2ra-1138/23 — incasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-1138/23

2-22113004-01-2ra-08082023

Prima instanță: Judecătoriei Hîncești sediul Central (Mereuță Tamara)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iurie Cotruță, Ion Țurcan și Victoria Sîrbu)

Î N C H E I E R E

21 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Casa Națională de

Asigurări Sociale

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Casa

Națională de Asigurări Sociale împotriva lui Sandu Marian privind încasarea sumei,

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

din 19 ianuarie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central

c o n s t a t ă :

La 03 august 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale s-a adresat cu cerere în

instanța de judecată împotriva lui Sandu Marian, solicitând încasarea din contul

pârâtului a sumei de 7050 lei.

În motivarea acțiunii s-a precizat că, la 01 iunie 2021 a eliberat lui Sandu Marian

Dumitru, bilet de tratament balneosanatorial, procurat din contul bugetului asigurărilor

sociale de stat, seria xxxx, la sanatoriul „Codru” pentru perioada de 09 iunie 2021 – 26

iunie 2021 la suma de 7050 lei. Eliberarea biletelor de tratament balneosanatoriale

pentru deținătorii de pensii este reglementată expres de Regulamentul privind

condițiile, modul de asigurare, evidența și distribuirea a biletelor de tratament

sanatorial acordat veteranilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 190/2010. Pct. 6

al Regulamentului prenotat reglementează expres condițiile pentru obținerea biletului

de tratament în temeiul mai multor acte normative.

În acest sens s-a menționat că, conform art. 17 din Legea nr. 190/2003 cu privire

la veteranii măsurile de protecție socială a veteranilor serviciului militar, veteranilor

din organele afacerilor interne, veteranilor Centrului Național Anticorupție veteranilor

din organele securității statului și a veteranilor sistemului administrației penitenciare

se stabilesc în conformitate cu legislația în vigoare. În cazul ieșirii la pensie pentru

vechime în muncă sau la împlinirea vîrstei, care le dă dreptul la pensie pentru limită de

vîrstă, veteranii menționați obțin și drepturile stabilite pentru veteranii muncii.

Respectiv, dreptul la asigurare cu bilete de tratament potrivit pct. 5, lit. c) din

1

regulamentul precizat mai sus, îl au veterani muncii, conform art. 9 din Legea nr.

190/2003 cu privire la veterani, cu excepția persoanelor angajate și a celor care

desfășoară activitatea de antreprenor sub diferite forme (cu excepția deținătorilor de

teren agricol), dacă în ultimele șase luni premergătoare lunii în care a fost eliberat

biletul au desfășurat activitate de întreprinzător – o data la trei ani.

Casa Națională de Asigurări Sociale a notat că, în urma evaluării informației

privind repartizarea biletelor de tratament balneosanatorial procurate din contul

bugetului asigurărilor sociale de stat, s-a constatat că Sandu Marian a beneficiat de bilet

de tratament cu încălcarea pct. 5, lit. c) al Regulamentului privind condițiile și modul

de asigurare, evidența și distribuirea a biletelor de tratament sanatorial acordate

veteranilor, aprobat prin HG nr. 190/2010.

Astfel, după examinarea actelor înaintate pentru eliberare biletului de tratament

balneosanatorial, la 01 iunie 2021, s-a constatat că pârâtul era angajat în câmpul muncii

la IP Gimanziul Andreev, fapt confirmat ulterior prin extrasul de cont al acestuia, iar

la ridicarea biletului de tratament oferit de Casa Națională de Asigurări Sociale, pârâtul

nu a comunicat despre faptul că este angajat în câmpul muncii, ducând în eroare Casa

Națională de Asigurări Sociale Hâncești, astfel declarând cu rea-credință asupra

faptului că nu este persoană angajată, ceea ce a generat prejudicierea bugetului de

asigurări sociale prin beneficierea neregulamentară a biletului de tratament

balneosanatorial menționat, suma căruia constituie 7050 lei.

Prin urmare, în temeiul art. 5, lit. c) din Regulamentul citat supra, pârâtul fiind

angajat în câmpul muncii nu avea dreptul la biletul balneosanatorial eliberat de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Reclamanta consideră că, în temeiul art. 261 din HG nr. 190 din 2010, potrivit

căruia persoanele care au obținut bilete ca urmare a prezentării unor acte false, sunt

obligate să restituie costul deplin al acestuia, iar Casa Națională de Asigurări Sociale

este îndreptățită să solicite restituirea costului biletului de tratament balneosanatorial,

în acest sens a expediat o scrisoare prin care pârâtul a fost înștiințat despre prejudiciul

cauzat și consecințele în caz de nereturnare benevolă a sumei datorate, însă, pârâtul din

motive neîntemeiate a refuzat să achite costul biletului în sumă de 7050 lei.

Prin hotărârea din 19 ianuarie 2023 a Judecătoriei Hîncești sediul Central, s-a

respins cererea înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva lui Sandu

Marian privind încasarea sumei de 7050 lei, ca fiind neîntemeiată.

La 20 ianuarie 2023 și la 30 martie 2023, în termenul legal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel

depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 19 ianuarie

2023 a Judecătoriei Hîncești sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a dat o

apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond

expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept

material au fost aplicate corect.

Raportând circumstanțele speței, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiat

raționamentul primei instanțe privind respingerea cererii de chemare în judecată

înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece în cadrul examinării cauzei

nu s-a dovedit că Sandu Marian a dus Casa Națională de Asigurări Sociale în eroare, a

prezentat acte false, comunicând că nu lucrează. Ori, din declarațiile pârâtului-intimat,

2

se deduce că acesta nu a fost întrebat de nimeni dacă lucrează sau nu, iar dacă îl

întrebau, cu certitudine avea să comunice că lucrează și nu avea să accepte buletinul

de tratament, fiindcă suma solicitată de reclamant este mai mare decât cea cu care el

avea posibilitate să cumpere un astfel de buletin la aceiași stație balneară, cum a făcut-

o și în alți ani.

De asemenea, instanța e apel a menționat că apelantul atât în acțiunea înaintată,

cât și în cererea de apel face trimitere la art. 9 pct.5, lit. c) din HG nr. 190 din 2003,

însă pârâtul-intimat se încadrează în prevederile art.11 din Legea 190/2003, deoarece

acesta face parte din categoria veteranilor organelor afacerilor interne și nu din

categoria de veteran ai muncii. Astfel, pentru categoria veteranilor organelor afacerilor

interne, Regulamentul HG 190/2010 prevede prin pct.5 lit. e) și nu pct.5 lit. c) invocat

de reclamant că au dreptul la asigurarea cu bilete de tratament sanatorial gratuit în

centrele de reabilitare.

În această ordine de idei, din prevederile punctelor 7, 8, 11 a hotărârii de Guvern

nr. 190/2003, instanța de apel a reiterat că, cadrul legal relevant speței instituie anumite

criterii în raport cu care, solicitantul biletului de tratament balneosanatorial poate

beneficia gratuit de această facilitate, deoarece acesta la momentul depunerii solicitării

privind eliberarea biletului de tratament, Sandu Marian era pensionar al Ministerului

Afacerilor Interne și deține distincția „Crucea” pentru serviciul impecabil clasa II, fapt

confirmat prin legitimația nr. xxxxx și brevetul nr. xxxxxx ( f.d. 28, 29).

În concluzie, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a examinat cauza

sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele

invocate în apel, poartă un caracter declarativ.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 25 iulie 2023, prin intermediul poștei

electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a menționat că decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe sunt neîntemeiată, bazate pe aplicarea eronată a legii materiale aplicabile la

caz și anume art. 17 al Legii nr. 190/2003 cu privire la veterani.

A indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu a elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corecta a pricinii, fapt ce

necesită a fi casată.

Curtea Supremă de Justiție, la 08 august 2023, a expediat în adresa intimatului

copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și

avizul de recepție, anexate la materialele dosarului.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că, din materialele dosarului rezultă că decizia

recurată a fost pronunțată la 23 mai 2023 și expediată în adresa participanților la proces

la 30 iunie 2023, drept dovadă servind scrisoarea de expediere a actului judecătoresc.

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, la 25 iunie 2023, este în

termen.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

3

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra

în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost depus

până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul părții recurente cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele sau a

interpretat eronat legea.

4

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers împotriva Suediei 09 octombrie 1991, p. 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existenta unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5