3r-14/24 — anularea actului adminstrativ individual

3r-14/24 — anularea actului adminstrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r-14/24

2-22083084-01-3r-17012024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chisilița)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

D E C I Z I E

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecătorul Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Universitatea de Stat din Comrat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Instituția Publică Universitatea de Stat din Comrat împotriva Inspecției Financiare cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva încheierii din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibilul apelul depus de Universitatea de Stat din Comrat împotriva

hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 13 iunie 2022, Instituția Publică Universitatea de Stat din Comrat a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Inspecției Financiare cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil.

A solicitat anularea prescripției nr. 5-08-20/09 din 21.03.2022 despre înlăturarea

încălcărilor a Inspecției financiare – direcția teritorială UTA Găgăuzia, depistate în

cadrul inspecției financiare la Universitatea de Stat din Comrat și a răspunsului la

cererea prealabilă din 10.05.2022 în partea ce tine de: a) obligarea restituirii în ordinea

stabilită a cheltuielilor ilegale în sumă de 363 194 de lei, rezultate în urma repartizării

incorecte a personalului didactic pe treptele de salarizare, urmare a intrării în vigoare a

HG № 1234 din 12.12.2018 privind condițiile de salarizare a personalului din instituțiile

de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică și b)

întreprinderea măsurilor privind restituirea prejudiciului în sumă de 2 193 de lei cauzat

instituției în rezultatul încălcării ordinii de realizare a activelor neutilizate în procesul

tehnologic; anularea răspunsului Inspecției Financiare Direcția Teritorială UTA

Găgăuzia la cererea prealabilă a USC din 13.05.2022.

Prin hotărârea din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins

acțiunea înaintată de Instituția Publică Universitatea de Stat din Comrat împotriva

Inspecției Financiare cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

ca neîntemeiată.

1

La data de 20 iunie 2023, Universitatea de Stat din Comrat a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii menționate, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii

cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul declarat de Universitatea de Stat din Comrat împotriva hotărârii din

24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că, motivarea apelului a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art.232 alin.(2) din Codul

administrativ.

La 28 decembrie 2023 Universitatea de Stat din Comrat a depus recurs împotriva

încheierii din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În susținerea recursului a invocat că, instanța de apel prin decizia contestată nu a

luat în considerare faptul că la materialele cauzei civile este prezentă cererea de apel

depusă la data de 20 iunie 2023 împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani.

A relatat recurentul că din denumirea cererii de apel, aceasta a fost depusă ca fiind

nemotivată. Însă, consideră că în cererea de apel din 20 iunie 2023, detaliat a expus

motivele dezacordului cu hotărârea din 24 mai 2023 a instanței de fond. Astfel, cererea

de apel depusă la data de 28 noiembrie 2023, în opinia recurentului, este suplimentară la

cererea de apel depusă la 20 iunie 2023, întrucât conține motivele suplimentare ale

dezacordului cu hotărârea instanței de fond.

A menționat recurentul că, cererea de apel cu motivele dezacordului cu hotărârea

din 24 mai 2023 a instanței de fond, a fost depusă în termenul prevăzut de lege, adică la

data de 20 iunie 2023, dar apelul din 28 noiembrie 2023 este suplimentul ei.

A indicat recurentul că prin decizia din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău i-a fost încălcat dreptul la accesul la justiție și la un proces echitabil.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi.

Iar, în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 06 decembrie 2023,

fiind notificată recurentului la data de 15 decembrie 2023, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 183).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

Universitatea de Stat din Comrat s-a conformat prevederilor legale și a respectat

termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea

căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor

curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

2

La data de 19 ianuarie 2024 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia recursului depus de Universitatea de Stat din Comrat

împotriva încheierii din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 198).

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință, în care

să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Universitatea de Stat din

Comrat.

Studiind actele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Universitatea de Stat din Comrat împotriva încheierii din

06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 24 mai 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă acțiunea înaintată de Instituția Publică

Universitatea de Stat din Comrat împotriva Inspecției Financiare.

La 20 iunie 2023 Universitatea de Stat din Comrat a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea integrală a acțiunii

(f.d.122-134).

Prin încheierea din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul declarat de Universitatea de Stat din Comrat împotriva hotărârii din

24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că, motivarea apelului a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art.232 alin.(2) din Codul

administrativ.

Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului și

cadrului legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată ca fiind justificată concluzia Curții de Apel Chișinău de declarare a apelului

inadmisibil.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,

apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea

apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării

hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că copia hotărârii motivate din 24 mai 2023 a instanței de fond a fost

expediată la adresa de email a Universității de Stat din Comrat (kdu 91@mail.ru) la data

de 27 octombrie 2023 (f.d.156).

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din

Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene,

3

precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.

96-114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin

mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar

ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se

atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special,

înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a

destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul

judecătoresc.

Prin urmare, extrasul atașat la materialele cauzei de către reprezentantul primei

instanțe demonstrează incontestabil că hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, a fost notificată Universității de Stat din Comrat la data de 27 octombrie

2023, prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din

Codul administrativ.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, cererea de apel (nemotivată),

depusă la data de 20 iunie 2023, conține motivele de fapt și de drept și poate fi

considerată ca cerere de apel motivată, iar cererea de apel (motivată) datată cu 28

noiembrie 2023, este suplimentară la cererea de apel depusă la 20 iunie 2023, întrucât

conține motivele suplimentare ale dezacordului cu hotărârea instanței de fond, instanță

de recurs menționează următoarele.

Motivarea cererii de apel reprezintă o activitate procesuală desfășurată de către

apelant/recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a hotărârii instanței de

fond contestate. Astfel, motivarea apelului determină limitele controlului judiciar

extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Apelul poate fi

motivat prin însăși cererea de apel sau printr-o motivare prezentată separat, dar în

termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, Completul notează că motivarea apelului urmează să cuprindă în sine,

temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau

modificarea hotărârii instanței de fond.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recurentul, Universitatea de Stat din Comrat, nu a formulat critici veritabile împotriva

hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cererea de apel

depusă la data de 20 iunie 2023, prin care să indice în mod expres în ce constă

netemeinicia hotărârii contestate în raport cu soluția pronunțată de Judecătoria Chișinău,

4

sediul Rîșcani, ori la argumentele indicate de instanță de fond în fundamentarea

hotărârii pronunțate.

Or, instanța de recurs reține că cererea de apel depusă la data de 20 iunie 2023 de

către Universitatea de Stat din Comrat, împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, este una nemotivată.

Astfel, la caz, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la Curtea

de Apel Chișinău a început să curgă la 28 octombrie 2023 și a expirat la data de 26

noiembrie 2023 (zi de duminică), or, ultima zi de depunere a cererii de apel motivate

fiind data de 27 noiembrie 2023 (zi de luni). Cu toate acestea, recurentul Universitatea

de Stat din Comrat nu au respectat prevederile la art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ și au depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului, la data de 28

noiembrie 2023 (f.d.178).

La capitolul dat, instanța de recurs învederează că, termenul de procedură și modul

instituit de legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel sunt prevăzute de

norme imperative, și anume art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, care inter

alia stipulează exhaustiv că „motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate”.

Cele menționate supra denotă faptul că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și-a

îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc.

Corespunzător, Completul de judecată reiterează că având în vedere că recurentul

Universitatea de Stat din Comrat, fiind conștientă că au depus împotriva hotărârii primei

instanțe apel nemotivat, au prezentat motivarea apelului peste termenul prevăzut de art.

232 alin.(2) din Codul administrativ.

La rândul său, art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Instanța de recurs, analizând argumentul invocat de Universitatea de Stat din

Comrat, îl consideră neîntemeiat or, art. 232 din Codul administrativ, stipulează că

începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur

eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii, pe când începutul curgerii termenului

de depunere a motivării apelului este determinat de data notificării hotărârii motivate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că respectarea

termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna

funcționare a justiției, iar admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Cele menționate, denotă ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului depus de Universitatea de Stat din Comrat ca inadmisibil în temeiul

art. 236 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată precizează că art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale

5

Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în

multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției

pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs.

fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania),

în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează

accesul la justiție.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă

de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele

cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației

procesuale și lipsite de relevanță.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge recursul depus de Universitatea de Stat din Comrat și se menține

încheierea din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6