (f.d. 141).

Decizia motivată din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată

Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin intermediul poștei electronice,

la data de 19 mai 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică a Curții de

Apel Chișinău, anexat la actele cauzei (f.d. 142).

La data de 30 mai 2023, prin intermediul poștei terestre, Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva

deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 144-147).

5

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în

temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ

– recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii

la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel participanților la

proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere

al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la

cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată

dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară

ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: decizia

instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat;

recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu

corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234

alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă

de Justiție.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă

și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice

are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la

procedură.

Conform art. 97 alin. (1) și (3) lit. d) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Din coroborarea prevederilor legale pre citate cu circumstanțele faptice

constatate, completul constată că începutul curgerii termenului de depunere a

recursului de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, este ziua imediat

următoare datei calendaristice notificării dispozitivului deciziei din 15 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău, adică ziua de 18 februarie 2023, zi de sâmbătă, iar termenul

limită de depunere a recursului fiind data de 19 martie 2023, zi de duminică, însă având

6

în vedere regula calculării termenelor de procedură stabilit la art. 112 alin. (2) din Codul

de procedură civilă, ultima zi de depunere a recursului a fost data de 20 martie 2023,

zi de luni.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, a prezentat recurs împreună cu motivarea recursului la Curtea de

Apel Chișinău, la data de 30 mai 2023 (f.d. 147, 144-146).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, din actele

cauzei rezultă cu certitudine că la data de 17 februarie 2023, ora 15:35, prin intermediul

poștei electronice, pe adresa electronică a Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat otcs_chisinau@gov.md a fost expediată copia dispozitivului deciziei din 15

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 141).

Adresa electronică otcs_chisinau@gov.md este indicată în cererea de chemare în

judecată, în cererea de apel, precum și în cererea de recurs a recurentului, fapt care

atestă că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și-a dat consimțământul la

expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei

electronice.

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești.

Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să

asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar

confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă

prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul

dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului;

data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități.

Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau

extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform

căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către

expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,

deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul

poștei electronice a instanței de apel, care atestă că Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, i-a fost notificat dispozitivul deciziei instanței de apel, se

demonstrează incontestabil faptul că, dispozitivul deciziei din 15 februarie 2023 a

Curții de Apel Chișinău a fost adus la cunoștință recurentului și această modalitate de

notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 97 alin. (1) și (3) lit.

d) din Codul administrativ.

La aspectul dat, Completul de judecată consideră că, de la momentul notificării la

17 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice a dispozitivului deciziei din 15

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de drepturile procedurale și

a depune recurs, în interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ.

7

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

opinează că declararea recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având

în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice. Or, certitudinea legală impusă regulilor de

procedură administrativă, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată

nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor

din Codul administrativ în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale,

din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

În circumstanțele menționate, Completul ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230, art. 245 alin. (1) și art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8