3ra-630/20 — obligarea acordării biletului de tratament sanatorialgratuit si repararea prejudiciului moral

3ra-630/20 — obligarea acordării biletului de tratament sanatorialgratuit si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-630/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și recursul

declarat de Valeriu Chirița,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Chirița Valeriu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casa Teritorială

de Asigurări Sociale sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, persoană terță Mișcarea

Refugiaților Transnistreni privind obligarea acordării biletului de tratament

sanatorial gratuit și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 noiembrie 2019

și în partea casată a fost emisă o decizie nouă prin care, s-a declarat inadmisibilă

acțiunea privind repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 18 mai 2019 Chirița Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ciocana, mun.Chișinău, terț Mișcarea Refugiaților Transnistreni privind obligarea

acordării biletului de tratament sanatorial gratuit, repararea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că este veteran de război și a participat la luptele

pentru apărarea independenței și integrității teritoriale ale Republicii Moldova.

A menționat că conform legitimației nr. 10623 eliberată la 10 noiembrie 1998

de către Departamentul administrativ militar al Ministerului Apărării al Republicii

Moldova, se confirmă faptul că este participant la lupte și are dreptul la înlesnirile și

privilegiile prevăzute de legislația Republicii Moldova.

1

A afirmat că a depus cerere pentru eliberarea biletului de tratament cu

documentele necesare, înregistrate la 01 septembrie 2015 cu nr. 15/378 de către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale a sectorului Ciocana.

A notat că, s-a adresat cu cerere la data de 22 martie 2019 către Casa Națională

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și Casa Teritorială de Asigurări Sociale

a sectorului Ciocana, prin care a solicitat să i se acorde un bilet de tratament

sanatorial gratuit o dată la trei ani, conform Legii menționate, în centrele de

reabilitare ale Ministerului Muncii, Protecție Socială și Familiei și în alte instituții

de acest tip, în or. Sergheevca, Ucraina la începutul lunii august 2019.

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului Ciocana din

19 aprilie 2019 cu nr. 3134/C-31-2019, s-a comunicat că sunt înregistrate 51 de

cereri înaintea sa, respectiv cererea sa va fi examinată în ordinea stabilită, fără a

afecta drepturile altor persoane, fără însă a concretiza și a fi informat când va

beneficia de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani conform Legii cu privire la

veterani nr.190 din 08.05.2003 și în conformitate cu prevederile cap. II pct. 5 lit. b)

a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.190 din 17.03.2010.

A solicitat reclamantul de a obliga pârâții Casa Națională de Asigurări Sociale

și Casa Teritorială de Asigurări Sociale a sectorului Ciocana, mun. Chișinău, să-i

acorde un bilet de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani, conform Legii cu

privire la veterani nr. 190 din 08.05.2003 și în conformitate cu prevederile cap. II

pct. 5 lit. b) a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.190 din 17.03.2010,

pentru perioada anilor 2015–2018, încasarea de la pârâți în beneficiul său a sumei

de 50 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, cât și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial acțiunea și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chișinău să-i acorde lui Chirița

Valeriu bilet de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani pentru perioada 01

septembrie 2015 – 01 septembrie 2018 în Centrele de reabilitare ale Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și în alte instituții de acest tip.

În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Manifestând dezacord cu hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la 17

decembrie 2019 apel nemotivat, iar la 11 ianuarie 2020 apel motivat, cu respectarea

termenelor prevăzute de lege.

La 11 ianuarie 2020 și Valeriu Chirița a depus apel împotriva hotărârii din 25

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, doar în partea ce ține de

respingerea pretenției privind încasarea prejudiciului moral.

Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat parțial

hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și în partea

casată s-a emis o decizie nouă prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată

de Chirița Valeriu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei teritoriale

de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chișinău, terț Mișcarea Refugiaților

Transnistreni privind repararea prejudiciului moral.

În rest, s-a menținut hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

2

La 23 aprilie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei instanței de apel cu adoptarea unei decizii noi.

În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței

de apel, reiterând circumstanțele de fapt indicate în cererea de apel, menționând că

instanța de judecată nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare

ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de instanța de apel ca fiind stabilite.

A menționat că instanța de apel superficial a tratat circumstanțele cauzei, nu a

exercitat un control judiciar complet, cu respectarea efectului devolutiv al apelului,

asupra ceea ce a hotărât prima instanță, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții

nemotivate și neconvingătoare.

A specificat că instanța de apel nu s-a expus referitor la argumentele părților

din cererile de apel, iar constatările instanței de apel nu conțin o argumentare clară,

bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei.

A evidențiat faptul că instanța de apel doar parțial a supus controlului

admisibilitatea acțiunii lui Valeriu Chirița or, Casa Națională de Asigurări Sociale

nu a emis niciun act administrativ defavorabil prin care să-i fi refuzat intimatului în

acordarea biletului sanatorial gratuit în anul 2019. Prin urmare, intimatul nu poate

invoca existența unui drept vătămat în sensul art. 17 Codul administrativ, și ca

consecință se deduce caracterul inadmisibil integral al acțiunii intimatului prin

prisma art. 207 alin. (2) lit. e) Codul administrativ.

A remarcat faptul că prin scrisoarea anexată la materialele cauzei nr. 7456 din

16 septembrie 2019 se confirmă că Valeriu Chirița a fost invitat la Casa Națională

de Asigurări Sociale pentru a i se elibera biletul de tratament sanatorial gratuit în

anul 2019. Instanțele au remarcat această scrisoare, care însă a rămas fără apreciere,

or această scrisoare demonstrează că organul de asigurări sociale și-a onorat

obligațiunea legală față de intimat privind asigurarea acestuia cu bilet de tratament

pentru perioada anilor 2017–2019.

La 02 iunie 2020, Chirița Valeriu a depus referință, prin care a solicitat

declararea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil,

or instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat

corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs în esența lor sunt

expuse asupra circumstanțelor de fapt și de drept, cărora instanța de apel le-a dat o

apreciere corectă.

La 02 iunie 2020 Valeriu Chirița a depus recurs împotriva deciziei din 26

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe doar în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral, cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere integrale a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței

de apel referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, reiterând

circumstanțele de fapt indicate pe parcursul examinării cauzei, menționând că

instanța de apel a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept material,

temeiuri prevăzute de art. 432 ale Codului de procedură civilă.

A menționat că nu este de acord cu soluția instanței de apel or, pe parcursul

unui termen îndelungat a suportat evident o încordare psihică, retrăiri, stare de stres,

circumstanțe legate de suferințe morale, atât psihice, cât și fizice. Instanța nu a ținut

3

cont de concediul medical și nu a ținut cont că prin respingerea nejustificată a cererii

de acordare a biletului sanatorial i-au fost cauzate prejudicii morale.

A remarcat că fiecare stat trebuie să asigure funcționarea unor instrumente

juridice care să fie adecvate și suficiente pentru a asigura executarea obligațiilor

pozitive care revin statului (cauza Ruianu vs România).

Recursul depus de Valeriu Chirița a fost expediat în adresa intimaților, fiind

recepționat la 05 iunie 2020, însă intimați nu și-au valorificat dreptul de a depune

referință.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura

de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta cauză urmează a fi judecată

prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin

Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în partea materială urmează a fi aplicate

prevederile legale în vigoare la momentul inițierii procedurii administrative, și

anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată

la 01 aprilie 2019).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 februarie 2020.

Decizia instanței de apel a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale

la 04 mai 2020 (f.d. 120). În adresa lui Valeriu Chirița a fost expediată decizia

integrală a instanței de apel la 04 mai 2020 (f.d. 119), însă la dosar lipsește

confirmarea recepționării acesteia.

Completul reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie

2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării

de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep

să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență

instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

Conform art. 1 din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova privind

declararea stării de urgență nr. 55 din 17.03.2020, s-a declarat stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

4

Totodată, potrivit pct. 8 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenele de

exercitare a căilor de atac în cauzele care se suspendă de drept aflate în curs la data

instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termen, de

aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

În această ordine de idei, pornind de la faptul că starea de urgență a fost

declarată pentru perioada 17 martie 2020 – 15 mai 2020, iar conform anexei

dispoziției Comisiei pentru situații excepționale a R. Moldova nr. 1 din 18 martie

2020, termenul de procedură care a început să curgă, se suspendă pe toată durata

stării de urgenta instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

constată că Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recursul la 23 aprilie

2020, în termen, în perioada când era instituită starea de urgență, iar Valeriu Chirița

la 02 iunie 2020, la fel în termenul stabilit de lege, or starea de urgență a fost

declarată până la 15 mai 2020, iar la dosar lipsește confirmarea recepționării deciziei

de către acesta.

La 26 august 2020, examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale și recursului declarat de Valeriu Chirița împotriva

deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, completul de admisibilitate

al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție a dispus examinarea recursurilor, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în recurs și referință prin prisma materialelor

din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul Casei Naționale

de Asigurări Sociale, de a casa decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

și a emite o decizie nouă, iar recursul lui Valeriu Chirița de a-l respinge, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei

instanței de apel și emite o decizie nouă.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura

în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1)

Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

5

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019),

Legii cu privire la veterani nr. 190-XV din 08.05.2003, precum și ale Hotărârii

Guvernului nr. 190 din 17.03.2010 cu privire la aprobarea Regulamentului privind

condițiile, modul de asigurare, evidență și distribuire a biletelor de tratament

sanatorial acordate veteranilor.

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice

persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către

o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei

ce i-a fost cauzată.

Conform art. 3 din aceeași lege, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ

îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este

vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de:

autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi;

subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din structurile specificate la lit. a) și

b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede că, examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile

de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).

Din materialele dosarului s-a constatat că, înaintând la 18 mai 2019 cerere de

chemare în judecată, Valeriu Chirița a solicitat obligarea pârâților Casa Națională de

Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Ciocana, mun.

Chișinău, să-i acorde un bilet de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani,

conform Legii cu privire la veterani nr. 190 din 08.05.2003 și în conformitate cu

prevederile cap. II pct. 5 lit. b) a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.190

din 17.03.2010, pentru perioada anilor 2015–2018, încasarea de la pârâți în

beneficiul său a sumei de 50 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, cât și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

temeiniciei acțiunii depuse, fiind admisă parțial, cu respingerea ca neîntemeiată a

cerinței ce ține de repararea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel prima instanță a concluzionat că Valeriu Chirița ca

veteran de război, beneficiază de înlesnirile prevăzute de Legea cu privire la veterani

nr. 190 din 08.05.2003, și deoarece din probele anexate la dosar rezultă că acesta nu

a beneficiat de astfel de înlesniri pe perioada anilor 2015–2018, a fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul

Ciocana, mun.Chișinău să-i acorde lui Chirița Valeriu bilet de tratament sanatorial

gratuit o dată la trei ani pe perioada 01 septembrie 2015 – 01 septembrie 2018 în

6

Centrele de reabilitare ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și în

alte instituții de acest tip.

Pretenția privind încasarea prejudiciului moral instanța a respins-o ca

neîntemeiată or, obligația de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral o exercită

partea vătămată. La caz, însă Valeriu Chirița nu a probat cauzarea prin inacțiunile

pârâților a unor suferințe psihice sau lezarea unor altor drepturi nepatrimoniale ce

urmează a fi compensate în bani.

Instanța de apel efectuând controlul judiciar al hotărârii primei instanțe, a casat-

o parțial și în partea casată a emis o decizie nouă prin care a declarat inadmisibilă

acțiunea înaintată de Chirița Valeriu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Ciocana, mun. Chișinău, terț

Mișcarea Refugiaților Transnistreni privind repararea prejudiciului moral. În rest, s-

a menținut hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel instanța de apel a concluzionat că având în vedere probele

anexate la materialele cauzei și cadrul legal pertinent, instanța de fond just a hotărât

de a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări

Sociale sectorul Ciocana, mun. Chișinău să-i acorde lui Chirița Valeriu bilet de

tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani pe perioada 01 septembrie 2015 – 01

septembrie 2018, în centrele de reabilitare al Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și în alte instituții de acest tip.

Ce ține de pretenția reclamantului de încasare a prejudiciului moral, instanța

de apel a constatat că hotărârea instanței de fond este neîntemeiată parțial, doar în

partea respingerii cerinței de încasare a prejudiciului moral or, soluția în cauză a fost

adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

În susținerea poziției sale instanța de apel a menționat că potrivit art. 167 alin.

(4) Cod administrativ, dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea

prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se examinează de

autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată.

În context, instanța de apel a reținut că, Valeriu Chirița nu s-a adresat cu o

cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la

compensarea prejudiciului moral pentru neexecutarea Legii cu privire la veterani

nr.190 din 08.05.2003 or, prevederile Codului administrativ în vigoare din 01 aprilie

2019, prevăd expres obligativitatea părții de a respecta procedura prealabilă în cazul

solicitării reparării prejudiciului. Decizia autorității publice privind acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală

constituie în sine un act administrativ individual.

Prin urmare instanța a concluzionat că cerința privind repararea prejudiciului

moral este inadmisibilă or, la caz nu s-a respectat procedura prealabilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită, fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material, precum și aprecierea incorectă a probelor prezentate,

motiv din care hotărârile judecătorești nu pot fi menținute.

În susținerea poziției enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ menționează că cazul dedus judecății este

7

reglementat de Legea cu privire la veterani nr. 190-XV din 08.05.2003, cât și

Hotărârea Guvernului nr. 190 din 17.03.2010 cu privire la aprobarea Regulamentului

privind condițiile, modul de asigurare, evidență și distribuire a biletelor de tratament

sanatorial acordate veteranilor.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că Valeriu Chirița, deține statutul

de veteran de război, și beneficiază de dreptul la protecția socială stabilită de

legislație, fapt ce se confirmă prin legitimația nr.10623 eliberată la 10 noiembrie

1998 de către Departamentul administrativ-militar al Ministerului Apărării și

legitimația valabilă pe termen nelimitat, eliberată ulterior cu nr. C8210 la 24 iunie

2019 de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova (f.d. 8, 46).

Conform art. 14 alin. (1) lit.g) din Legea cu privire la veterani nr. 190-XV din

08.05.2003, veteranii de război au dreptul la bilete de tratament sanatorial gratuit o

dată la trei ani în centrele de reabilitare ale Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și în alte instituții de acest tip.

Astfel la 01 septembrie 2015, folosindu-se de dreptul oferit prin lege, Valeriu

Chirița a depus cerere pentru eliberarea biletului de tratament, cererea fiind

înregistrată la 01 septembrie 2015 cu nr.15/378, fapt confirmat prin talonul detașabil

prezentat de către reclamant (f.d. 10).

La 22 martie 2019 Valeriu Chirița a depus cerere la Casa Națională de Asigurări

Sociale și la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Ciocana, solicitând

acordarea biletului de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani conform Legii cu

privire la veterani nr. 190-XV din 08.05.2003, în or.Sergheevca, Ucraina la începutul

lunii august 2019 (f.d. 11-12).

Prin răspunsul nr. 3134/c-31-2019 din 19 aprilie 2019 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sectorul Ciocana, Valeriu Chirița a fost informat că perioada la

reabilitarea medicală de care beneficiază solicitantul va fi realizată pentru anii 2017–

2019, iar potrivit datelor din Registrul de evidență și distribuire a biletelor de

tratament, înaintea sa sunt înregistrate 51 de cereri la sanatoriul „Orizont”

or.Sergheevca, astfel că cererea va fi examinată în ordinea stabilită fără a afecta

drepturile altor persoane (f.d. 15).

Totodată și prin informația Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul

Ciocana nr. 4553 din 25 iunie 2019 expediată în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale, se confirmă consecutivitatea cererilor depuse de către Valeriu Chirița la

Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Ciocana, informațiile privind

eliberarea biletelor de tratament sanatorial, cât și perioadele în care recurentul

Valeriu Chirița și-a realizat dreptul la reabilitare medicală (f.d. 35).

La 16 septembrie 2019 în adresa lui Valeriu Chirița a fost expediată solicitarea

cu nr. 7456 de prezentare la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Ciocana

în decurs de 10 zile, în vederea acordării biletului de tratament sanatorial (f.d. 47).

Colegiul reține că, la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ îl constituie obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Ciocana de acordare a biletului de

tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani, pentru perioada anilor 2015–2018 și a

cerinței subsecvente de încasare a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei,

pentru neexecutarea Legii cu privire la veterani nr. 190-XV din 08.05.2003.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit.g) din Legea cu privire la

veterani nr. 190-XV din 08.05.2003, veteranii de război au dreptul la bilete de

8

tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani în centrele de reabilitare ale Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și în alte instituții de acest tip.

Conform pct. 5 lit.b) din Hotărârea Guvernului nr. 190 din 17.03.2010 cu

privire la aprobarea Regulamentului privind condițiile, modul de asigurare, evidență

și distribuire a biletelor de tratament sanatorial acordate veteranilor, dreptul la

asigurarea cu bilete de tratament sanatorial gratuit în centrele de reabilitare ale

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și în alte instituții de acest tip,

conform indicațiilor medicale, îl au veteranii de război, conform art.7 din Legea

nr.190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani – o dată la trei ani.

Din probatoriul administrat, se constată că Valeriu Chirița dispune de dreptul

prevăzut la art. 14 alin. (1) lit.g) din Legea cu privire la veterani nr. 190-XV din

08.05.2003, și în acest sens, cu respectarea pct. 7, 9 din Hotărârea Guvernului nr.

190 din 17.03.2010 cu privire la aprobarea Regulamentului privind condițiile, modul

de asigurare, evidență și distribuire a biletelor de tratament sanatorial acordate

veteranilor, Valeriu Chirița a înregistratat la 01 septembrie 2015 cererea privind

eliberarea biletului de tratament.

Conform art. 93 Codul administrativ, fiecare participant probează faptele pe

care își întemeiază pretenția.

Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele

atribuite exclusiv sferei sale.

Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza

prevederilor legale.

Conform art. 195 Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitoare la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Conform art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, faptele invocate de una din

parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

În acest context, Colegiul constată că Casa Națională de Asigurări Sociale și

Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Ciocana au susținut în cadrul

examinării cauzei, prezentând în acest sens probele respective, care nu au fost

contestate de către Valeriu Chirița, precum că în perioada 25 iulie 2015 – 11 august

2015 ultimul s-a aflat la tratament în sanatoriul „Serghei Lazo” or.Sergheevca,

realizând dreptul la reabilitare medicală pentru perioada 2014–2016, iar după

revenirea în țară, la 01 septembrie 2015 Valeriu Chirița a depus cerere de solicitare

a biletului de tratament cu dreptul la reabilitare medicală pentru următoarea perioadă

2017–2019 (f.d. 15, 31-34, 35). Instanțele de judecată au admis cerința lui Valeriu

Chirița privind acordarea biletului de tratament sanatorial pentru perioada anilor

2015–2018, fără a justifica prin ce se întemeiază soluția dată, calculând eronat

începutul perioadei de trei ani – anul 2015, asta în timp ce, după cum s-a menționat

9

mai sus, Valeriu Chirița a beneficiat de bilet de tratament în perioada 25 iulie 2015

– 11 august 2015 în sanatoriul „Serghei Lazo” or.Sergheevca, realizând dreptul la

reabilitare medicală pentru perioada 2014–2016.

Colegiul lărgit reiterează că la caz nici nu se atestă un refuz din partea Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Ciocana de acordare a biletului de tratament

sanatorial, fiindu-i doar explicat lui Valeriu Chirița că va beneficia de biletul de

tratament sanatorial cu respectarea rândului pentru persoane care au depus cereri

similare. Totodată, perioada de trei ani pentru care se pretinde eliberarea biletului de

tratament la data depunerii cererii de chemare în judecată și data examinării litigiului

nu era expirată.

Prin urmare, se constată că la data depunerii cererii de chemare în judecată lui

Valeriu Chirița nu i-a fost încălcat dreptul pretins și neîntemeiat s-a solicitat

acordarea biletului de tratament sanatorial, aceasta în timp ce la 16 septembrie 2019

acestuia i-a fost expediată solicitarea cu nr. 7456 de prezentare la Casa Teritorială

de Asigurări Sociale sectorul Ciocana în decurs de 10 zile, în vederea acordării

biletului de tratament sanatorial (f.d. 47), care însă nu a fost valorificat de către

Valeriu Chirița or, dînsul a explicat în ședința instanței de apel că a avut interesul de

a beneficia de biletul de tratament sanatorial la începutul lunii august 2019, în

perioada când se afla în concediul anual la locul de muncă.

Colegiul lărgit consideră irelevantă pentru examinarea cauzei adeverința nr. 01-

15/1467 din 27 septembrie 2019 a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească, prin care se confirmă că Valeriu Chirița a beneficiat în anul 2019

de concediu anual, următorul concediu urmând a-i fi acordat în anul 2020 conform

programărilor or, legislația pertinentă cazului litigios nu prescrie în mod imperativ

oportunitatea beneficiarelor de a alege perioada când poți beneficia de tratament

sanatorial. Mai mult, conform pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 190 din

17.03.2010 cu privire la aprobarea Regulamentului privind condițiile, modul de

asigurare, evidență și distribuire a biletelor de tratament sanatorial acordate

veteranilor, sunt expres indicate temeiurile când beneficiarul poate refuza primirea

biletului de tratament sanatorial, concediul anual nefiind inclus în aceste condiții.

Art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 (abrogată la 01 aprilie 2019), prevede că persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns

în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Conform art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019), în cazul admiterii acțiunii, instanța de

contencios administrativ se pronunță, la cerere, și asupra reparării prejudiciului

material și moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în

termenul legal a cererii prealabile.

Analizând cadrul legal precitat, cumulul circumstanțelor stabilite și probele

anexate la materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată lipsa încălcării dreptului lui Valeriu

Chirița la acordarea biletelor de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani, motiv

10

pentru care va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, inclusiv

cerința subsecventă de încasare a prejudiciului moral.

În concluzie, Colegiul lărgit menționează că nu s-a stabilit încălcarea dreptului

lui Valeriu Chirița prevăzut de art. 14 alin. (1) lit.g) din Legea cu privire la veterani

nr. 190-XV din 08.05.2003 de către Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa

Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Ciocana, respectiv cerințele lui Valeriu

Chirița cu privire la obligarea pârâților Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa

Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Ciocana, mun. Chișinău, să-i acorde un bilet

de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani, pentru perioada anilor 2015–2018,

cât și încasarea de la pârâți în beneficiul său a sumei de 50 000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul Casei Naționale de

Asigurări Sociale urmează a fi admis.

Colegiul civil relevă că instanțele ierarhic inferioare eronat au apreciat perioada

de trei ani (01 septembrie 2015 – 01 septembrie 2018) pentru care Valeriu Chirița

urma să beneficieze de bilet de tratament sanatorial gratuit or, la materialele

dosarului se regăsește graficul prezentat de Casa Națională de Asigurări Sociale nr.

4553 din 25 iunie 2019 (f.d. 35), explicațiile părților, inclusiv personal Valeriu

Chirița nu a negat, dar și a confirmat că, a beneficiat din 2005 de bilete de tratament

sanatorial, inclusiv în perioada 25 iulie 2015 – 11 august 2015 pentru perioada anilor

2014 – 2016. În acest context următoarea perioada de trei ani pentru care Valeriu

Chirița urma să beneficieze de bilet sanatorial era 2017 – 2019.

În context, instanța de recurs remarcă că instanța judecătorească era obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Astfel, deși de către Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sectorul Ciocana au fost prezentate informații din baza de date

privind acordarea lui Valeriu Chirița a biletelor de tratament sanatorial, cât și

perioadele concrete, instanțele constatând în actele judecătorești consecutivitatea

eliberării de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Ciocana a biletelor

de tratament sanatorial pentru Valeriu Chirița, în motivarea deciziei nu a argumentat

de ce nu a admis aceste probe, însă a pus la baza hotărârii de admitere a pretenției

doar argumentele lui Valeriu Chirița din cererea de chemare în judecată.

Așadar, generalizând revendicările reclamantului și circumstanțele cauzei,

împrejurările descrise permit instanței de recurs să concluzioneze că, atât prima

instanță, cât și instanța de apel au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii,

cât și au dat apreciere arbitrară probelor prezentate, motiv din care actele

judecătorești de dispoziție emise de acestea nu pot fi menținute, iar cererea de

chemare în judecată depusă de către Valeriu Chirița urmează a fi respinsă ca fiind

neîntemeiată.

În atare situație, argumentele expuse de Valeriu Chirița în susținerea recursului

său, Colegiul le apreciază ca fiind neîntemeiate, având în vedere cumulul de probe

administrate la dosar și prevederile legale expuse supra, or, pretenția privind

încasarea prejudiciului moral este subsecventă pretenției privind obligarea Casei

Naționalede Asigurări Sociale și casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul

Ciocana să-i elibereze bilet de tratament sanatorial gratuit pentru perioada anilor

2015–2018, care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

11

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul

declarat de Valeriu Chirița este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale este întemeiat, urmând a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe și emiterea

unei decizii noi, prin care se va respinge acțiunea în contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Chirița.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) și 224 alin. (1) lit. f) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Valeriu Chirița.

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și, se emite

o decizie nouă prin care:

Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Chirița Valeriu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, persoană terță Mișcarea

Refugiaților Transnistreni privind obligarea acordării biletului de tratament

sanatorial gratuit și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

12