3ra-933/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil

3ra-933/22 — contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-933/22

2-19182630-01-3ra-13092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

DECIZIE

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Reconscivil”,

reprezentată de avocatul Roșca Vladislav,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

SRL ,,Reconscivil” împotriva Primarului general al mun. Chișinău și Primăriei mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Primarul general al mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău,

casată integral hotărîrea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și

emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii,

constată:

La 15 noiembrie 2019, SRL ,,Reconscivil” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului General al mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că în temeiul Contractului de vânzare-cumpărare

nr. 2110 din 23 martie 2018, SRL „Reconscivil” a dobândit în proprietate terenul cu

nr. cadastral xxxxx din Calea Ieșilor, nr. 61/2, mun. Chișinău.

A menționat că în baza cererii depuse de SRL „Reconscivil”, Primăria mun.

Chișinău a eliberat Certificat de urbanism pentru proiectare cu nr. 605/18 din 20 august

2018 pe terenul cu nr. cadastral xxxxx.

Ulterior, în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 7/20 din 18 octombrie

2018 și a certificatului de urbanism sus enunțat cu anexarea tuturor actelor prevăzute

de Legea cu privire la autorizarea executării lucrărilor în construcții, la 8 noiembrie

2018, a fost eliberată Autorizația de construire nr. 630-c/18 pentru executarea lucrărilor

de construire a unui bloc locativ cu regim de înălțime maximal S+P+8E+M.

Prin încheierea din 15 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care

a fost emisă în cauza Ion Ceban împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la

1

anularea actului administrativ, s-a dispus suspendarea Deciziei nr. 7/20-3 din

18 octombrie 2018, iar în baza acestei încheieri judecătorești la 3 mai 2019, Primarul

general interimar al mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 261-d prin care a suspendat

autorizația de construire nr. 630-C/18 din 8 noiembrie 2018.

A explicat că la cererea SRL „Reconscivil”, prin încheierea din 21 mai 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost dispusă atragerea în proces în calitate de

terți a SRL „Reconscivil” și SRL ,,Interactivitate”, iar prin încheierea din 3 iunie 2019

s-a dispus anularea încheierii din 15 februarie 2019 prin care a fost suspendată Decizia

nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018 emisă de către Consiliului mun. Chișinău.

A relatat că la 5 iunie 2019, a înaintat demers în adresa Primarului General

interimar al mun. Chișinău, prin care a solicitat suspendarea și revocarea dispoziției

nr. 261-d din 3 mai 2019.

Astfel, la 3 iulie 2019, în baza demersului nr. 02-111/3499 din 5 iunie 2019 și a

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 3 iunie 2019, Primarul general

interimar al mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 468-d cu privire la revocarea dispoziției

nr. 261-d din 3 mai 2019.

Prin urmare, SRL „Reconscivil” a fost repusă în dreptul său legal de a valorifica

autorizația de construire nr. 630-C/18 din 8 noiembrie 2018.

A susținut că la 9 septembrie 2019, în lipsa unei motivări și proceduri

administrative, fără a comunica și solicita explicații, prin dispoziția Primarului general

interimar al mun. Chișinău cu nr. 636-d, s-a dispus revocarea dispoziției nr. 468-d din

3 iulie 2019 cu privire la revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019.

A evidențiat că de fapt, temeiul de bază al emiterii dispoziției nr. 261-d din 3 mai

2019 a fost încheierea din 15 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În acest context a precizat că încheierea respectivă a fost anulată prin încheierea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 3 iunie 2019, care a devenit irevocabilă.

Prin urmare, a opinat că în lipsa unei noi hotărâri judecătorești la caz și cu

ignorarea procedurii ce se impune la emiterea unui act administrativ individual

defavorabil, se constată o situație în care, primarul general interimar absolut ilegal, a

revocat dispoziția nr. 468-d din 3 iulie 2019 și astfel a suspendat autorizația de

construire nr. 630-C/18 din 8 noiembrie 2018.

Drept urmare, la 18 septembrie 2019 cu nr. de intrare la 02-111/5866 la Primăria

mun. Chișinău a fost înregistrată cererea prealabilă prin care a solicitat revocarea

dispoziției nr. 636-d din 9 septembrie 2019.

Prin răspunsul cu nr. 02-111/5866 din 29 octombrie 2019, Primăria municipiului

Chișinău i-a comunicat despre imposibilitatea satisfacerii cerințelor expuse în cerere

din motiv că Primarul în exercitarea atribuțiilor sale este în drept de a emite dispoziții

cu caracter normativ și individual, fiind ignorate în totalitate argumentele expuse în

cererea respectivă și fără acordarea unei motivări a respingerii acestora.

Este de părere că dispoziția nr. 636-d din 9 septembrie 2019 este ilegală, or din

dispoziția dată rezultă că motivele și temeiurile legale de revocare a dispoziției nr. 468-

d din 3 iulie 2019 sunt art. 29 alin. (1), art. 32 alin. (1) și art. 34 alin. (2) din Legea

privind administrația publică locală nr. 436 din 26 decembrie 2006, art. 15 alin. (1) și

alin. (2), art. 16 alin. (1) din Legea privind statutul mun. Chișinău nr. 136 din 17 iunie

2016 și art. 145 Cod administrativ, precum și decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/1

din 4 iulie 2019.

2

Astfel, a insistat că prevederile legale din Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 26 decembrie 2006 și Legea privind statutul mun. Chișinău nr. 136

din 17 iunie 2016 incluse în Dispoziția nr. 636-d din 9 septembrie 2019 fac referire

exclusiv la atribuțiile și drepturile pe care Primarul general le exercită în calitatea sa de

autoritate publică executivă dar nu se identifică reglementări privind procedura și

modalitatea de suspendare sau revocare a actului administrativ individual legal

favorabil.

În același timp a remarcat că decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/1 din 4 iulie

2019 se referă la exercitarea interimatului funcției de Primar al municipiului Chișinău

și nu are nicio incidență la dispozițiile cu nr. 261-d din 3 mai 2019 și nr. 468-d din

3 iulie 2019.

La fel, a punctat că art. 145 din Codul administrativ, inclus în textul dispoziției, se

referă la condițiile de revocare a unui act administrativ individual legal defavorabil, pe

când dispoziția cu nr. 468-d din 3 iulie 2019 în sensul art. 11 alin. (1) lit. b) Cod

administrativ, este un act administrativ individual legal favorabil, astfel încât revocarea

acestuia poate avea loc doar în condițiile prevăzute de art. 146 alin. (1) Cod

administrativ.

Cu referire la prevederile pct. 45, capitolul 2 din anexa nr. 1al Nomenclatorului

actelor permisive eliberate de către autoritățile emitente persoanelor fizice și

persoanelor juridice pentru practicarea activității de întreprinzător din Legea privind

reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr. 160 din 22 iulie 2011,

art. 17 din Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de

întreprinzător nr. 235 din 20 iulie 2016, art. 27810-27814 din Cod de procedură civilă, a

evidențiat că primarul general interimar este în drept să suspende și revoce autorizația

de construire, însă acesta are și obligația să respecte prevederile Legii ce reglementează

procedura și modalitatea de suspendare sau revocare a autorizației de construire.

A învederat, în acest sens că nerespectarea procedurii face ca actul administrativ

individual defavorabil prin care se suspendă autorizația de construire dispoziția nr. 261-

d din 3 mai 2019, să fie cu caracter abuziv și ilegal, iar actul administrativ prin care s-

a revocat un act administrativ abuziv și ilegal dispoziția nr. 468-d din 3 iulie 2019, are

un caracter legal favorabil și remediază abuzurile admise anterior.

A obiectat că Primăria mun. Chișinău a omis înștiințarea SRL „Reconscivil”

despre inițierea procedurii administrative ce s-a finalizat cu emiterea dispoziției nr. 636-

d din 9 septembrie 2019, neglijând obligația de citare în cadrul acestei proceduri

administrative și dreptul de a fi audiați.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 10 alin. (1), 15 alin. (1) și (2),

20, 21 alin. (1) și (3), 31, 32 alin. (2), 39, 70 alin. (1), 94 alin. (1), 118 alin. (1)-(3), 189,

191 Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea dispoziției Primarului general interimar al

municipiului Chișinău nr. 636-d din 9 septembrie 2019, privind revocarea dispoziției

nr. 468-d din 3 iulie 2019 cu privire la revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019.

Prin hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea, fiind anulată Dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 636-

d din 9 septembrie 2019 privind revocarea dispoziției nr. 468-4 din 3 iulie 2019 cu

privire la revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019.

3

La 1 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Primarul general al municipiului Chișinău și Primăria mun. Chișinău a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 20 decembrie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată

motivarea apelului.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus

de Primarul General al mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău, casată integral

hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și emisă o nouă

decizie de respingere a acțiunii.

La 14 iunie 2022, SRL ,,Reconscivil”, reprezentată de avocatul Roșca Vladislav a

depus recurs împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data

de 29 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o neîntemeiată fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material.

Astfel, a menționat că în decizia instanței de apel ca temeiuri de drept material

sunt invocate prevederile art. 29 alin. (1) lit. t), art. 32 din Legea privind administrația

publică locală, art. 4 alin. (1) din Legea privind descentralizarea administrativă, art. 15,

16 din Legea privind statutul municipiului Chișinău, art. 6 din Legea privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului, art. 145-146, 148 Cod administrativ.

Cu referire la prevederile enunțate, a notat că este indubitabilă competența

Primarului general al mun. Chișinău de a emite dispoziții de revocare a actelor

permisive pe care le-a eliberat, astfel retragerea, revocarea sau anularea unui act

administrativ individual incontestabil se decide de autoritatea publică competentă

conform art. 53-59 din Codul administrativ sau conform altor prevederi legale.

Însă pe lângă drepturile conferite de prevederile legale vizate supra, autoritatea

publică mai este și obligată la respectarea principiului statuat la art. 31 Cod

administrativ, conform căruia actele administrative individuale și operațiunile

administrative scrise trebuie să fie motivate.

Or, din conținutul dispoziției Primarului general interimar al mun. Chișinău

nr. 636-d din 9 septembrie 2019 cu privire la revocarea dispoziției nr. 468-d din 3 iulie

2019 prin care a fost revocată dispoziția nr. 261-d din 3 mai 2019, autoritatea emitentă

a reținut doar normele de drept ce fac referire exclusiv la atribuțiile și drepturile pe care

Primarul general le exercită în calitatea sa de autoritate publică executivă și art. 145 din

Codul administrativ, care prevede revocarea actului administrativ individual.

Având în vedere dispozițiile art. 118 Cod administrativ, a evidențiat că prima

instanță absolut justificat a ajuns la concluzia că indicarea normelor ce prevăd atribuțiile

autorității publice conferite de lege, nu constituie o motivare plauzibilă a unui act

administrativ emis de o autoritate publică în realizarea scopului și standardelor definite

de lege, iar dispoziția contestată nu corespunde cerințelor de motivare, or în aceasta nu

au fost indicate circumstanțele de fapt și de drept care au generat emiterea acesteia, prin

ce se creează incertitudine și neclaritate.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

La 14 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primarului

general al municipiului Chișinău și Primăriei mun. Chișinău copia recursului depus de

4

SRL ,,Reconscivil”, reprezentată de avocatul Roșca Vladislav, fiindu-le explicat dreptul

de a depune referință la recursul declarat (f. d. 204).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 mai 2022,

dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 25 mai 2022, iar decizia motivată ce

se solicită a fi casată la data de 29 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică și avizul de recepție al scrisorii recomandate anexate la dosar (f. d. 189, 196-

197).

Astfel, recursul depus la 14 iunie 2022 (f. d. 190) și motivarea recursului

prezentată la data de 29 august 2022 (f. d. 201), sunt în termen, reieșind din faptul că

ultima zi de prezentare a motivării recursului a fost pe data de 28 august 2022 (zi de

duminică).

Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de SRL ,,Reconscivil” împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a

fost numit pentru examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a

hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una din următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

Potrivit art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

5

felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma prevederilor art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) din același articol, instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Astfel, din cumulul probatoriu administrat speței, rezultă că la în urma examinării

cererii depuse de SRL „Reconscivil”, Primăria mun. Chișinău la 8 noiembrie 2018, a

eliberat autorizația de construire nr. 630-c/18 în vederea executării lucrărilor de

construire a blocului de locuințe pe terenul cu nr. cadastral xxxxx din Calea Ieșilor nr.

61/2 mun. Chișinău, cu regim de înălțime maximal S+P+8E+M.

Prin dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 261-d din 3 mai 2019, s-a

dispus suspendarea autorizației de construire nr. 630-c/18 eliberată SRL „Reconscivil”

la 8 noiembrie 2018.

La 3 iulie 2019, a fost emisă dispoziția Primarului general interimar al mun.

Chișinău nr. 468-d cu privire la revocarea Dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019.

Ulterior, la 9 septembrie 2019, Primarul general interimar al mun. Chișinău prin

Dispoziția nr. 636-d a dispus revocarea dispoziției nr. 468-d din 3 iulie 2019 ,,Cu privire

la revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019”.

La 18 septembrie 2019, în dezacord cu dispoziția Primarului general interimar al

mun. Chișinău nr. 636-d din 9 septembrie 2019, SRL „Reconscivil” a depus o cerere

prealabilă înregistrată la Primăria mun. Chișinău cu nr. 02-11/5866.

Iar prin răspunsul nr. 02-111/5866 din 29 octombrie 2019, Primarul general

interimar al mun. Chișinău, i-a refuzat SRL „Reconscivil” în satisfacerea cerințelor

invocate în cererea prealabilă depusă la 18 septembrie 2019.

La 15 noiembrie 2019, SRL „Reconscivil” înaintând acțiunea în judecată

împotriva Primarului general al mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, a solicitat

6

anularea dispoziției Primarului general interimar al municipiului Chișinău nr. 636-d din

9 septembrie 2019, privind revocarea dispoziției nr. 468-d din 3 iulie 2019 cu privire la

revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 17 iunie 2021

a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a admis acțiunea și a anulat Dispoziția Primarului

general al mun. Chișinău nr. 636-d din 9 septembrie 2019 privind revocarea dispoziției

nr. 468-4 din 3 iulie 2019 cu privire la revocarea dispoziției nr. 261-d din 03 mai 2019.

Judecând apelul depus de Primarul general al mun. Chișinău și Primăria mun.

Chișinău, instanța de apel prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a

admis apelul, a casat integral hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani și a emis o nouă decizie de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, cu referire la dispozițiile art. 32 din Legii privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 15-16 din Legea privind

statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, art. 6 din Legea privind

principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, art. 145, 146

alin. (1) lit. e), 148 alin. (1) Cod administrativ, a considerat că actul administrativ

contestat este întemeiat.

Or, decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018 „Cu

privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu

numărul cadastral xxxxx din Calea Ieșilor nr. 61/2”, prin care a fost aprobat Planul

Urbanistic Zonal cu privire la valorificarea terenului dat, a fost contestată în instanța de

judecată.

Astfel, la data emiterii dispoziției Primarului general interimar al mun. Chișinău

nr. 636-d din 9 septembrie 2019 Cu privire la revocarea dispoziției nr. 468-d din 3 iulie

2019 „Cu privire la revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019”, cauza intentată de

Ceban Ion împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea Deciziei nr.

7/20-3 din 18 octombrie 2018, nu era soluționată.

Verificând legalitatea deciziei contestate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, constată, însă, că instanța

de apel la adoptarea deciziei a interpretat eronat legea și a dat o apreciere greșită

materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-

se asupra aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a

ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii înaintate de SRL „Reconscivil”.

Astfel fiind, după cum se constată în speță, prin decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018 Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal

privind valorificarea terenului cu numărul cadastral xxxxx, Calea Ieșilor nr. 61/2, a

fost aprobat Planul Urbanistic Zonal cu privire la valorificarea terenului, cu operarea

modificărilor în Regulamentul local de urbanism, aprobat prin Decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, după cum urmează: codul de

reglementare urbanistică „S” (zonă specială) al terenului cu numărul cadastral xxxxx

din Calea Ieșilor nr. 61/2 se modifică cu codul „R6” (zonă rezidențială cu destinație

medie) (f. d. 24).

Prin autorizația de construire nr. 630-c/18 din 8 noiembrie 2018, ca urmare a

cererilor SRL „Reconscivil” adresate cu nr. 7513 din 12 septembrie 2018, nr. 8059 din

28 septembrie 2018 și nr. 8688 din 23 octombrie 2018 a fost autorizată executarea

7

lucrărilor de construire a unui bloc de locuințe pe terenul cu nr. cadastral xxxxx cu

regimul de înălțime maximală S+P+8E+M în mun. Chișinău, Calea Ieșilor nr. 61/2

conform prevederilor certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 605/18 din 20

august 2018 și a deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018

Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu

numărul cadastral xxxxx, Calea Ieșilor nr. 61/2 și a documentației de proiect (f. d. 23).

Prin încheierea din 15 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

cauza civilă la acțiunea lui Ceban Ion împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire

la anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018 Cu

privire la aprobarea Planului Urbanistic Zonal privind valorificarea terenului cu

numărul cadastral xxxxx, Calea Ieșilor nr. 61/2 a fost dispusă suspendarea Deciziei

nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018 emisă de către Consiliul municipal Chișinău până la

examinarea cauzei în fond (f. d. 30).

Prin dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 261-d din 3 mai 2019 „Cu

privire la suspendarea autorizației de construire nr. 630-c/18 din 8 noiembrie 2018”,

având în vedere nota informativă a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 15 februarie

2019 (nr. 12-3-8683-15022019), a fost dispusă suspendarea autorizației de construire

nr. 630-c/18 eliberată SRL „Reconscivil” pentru executarea lucrărilor de construire a

unui bloc de locuințe cu nr. cadastral xxxxx, cu regimul de înălțime maximal

S+P+8E+M, până la soluționarea litigiului (f. d. 13).

Prin încheierea din 3 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă cererea SRL „Reconscivil”, fiind dispusă anularea încheierii din 15 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin care a fost dispusă suspendarea

Deciziei nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018, emisă de către Consiliul mun. Chișinău

până la examinarea cauzei în fond (f. d. 25-27).

Este cert și faptul că la data de 3 iulie 2019, Viceprimarul municipiului Chișinău

a emis dispoziția nr. 468-d „Cu privire la revocarea Dispoziției nr. 261-d din 3 mai

2019” cu privire la suspendarea autorizației de construire nr. 630-C/18 din 8

noiembrie 2018, în baza demersului nr. 02-111/3499 din 5 iunie 2019, și încheierea

din 3 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 12).

Ulterior, la 9 septembrie 2019, Primarul general interimar a emis Dispoziția

nr. 636-d din 9 septembrie 2019, prin care a fost dispusă revocarea dispoziției nr. 468-

d din 3 iulie 2019 ,,Cu privire la revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019”, fiind

invocat ca temei prevederile art. 29 alin. (1) și alin. (2), art. 32 alin. (1) și art. 34

alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 26 decembrie 2006,

art. 15 alin. (1), (2) și art. 16 alin. (1) din Legea privind statutul municipiului Chișinău

nr. 136 din 17 iunie 2016 și art. 145 din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 31 din Codul administrativ, actele administrative

individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

Prevederile art. 118 alin. (1) – (3) din Codul administrativ stipulează că,

motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru

decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

8

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în

drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele

procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea

emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar,

dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă

a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe,

audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ

individual și condiționează legalitatea acestuia.

Din analiza dispozițiilor legale mai sus citate rezultă incontestabil că actele

administrative individuale urmează a fi motivate prin indicarea temeiurilor esențiale

de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia

sa.

După cum denotă actele cauzei potrivit dispoziției nr. 636-d din 9 septembrie

2019 Cu privire la revocarea dispoziției nr. 468-d din 3 iulie 2019 „Cu privire la

revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019”, Primarul general interimar al mun.

Chișinău drept temei de emiterea a acesteia a invocat doar prevederile art. 29 alin. (1)

și alin. (2), art. 32 alin. (1) și art. 34 alin. (2) din Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 26 decembrie 2006, art. 15 alin. (1), (2) și art. 16 alin. (1) din Legea

privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016 și art. 145 din Codul

administrativ.

În acest aspect, analizând dispoziția contestată prin prisma prevederilor legale

sus-enunțate instanța de recurs constată drept justă concluzia primei instanțe că

indicarea nomelor ce prevăd atribuțiile autorității publice conferite de lege, nu

constituie o motivare plauzibilă a unui act administrativ emis de o autoritate publică

în realizarea scopului și standardelor definite de lege.

Astfel, prima instanță a apreciat corect că în dispoziția nr. 636-d din 9 septembrie

2019, nu au fost specificate care au fost motive pentru care autoritatea emitentă a ajuns

la concluzia de revocare a dispoziției nr. 468-d din 3 iulie 2019, fără a fi reflectate

circumstanțele concrete care au determinat concluzia autorității.

Or, legiuitorul a reglementat instituția revocării actelor administrative într-o

manieră care să ofere protecția necesară beneficiarului, dar și un just echilibru între

principiul încrederii legitime, principiul securității și principiul legalității.

Aici, este de menționat că are o importanță decisivă respectarea principiului

încrederii legitime raportat la interesul administrației publice de a reveni asupra

propriilor decizii, mai ales în situațiile în care actele administrative ce s-ar intenționa

a fi revocate au conferit persoanelor drepturi subiective, iar acestea din urmă au o

încredere legitimă asupra stabilității acestor drepturi.

Corelând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs reține

ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe de a anula Dispoziția Primarului General

al mun. Chișinău nr. 636-d din 9 septembrie 2019 privind revocarea dispoziției nr. 468-

4 din 3 iulie 2019 cu privire la revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019 prin care

a fost suspendată autorizația de construire nr. 630-c/18 din 8 noiembrie 2018, întrucât

realizând activitatea administrativă care s-a soldat la caz cu emiterea actului

9

administrativ menționat, autoritatea publică nu a respectat principiul eficienței,

securității raporturilor juridice, proporționalității, nu a realizat o motivare ce ar fi avut

la bază o apreciere obiectivă a stării de fapt și de drept.

Mai cu seamă, este de menționat și faptul că anterior emiterii dispoziției

contestate prin încheierea din 3 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă cererea SRL „Reconscivil”, fiind dispusă anularea încheierii din 15

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin care a fost dispusă

suspendarea Deciziei nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018, emisă de către Consiliul mun.

Chișinău până la examinarea cauzei în fond, în baza căreia a fost eliberată autorizației

de construire nr. 630-C/18 din 8 noiembrie 2018.

Astfel, în baza încheierii din 3 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

Viceprimarul municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 468-d „Cu privire la

revocarea Dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019” cu privire la suspendarea autorizația

de construire nr. 630-C/18 din 8 noiembrie 2018, iar potrivit materialelor cauzei

rezultă că această încheiere nu a fost contestată.

Prin urmare autoritatea publică și-a atribuit competențele instanței de judecată,

reieșind din faptul că la baza emiterii dispoziției nr. 468-d din 3 iulie 2019 cu privire

la revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019 a stat anume încheierea din 3 iunie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pe cale de consecință, instanța de recurs apreciază ca lipsită de sens mențiunea

instanței de apel precum că la data emiterii dispoziției nr. 636-d din 9 septembrie 2019

cauza intentată de Ceban Ion împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la

anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018, nu era

soluționată.

Și acesta deoarece prin încheierea din 3 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost admisă cererea SRL „Reconscivil”, fiind dispusă anularea

încheierii din 15 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin care a fost

dispusă suspendarea Deciziei nr. 7/20-3 din 18 octombrie 2018, emisă de către

Consiliul mun. Chișinău până la examinarea cauzei în fond, astfel Deciziei nr. 7/20-3

din 18 octombrie 2018 și așa producea efecte juridice în virtutea încheierii din 3 iunie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani până la soluționarea cauzei.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată justețea concluziei

primei instanțe cu privire la temeinicia acțiunii SRL „Reconscivil” împotriva

Primarului general al mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea

dispoziției Primarului general interimar al municipiului Chișinău nr. 636-d din 9

septembrie 2019, privind revocarea dispoziției nr. 468-d din 3 iulie 2019 cu privire la

revocarea dispoziției nr. 261-d din 3 mai 2019, prin urmare netemeinicia deciziei

instanței de apel.

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este

legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată a

legii și aprecierea greșită a materialului probator, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și

de a menține hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

10

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Reconscivil”,

reprezentată de avocatul Roșca Vladislav.

Se casează integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

SRL ,,Reconscivil” împotriva Primarului general al mun. Chișinău și Primăriei

mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

11