3ra-580/20 — contestarea actului administrativ

3ra-580/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-580/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Miniciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

D E C I Z I E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Artur Pșenicica, reprezentat de avocatul Valentin Balan împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Buiucani, mun.Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

emiterii unui act administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 03 aprilie 2019 reclamantul Artur Pșenicica, reprezentat de avocatul

Valentin Balan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Buiucani,

mun.Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii

unui act administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-8).

În motivarea acțiunii, reclamantul Artur Pșenicica, reprezentat de avocatul

Valentin Balan a indicat că la 30 decembrie 2014, atingând vîrsta de 42 de ani a

fost trecut în rezerva Forțelor Armate, având o vechime militară calendaristică

(vechimea în serviciu) de 22 ani și 28 de zile.

Reclamantul a menționat că la data de 31 decembrie 2014, i-a fost stabilită

pensia pentru vechime în muncă în mărime de 50 % din suma soldei.

Reclamantul a punctat că la data de 10 februarie 2015, s-a reangajat în

serviciul militar prin contract în cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri,

unde a îndeplinit serviciul militar până la 16 noiembrie 2018, când a fost repetat

trecut în rezerva Forțelor Armate.

1

Reclamantul a notat că la începutul lunii decembrie 2018, după trecerea în

rezerva Forțelor Armate, deoarece s-a mărit vechimea militară calendaristică

(vechimea în serviciu) de la 22 ani și 28 de zile, la 25 ani 10 luni 04 zile, s-a

adresat cu o cerere către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat

recalcularea pensiei anterior stabilite.

Reclamantul a subliniat că peste câteva zile, de către angajații Casei Naționale

de Asigurări Sociale a fost informat că pentru recalcularea pensiei, urmează să se

adreseze Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Buiucani, mun.Chișinău.

Reclamantul a precizat că la 10 decembrie 2018, a depus la Casa Teritorială

de Asigurări Sociale sect.Buiucani, mun.Chișinău cererea cu numărul de

înregistrare 93/2018/3938, prin care a solicitat recalcularea pensiei anterior

stabilită.

Reclamantul a învederat că întru confirmarea temeiniciei solicitării sale, la

cererea înaintată, a anexat și documentele care certificau vechimea militară

calendaristică (vechimea în serviciu) de 25 ani 10 luni 04 zile și mărimea soldei la

data de 16 noiembrie 2018.

Reclamantul a invocat că la data de 21 ianuarie 2019, a primit decizia cu

numărul de ieșire 93/2018/64714 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sect.Buiucani, mun.Chișinău, prin care cererea sa din data de 10 decembrie 2018,

privind recalcularea pensiei a fost respinsă.

Reclamantul a relevat că nefiind de acord cu decizia nominalizată, la data de

18 februarie 2019 a depus o cerere prealabilă în adresa Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sect.Buiucani, mun.Chișinău, solicitând admiterea cererii

prealabile, recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă reieșind din

situația de la 16 noiembrie 2018.

Reclamantul a indicat că prin răspunsul nr.1718 din 18 martie 2019 al Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Buiucani, mun.Chișinău, cererea prealabilă a

fost respinsă ca fiind ilegală.

Reclamantul a considerat că decizia și răspunsul Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sect.Buiucani, mun.Chișinău sunt ilegale, deoarece la

examinarea cererilor din 10 decembrie 2018 și respectiv, 18 februarie 2019, nu a

fost determinat corect raportul juridic în cauză, circumstanțe importante pentru

soluționarea corectă a cererii.

Reclamantul a reiterat că pensia pentru vechime în muncă în mărime de

50 % din suma soldei, i-a fost calculată reieșind din vechimea militară

calendaristică (vechimea în serviciu) de 22 ani și 28 de zile, însă la momentul

adresării privind recalcularea pensiei, vechimea militară calendaristică era de

25 ani 10 luni 4 zile.

Reclamantul a menționat că, la momentul calculării pensiei (31 decembrie

2014), suma soldei de 50 % a fost calculată reieșind din funcția și gradul militar

deținut la acel timp, pe când la data depunerii cererii, a solicitat recalcularea

pensiei reieșind din funcția de șef adjunct al Direcției, șef al Secției Securitate

internă a DSI a DTC și gradul militar locotenent- colonel.

Reclamantul a invocat că după reangajare în serviciul militar prin contract în

cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri și pe toată perioada de activitate

(10 februarie 2015-16 noiembrie 2018), a achitat lunar contribuții suplimentare la

fondul de asigurări sociale.

2

Reclamantul a considerat că conform prevederilor art. 14, 44, 51 și 61 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, nr.1544-XII din 23 iunie 1993, mărimea pensiei calculate anterior

urmează a fi recalculate, fiindu-i mărită cu cel puțin 9% (cîte 3% pentru fiecare an

deplin de activitate) reieșind din mărimea soldei la momentul când a fost repetat

trecut în rezerva Forțelor Armate (16 noiembrie 2018).

Reclamantul a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani, mun.Chișinău nr.93/2018/64714

din 21 ianuarie 2019 și răspunsul nr.1718 din data de 18 martie 2019; obligarea

pârâtului să-i recalculeze pensia anterior stabilită și să-i achite începând cu data

de 17 noiembrie 2018 pensia pentru vechime în muncă, reieșind din vechimea

militară calendaristică de 25 ani 10 luni 4 zile și funcția de șef adjunct a Direcție,

șef al Secției Securitate internă a DSI a DTC și gradul militar locotenent-colonel;

încasarea din contul pârâtului în folosul său a cheltuielilor de judecată în sumă de

5000 de lei.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Pșenicica Artur. Astfel, a fost

anulată în tot decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.93/2018/64714 din

19 decembrie 2018 și nr.1718 din 18 martie 2019, cu obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în serviciu lui

Pșenicica Artur, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii din 16 noiembrie 2018, a tuturor veniturilor înregistrate, cu

includerea în vechimea în serviciu a perioadei 10 februarie 2015 – 16 noiembrie

beneficiul lui Pșenicica Artur suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică. În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 13 martie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 05 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

decizii.

În motivarea recursului, recurenta, Casa Națională de Asigurări Sociale, a

invocat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept

material și procedural.

Recurenta a punctat că art. 2 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544-XII din 23 iunie 1993,

stabilește expres momentul apariției dreptului la pensie a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Recurenta a notat că prevederile art. 61 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nr. 1544 din

3

23 iunie 1993, reglementează dreptul la recalcularea pensiei stabilite anterior și

situațiilor în care recalcularea poate fi efectuată. Prin urmare, recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare

a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare (ce nu au fost prezentate la stabilirea inițială a pensiei) ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Recurenta a invocat că din prevederile legale menționate, rezultă cert că

dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de a

fi recalculată în condițiile legii. Mai mult, Legea nominalizată nu prevede dreptul

la recalcularea pensiei după o eventuală reangajare în serviciu și după eliberarea

din serviciu, adică pensia să fie recalculată din veniturile obținute după stabilirea

pensiei, precum pretinde intimatul.

Recurenta a subliniat că Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nr.1544-XII din 23 iunie 1993, nu

prevede recalcularea pensiei stabilite anterior colaboratorilor instituțiilor de forță în

legătură cu obținerea a unei noi vechimi în muncă în urma reangajării.

Recurenta a reiterat că neîntemeiat instanța de apel a conchis că intimatul

Artur Pșenicica, întrunește condițiile art.61 alin.(1) din Legea nominalizată.

Recurenta a evidențiat că intimatul Artur Pșenicica nu a prezentat acte noi,

obținute în urma reangajării (10 februarie 2015-16 noiembrie 2018), în asemenea

circumstanțe, actele respective nicidecum nu pot fi luate în considerare la

recalcularea pensiei stabilite anterior la 31 decembrie 2014.

Recurenta a menționat că specificarea concretă, prin lege a unor chestiuni, la

caz, ce țin de drepturile de pensionare a colaboratorilor instituțiilor de forță, nu

poate fi interpretat astfel decât prevede legislația în vigoare.

Recurenta a invocat că nu există un act normativ care să prevadă recalcularea

pensiei stabilite anterior în legătură cu obținerea unei noi vechimi în muncă în

urma reangajării, iar instanța de fond cît și cea de apel eronat au constatat că

intimatul Artur Pșenicica întrunește condițiile prevăzute de art.61 alin.(1) din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, nr.1544-XII din 23 iunie 1993.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

4

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că din procesul-verbal al ședinței de judecată a Curții

de Apel Chișinău din 05 februarie 2020 rezultă că în ședința de judecată s-a

prezentat reprezentantul intimatului Artur Pșenicica, avocatul Valentin Balan, iar

intimatul Artur Pșenicica și reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale nu

s-au prezentat în ședința de judecată a instanței de apel (f.d.81).

Prin urmare, Colegiul reține că reprezentantul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nu a fost prezent la pronunțarea deciziei instanței de apel.

Astfel, recursul depus la data de 13 martie 2020 de către Casa Națională de

Asigurări Sociale este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la

data de 05 februarie 2020, fiind notificată recurentei doar la data de 20 februarie

2020 (f.d.92).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ a numit recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale pentru

examinare în complet de 5 judecători.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată

depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că intimatul, Artur Pșenicica, la

data de 30 decembrie 2014, atingând vîrsta de 42 de ani, a fost trecut în rezerva

Forțelor Armate, având o vechime militară calendaristică (vechimea în serviciu) de

5

22 ani și 28 de zile și la data de 31 decembrie 2014, i-a fost stabilită pensia pentru

vechime în muncă în mărime de 50 % din suma soldei.

Ulterior, la data de 10 februarie 2015, intimatul s-a reangajat în serviciul

militar prin contract în cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri, unde a

îndeplinit serviciul militar până la data de 16 noiembrie 2018, când a fost repetat

trecut în rezerva Forțelor Armate.

La începutul lunii decembrie 2018, după trecerea în rezerva Forțelor Armate,

deoarece s-a mărit vechimea militară calendaristică (vechimea în serviciu) de la

22 ani și 28 de zile, la 25 ani 10 luni 04 zile, intimatul Artur Pșenicica s-a adresat

cu o cerere către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat

recalcularea pensiei anterior stabilite.

Fiind informat de către angajații Casei Naționale de Asigurări Sociale că

pentru recalcularea pensiei, urmează să se adreseze la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Buiucani, la data de 10 decembrie 2018, intimatul Artur Pșenicica, a

înaintat o cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, prin care a

solicitat recalcularea pensiei anterior stabilită, anexând și documentele care

certificau vechimea militară calendaristică (vechimea în serviciu) de 25 ani 10 luni

04 zile și mărimea soldei la data de 16 noiembrie 2018.

Prin decizia nr. 93/2018/64714 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sect.Buiucani, mun.Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de intimatul Artur

Pșenicica din data de 10 decembrie 2018 privind recalcularea pensiei, fiind

invocate prevederile art.7 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, fiind

indicat că persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li

se stabilește o singură pensie, la alegerea lor, acest drept fiind realizat din

data de 31 decembrie 2014 (f.d.11).

Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sect.Buiucani, mun.Chișinău nr. 93/2018/64714, la data de 18 februarie 2019,

intimatul Artur Pșenicica, s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Buiucani, prin care a solicitat recalcularea și achitarea pensiei

pentru vechime în muncă, reieșind din situația de la 16 noiembrie 2018 (f.d.12-13).

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Buiucani,

mun.Chișinău nr. 1718 din 18 martie 2019, cererea prealabilă a fost respinsă, fiind

menționat că, dreptul la pensie apare o singură data după eliberarea din serviciu, cu

dreptul de a fi recalculate în condițiile legii, or Legea nu prevede stabilirea repetată

a dreptului la pensie după o eventuală reangajare în serviciul militar, făcând

referire la prevederile art. 2, 13, 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr.

1544-XII din 23 iunie 1993, indicând că norma legală citată anterior stabilește

expres momentul apariției dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne (f.d.14-15).

În rezultat, la data de 03 aprilie 2019 reclamantul Artur Pșenicica, reprezentat

de avocatul Valentin Balan, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

6

sect.Buiucani, mun.Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea emiterii unui act administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță, prin hotărârea din

13 noiembrie 2019 a admis parțial acțiunea depusă de Artur Pșenicica. A

anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.93/2018/64714 din data

de 19 decembrie 2018 și răspunsul nr.1718 din 18 martie 2019, cu obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în

serviciu lui Artur Pșenicica, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedieri din 16 noiembrie 2018, a tuturor veniturilor

înregistrate, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei 10 februarie 2015 –

16 noiembrie 2018. A dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări

Sociale în beneficiul lui Artur Pșenicica a sumei de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică. În rest a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind

neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale a conchis asupra necesității respingerii acestuia și menținerii

hotărîrii din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția

dată de către instanțele judecătorești este greșită.

Iar, art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prevede expres că examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)-e).

Colegiul reține că, la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ îl constituie verificarea legalității deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.93/2018/64714 din 19 decembrie 2018, a

răspunsului nr.1718 din 18 martie 2019 și a cerinței subsecvente de obligare a

autorității pârâte de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în serviciu lui

Pșenicica Artur, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedieri din 16 noiembrie 2018, a tuturor veniturilor înregistrate, cu

includerea în vechimea în serviciu a perioadei 10 februarie 2015 – 16 noiembrie

2018.

Totodată, Colegiul lărgit reiterează că Casa Națională de Asigurări Sociale a

invocat ca temei de refuz în stabilirea unei noi pensii intimatului Artur Pșenicica

pentru vechimea în muncă, faptul că dreptul la pensie apare o sigură dată după

concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, condiții ce

nu se atestă la caz, or, legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie

după restabilirea la serviciu în serviciul militar, după cum a invocat, interpretat și

solicitat intimatul Artur Pșenicica inițial în cererea prealabilă, iar mai apoi în

prezenta acțiune.

În corespundere cu art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția în vigoare la data depunerii de către

intimat a cererii de recalculare a pensiei și la data emiterii actului administrativ

7

contestat), militarii care satisfac serviciu prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne beneficiază de dreptul la pensie

viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar

și în organele afacerilor interne.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie

după eliberare din serviciu. Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a

prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu

militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul

la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data

emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în

mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, familiilor lor care au

concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la

alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor

organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor

familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în

modul stabilit de Guvern.

Conform art. 50 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, pensiile se stabilesc pentru

militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne - de la data eliberării din

serviciu, dar nu mai devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că din data de 31 decembrie 2014 Artur

Pșenicica beneficiază de dreptul la pensie militară pentru vechime în muncă, în

temeiul art. 2 alin. (1) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-

indicate, este evident că instanțele de judecată, examinând cauza, greșit au

concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii lui Artur Pșenicica. Or, deși

ultimul, începând cu data de 10 februarie 2015, s-a reangajat în serviciul militar

prin contract în cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri, unde a îndeplinit

serviciul militar până la 16 noiembrie 2018, când a fost repetat trecut în rezerva

Forțelor Armate, aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru

stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la

8

stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la

pensie pentru vechime în muncă – 16 noiembrie 2018.

Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în

judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce

face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul

articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza

dreptul lui Artur Pșenicica la proprietate, va analiza temeiurile de recalculare a

pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, care reglementează expres că

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură

cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate

la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta

ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea

se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a

prezentei legi.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, rezultă cert și expres trei situații în

care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată,

și anume: existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul

recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda

persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea

pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la

data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a

prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din

corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor

afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în

serviciul militar.

La materialele dosarului însă, nu sunt anexate probe, din care să rezulte că la

31 decembrie 2014, lui Artur Pșenicica i-a fost stabilită pensia la prelungirea peste

limita de vârstă a termenului de aflare în serviciu în condițiile articolului 2 alin. (2)

din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate

argumentele recurentei precum că situația intimatului Artur Pșenicica nu cade sub

incidența art.61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie

1993, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la

pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în serviciul militar,

or, din sensul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu

9

se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în

cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în

caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate

stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

În așa mod, Artur Pșenicica putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a

pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța

dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, reclamantul/intimat a

pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 31 decembrie

2014.

La fel, această concluzie derivă și din Legea privind sistemul public de pensii,

nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, care de asemenea nu admite stabilirea din nou

a aceiași categorie de pensie.

Respectiv, decizia privind refuzul stabilirii pensiei nr.93/2018/64714 din

21 ianuarie 2019 este legală și temeiuri de a fi anulată nu există, ceea ce impune de

a constata că, cerințele lui Artur Pșenicica cu privire la recunoașterea ca fiind

ilegale decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr. 93/2018/64714

din 21 ianuarie 2019 și răspunsul nr. 1718 din 18.03.2019; obligarea pârâtului de a-

i recalcula pensia anterior stabilită și de a-i achita, începând cu data de 17

noiembrie 2018, pensia pentru vechime în muncă, reieșind din vechimea militară

calendaristică de 25 ani 10 luni 4 zile și funcția de șef adjunct a Direcție, șef al

Secției Securitate internă a DSI a DTC și gradul militar locotenent-colonel;

încasarea din contul pârâtului în folosul lui Artur Pșenicica a cheltuielilor de

judecată în sumă de 5000 de lei sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul

urmează a fi admis, actele judecătorești contestate casate, iar acțiunea urmează a fi

respinsă.

Or, Artur Pșenicica nu se încadrează în categoria persoanelor ce ar putea să

beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu conform Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, având în vedere

faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită pensie pentru vechimea în muncă și este

deja beneficiar de pensie pentru vechime în muncă stabilită conform Legii

nominalizate.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia a fost

stabilită la data de 31 decembrie 2014, conform Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, Artur Pșenicica nu este în drept

de a solicita Casei Naționale de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii pentru

vechime în muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată, obligând Casa Națională de Asigurări

Sociale de a reexamina și a stabili din nou mărimea pensiei lui Pșenicica Artur,

reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din 16 noiembrie 2018, nu

au luat în considerare prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea

mărimii pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

10

punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare.

Conform art. 13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au

militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici

cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri care la 01 iulie 2011 au o vechime în

serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu

se majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani.

În speță, intimatul, Artur Pșenicica, nu întrunește condițiile stipulate în

art. 13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, or, la data de 01 iulie 2011, acesta avea o vechime în serviciu

doar de 19 ani.

Recalcularea pensiilor stabilite anterior, poate avea loc în cazul în care este

prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu

militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne, condiție care nu

se atestă la caz.

Cu toate acestea, intimatul Artur Pșenicica poate beneficia ulterior conform

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în coroborare

cu Legea privind sistemul public de pensii, nr. 156 din 14 octombrie 1998, la

momentul depunerii cererii, de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă în condiții

generale unde în stagiu de cotizare vor fi incluse toate perioadele contributive.

În consecință, instanța de recurs menționează că jurisprudența nu este

imuabilă ci, din contra, progresivă în esență, iar acest fapt se confirmă prin decizia

din 28 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție (nr. 3ra-10/20), din care rezultă

revirimentul practicii judiciare în acest sens, or dreptul la pensie pentru vechimea

în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de

recalculare în condițiile legii.

Finalmente, ținând cont de prevederile art. 94 Cod de procedură civilă,

instanța de recurs consideră necesar de a respinge cerința reclamantului Artur

Pșenicica cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5000 de lei,

or compensarea acestora poate fi dispusă doar dacă reclamantul are câștig de cauză

total sau parțial.

Așadar, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât

prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din

care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare

în judecată depusă de către Artur Pșenicica urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii în contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Artur Pșenicica.

11

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) ale

Codului administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și se

emite o nouă decizie prin care:

Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Artur Pșenicica, reprezentat de avocatul Valentin Balan împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Buiucani,

mun.Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii

unui act administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

12