3r-185/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- depunerea tardiva a apelului
3r-185/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosar nr. 3r-185/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( M. Guzun, V. Clima, Gr. Dașchevici)
D E C I Z I E
05 august 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Proca împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți Ministerul Afacerilor Interne al Republicii
Moldova și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani privind contestarea actelor
administrative, repararea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de asistența
juridică,
împotriva încheierii din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă :
La 12 iulie 2019 Ion Proca, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus
cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale, terți Ministerul Afacerilor Interne al Republicii
Moldova și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani privind contestarea actelor
administrative, repararea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de asistență
juridică.
Prin încheierea din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
dispus atragerea în proces, în temeiul art. 205 Codul administrativ, în calitate de terț a
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Buiucani. (f.d. 2, vol. I)
Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost admisă parțial acțiunea depusă de Ion Proca, reprezentat de avocatul Vladimir
Kovali, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea și
achitarea pensiei lui Ion Proca, începând cu 24 octombrie 2008, luându-se în
considerare hotărârea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău cu cuantumul
pensiei de 75% din solda lunară cu indexările și majorările ce au avut loc, s-a încasat
din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Ion Proca suma de
1
1000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, în rest pretențiile reclamantului Ion Proca
au fost respinse ca neîntemeiate. (f.d. 51)
Exprimând dezacordul cu hotărârea primei instanțe, la data de 17 ianuarie 2020
și 21 ianuarie 2020, prin intermediul Secției de evidență și documentare procesuală a
instanței de fond, de către doi reprezentanți ai Casei Naționale de Asigurări Sociale au
fost depuse cererile de apel nemotivate împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a solicitat casarea hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în
judecată. (f.d. 53, 53a)
La 12 mai 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat, prin intermediul
poștei electronice, apel motivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei
hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind
neîntemeiată. (f.d.74-78)
Prin încheierea din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii
din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 20 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
încheierii instanței de apel și remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău la etapa
punerii pe rol a cererii de apel. (f.d. 83)
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată a
normelor de drept procedural.
În motivarea recursului a indicat că consideră critică și inadmisibilă poziția
instanței de apel privind restituirea apelului ca fiind tardiv, având în vedere că
examinarea cauzei a avut loc în lipsa sa reprezentantului recurentei Casei Naționale de
Asigurări Sociale, mai mult, nici la pronunțarea dispozitivului hotărîrii din 28
noiembrie 2019 reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale nu a fost prezent.
Recurenta a specificat că dispozitivul hotărârii a fost recepționat de Casa
Națională de Asigurări Sociale abia la 09 ianuarie 2020.
Recurenta a specificat că a aflat despre rezultatul ședinței și hotărârea primei
instanțe, la 09 ianuarie 2020 care a contestat-o cu apel nemotivat, urmând să depună
apelul motivat suplimentar, după luarea de cunoștință cu partea motivată a hotărârii
contestate. Ulterior, la data de 12 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a
depus cerere de apel motivată, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău.
Recurenta a indicat că nu a depus cerere de apel motivată în termen deoarece
reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Aliona Trofim s-a aflat în
concediu medical din data de 28 ianuarie 2020 până pe 11 februarie 2020 și din data
de 17 februarie 2020 până pe 21 februarie 2020 și din acest motiv a fost în
imposibilitate să respecte termenul legal de depunere a cererii de apel motivate.
Recurenta consideră că instanța de apel a examinat superficial circumstanțele și
motivele invocate în cererea de apel, a ignorat în mod arbitrar dreptul de a contesta cu
apel hotărârea primei instanțe, din care considerent solicită instanței de recurs să dea
o apreciere obiectivă și multiaspectuală a cauzei.
În opinia recurentei, instanța de apel la emiterea încheierii din 03 iunie 2020 a
aplicat eronat normele de drept procedural, emițând o încheiere care urmează a fi
2
casată, cu restituirea cauzei în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel.
La 18 iulie 2020 în adresa lui Ion Proca, Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani a fost expediată
copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.
Deși la 15 mai 2020 intimații Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani au recepționat copia recursului
declarat de recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, aceștia nu și-au valorificat
dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.
La 21 iulie 2020 Ion Proca, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus prin
intermediul poștei electronice referință prin care a solicitat respingerea recursului
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare
la 01 aprilie 2019.
Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată
transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul
judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Încheierea recurată a fost pronunțată la 03 iunie 2020 și notificată părților prin
intermediul poștei electronice la 11 iunie 2020 (f.d. 81 verso, Vol. I).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este depus în termen.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins
din următoarele motive.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
Din materialele cauzei rezultă că, la 12 iulie 2019 Ion Proca, reprezentat de
avocatul Vladimir Kovali a depus cerere de chemare în judecată în ordinea
contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Buiucani privind contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului
cauzat și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.
Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost admisă parțial acțiunea depusă de Ion Proca, reprezentat de avocatul Vladimir
Kovali, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea și
achitarea pensiei lui Ion Proca, începând cu 24 octombrie 2008, luându-se în
3
considerare hotărârea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău cu cuantumul
pensiei de 75% din solda lunară cu indexările și majorările ce au avut loc, s-a încasat
din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Ion Proca suma de
1000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, în rest pretențiile reclamantului Ion Proca
au fost respinse ca neîntemeiate.
La data de 17 ianuarie 2020 și 21 ianuarie 2020, prin intermediul Secției de
evidență și documentare procesuală a instanței de fond, de către doi reprezentanți ai
Casei Naționale de Asigurări Sociale au fost depuse cererile de apel nemotivate
împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin
care s-a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
respingere a cererii de chemare în judecată.
La 12 mai 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat prin intermediul
poștei electronice, apel motivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei
hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată a reclamantului Ion Proca să fie
respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin încheierea din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii
din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că
cererea de apel a fost depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
hotărârii primei instanțe cu omiterea termenului de atac stipulat la art. 232 alin. (1)
Cod administrativ, iar apelanta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a solicitat
repunerea în termen, motiv din care apelul urmează a fi declarat inadmisibil.
Instanța de recurs remarcă că conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,
prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel
examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară
ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în
special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin.(1).
Conform art. 232 alin.(1) Codul administrativ, apelul se depune la instanța de
judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu
dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la
data de 28 noiembrie 2019 (f.d. 51).
4
Astfel, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la data de
29 noiembrie 2019, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii
contestate și a expirat la data de 30 decembrie 2019.
Însă, cererea de apel a fost depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale la
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani la data de 17 ianuarie 2020 și 21 ianuarie 2020,
adică peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege, mult prea târziu.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție a constatat că apelul a fost depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale împotriva hotărârii primei instanțe în afara termenului stabilit de lege.
Cât privesc argumentele recurentei indicate în cererea de recurs precum că
cererea de apel a fost depusă în termen la 17 ianuarie 2020 la Curtea de Apel Chișinău,
deoarece a recepționat copia hotărârii motivate din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani la 09 ianuarie 2020, iar la caz termenul de prescripție a
început să curgă de la data de 10 ianuarie 2020, instanța de recurs le consideră
neîntemeiate și care urmează a fi respinse, ori recurenta Casa Națională de Asigurări
Sociale nu a prezentat probe concludente și pertinente precum că a recepționat copia
hotărârii motivate din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la
data de 09 ianuarie 2020.
Or, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii și nu din data primirii copiei hotărârii motivate sau a
dispozitivului acesteia.
Prin urmare, instanța de recurs reiterează că la caz termenul de declarare a
apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de la data de
29 noiembrie 2019, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii
contestate și a expirat la data de 30 decembrie 2019.
Conform art. 237 alin.(1) Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3) și
(5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de
prezentare a motivării apelului.
Conform art.65 alin. (1) și (2) Codul administrativ, dacă o persoană, din motive
independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea
poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la
înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe
care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Casa Națională de Asigurări Sociale în cererea de apel nu a solicitat repunerea în
termen și nu a anexat probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. (f.d. 53-
53A)
Prin urmare, ținând cont că cererea de apel împotriva hotărârii din 28 noiembrie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost depusă cu depășirea termenului
prevăzut de lege, iar Casa Națională de Asigurări Sociale nu a solicitat repunerea în
termen și nu a anexat probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului, Curtea
de Apel Chișinău întemeiat a declarat apelul inadmisibil.
Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în
5
mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde
potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.
Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a cunoscut despre judecarea
cauzei și despre adoptarea hotărârii, or, aceasta a fost legal citată pentru examinarea
cauzei, iar reprezentantul său a participat la ședințele de judecată, fiind citat legal, fapt
ce se confirmă prin procesul verbal al ședinței de judecată din data de 26 septembrie
2020 și avizele de recepție anexate la materialele cauzei. (f.d. 31, 49)
Cât privește argumentele recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale precum
că, a omis întemeiat termenul de declarare a apelului pe motiv că reprezentantul Casei
Naționale de Asigurări Sociale, Aliona Trofim s-a aflat în concediu medical din data
de 28 ianuarie 2020 până pe 11 februarie 2020 și din data de 17 februarie 2020 până
pe 21 februarie 2020 și din acest motiv a fost în imposibilitate să respecte termenul
legal de depunere a cererii de apel motivate, instanța de recurs le consideră
neîntemeiate și care urmează a fi respinse, din motiv că Aliona Trofim nu a reprezentat
Casa Națională de Asigurări Sociale în această cauză. Mai mult, Casa Națională de
Asigurări Sociale este o autoritate publică autonomă cu statut de persoană juridică,
având mai mulți angajați în secția respectivă.
Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale urma să depună diligența necesară,
să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță,
după cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov
versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din
14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus
Germany din 11 septembrie 2007, SRL Construct Confort versus Moldova din
28 mai 2019), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt, însă,
ignorat de recurentă, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.
În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța
de apel, prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a cererii de apel
depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 28 noiembrie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților
privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Or, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice,
garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței
de apel este legală, iar argumentele invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale
sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
6
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și se menține
încheierea din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Maria Ghervas
Nina Vascan
7