3ra-461/23 — asigurarea accesului la informatie, obligarea efectuarii recalculului pensiei si incasarea prejuduciului moral si material

3ra-461/23 — asigurarea accesului la informatie, obligarea efectuarii recalculului pensiei si incasarea prejuduciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-461/2023

2-19012728-01-3ra-13042023

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, A. Garbuz, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

14 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Aliona Donos

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Casa Națională de

Asigurări Sociale și de Rotaraș Ivan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

înaintată de Rotaraș Ivan împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani,

Casa Națională de Asigurări Sociale privind asigurarea accesului la informație,

obligarea efectuării recalcului pensiei și încasarea prejudiciului moral și material,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 05 martie 2019, Rotaraș Ivan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, prin care a solicitat

obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani să asigure restabilirea

drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii a prejudiciului cauzat, încasarea

prejudiciului material și moral cauzat în legătură cu nesoluționarea cererii depuse de

Rotaraș Ivan.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 februarie 2019 a depus cerere la Casa

Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat să-i fie explicat din ce motive nu

i-a fost valorizată pensia sa pentru anii 1968–2013, conform legislației în vigoare.

La 11 februarie 2019, cu nr. X-02/323 din 06.02.2019 a primit răspunsul în care

nu a fost acordată informația solicitată, și nu a asigurat restabilirea dreptului lezat,

precum și recuperarea în condițiile legii a prejudiciului cauzat la cererea precedentă.

Reclamantul afirmă că, în situația în care se confruntă frecvent când solicită

acordarea unei informații de către Casa Teritorială de Asigurări Socială îl impune să

acționeze persoanele vinovate în instanța de judecată pentru a-și realiza dreptul la

informație.

Ulterior, la 25 martie 2019, Rotaraș Ivan a depus cerere de completare a acțiunii

adresată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să asigure restabilirea drepturilor

lezate și recuperarea în condițiile legii a prejudiciului cauzat, repararea prejudiciului

material și moral cauzat în legătură cu nesoluționarea cererii depuse de către Rotaraș

1

Ivan.

Prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată.

A fost obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, Casa Națională

de Asigurări Sociale să asigure accesul reclamantului Rotaraș Ivan la dosarul

personal pentru a identifica și ridica copiile autentificate a actelor necesare.

A fost încasat de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, Casa

Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Rotaraș Ivan prejudiciul moral în

echivalent bănesc în sumă de 300 de lei.

Prin încheierea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central, s-a scos

de pe rol capătul de acțiune din cererea de chemare în instanța de contencios

administrativ a lui Rotaraș Ivan împotriva Casei teritoriale de Asigurări Sociale

Rîșcani, Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea efectuării

recalculării pensiei și încasarea prejudiciului moral și material, în legătură cu

nerespectarea procedurii prealabile.

Prin decizia din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea și încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 26 iunie 2020 cu

emiterea unei noi decizii după cum urmează:

A fost declarată inadmisibilă acțiunea formulată de Rotaraș Ivan către Casa

Națională de Asigurări Sociale privind obligarea efectuării reclaculării pensiei cu

includerea remunerației lunare în perioada de activitate 1999-2000.

A fost constatată îngrădirea dreptului reclamantului Rotaraș Ivan la informație

prin nesoluționarea în termen a cererii de acces la informație.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să prezinte lui Rotaraș Ivan

spre studiere dosarul personal de stabilire a pensiei cu eliberarea copiilor actelor

solicitate.

A fost încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Rotaraș Ivan prejudiciul moral în mărime de 100 de lei.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de Rotaraș Ivan către

Casa Națională de Asigurări Sociale privind recuperarea prejudiciului material.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la pretenția reclamantului

privind obligarea efectuării recalculării pensiei cu includerea remunerației lunare în

perioada de activitate 1999-2000 a reținut că, nu există nici o dispoziție specială care

ar prevedea posibilitatea adresării reclamantului Rotaraș Ivan cu o asemenea

pretenție direct în instanța de contencios administrativ competentă, or, procedura

prealabilă era obligatorie, iar reclamantul nu a respectat procedura, din care motive

în temeiul art. 207 alin. (1), lit. f) din Codul administrativ pretenția formulată de

Rotaraș Ivan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea

efectuării recalculării pensiei cu includerea remunerației lunare în perioada de

activitate 1999-2000, a fost declarată inadmisibilă.

Cu referire la pretenția reclamantului privind îngrădirea dreptului la informație

prin nesoluționarea în termen a cererii de acces la informație și obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să prezinte lui Rotaraș Ivan spre studiere dosarul

personal de stabilire a pensiei cu eliberarea copiilor actelor solicitate, instanța de

apel a considerat-o întemeiată.

La acest capitol, instanța ierarhic inferioară a notat că, furnizorul de informații

oficiale este obligat să garanteze accesul liber la informațiile solicitate, oferind orice

informație solicitată și nu poate fi îngrădit acest drept decât în condițiile legii, în

2

privința informațiilor expres stabilite în lege ca având acces limitat.

Instanța de apel a evidențiat că, deși Rotaraș Ivan prin cererea sa nr. 181 din

01.02.2019 a solicitat Casei Națională de Asigurări Sociale să i se acorde

posibilitatea de a face cunoștință cu materialele acumulate la dosarul de atribuire a

pensiei conform vârstei de pensionare pe anii 1968-2013, inclusiv cu eliberarea în

adresa sa a unelor copii autentificate din materialele dosarului, din partea autorității

publice respective în adresa lui Rotaraș Ivan nu a parvenit nici un răspuns în acest

sens, ceea ce prin prisma art. 16 alin. (1) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000,

echivalează cu nesoluționarea în termen a cererii privind accesul la informație.

Astfel, neinformarea în termen a lui Rotaraș Ivan referitor la solicitarea de a face

cunoștință cu materialele acumulate la dosarul de atribuire a pensiei conform vârstei

de pensionare pe anii 1968-2013, precum și de a-i fi eliberate la necesitate unele

copii autentificate din materialele dosarului de pensii, contravine Legii privind

accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și conduce la lezarea drepturilor lui

Rotaraș Ivan, or, accesul la informațiile solicitate constituie un drept fundamental al

persoanei de a fi informat. În această ordine de idei, instanța ierarhic inferioare a

statuat că, din moment ce informația solicitată de reclamant nu este de accesibilitate

limitată, cu caracter personal sau exceptată de la protecția Legii privind accesul la

informație, ci este una oficială, de interes public, instanța de apel va constata

îngrădirea dreptului reclamantului Rotaraș Ivan la informație prin nesoluționarea în

termen a cererii de acces la informație nr. 181 din 01.02.2019 de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

să prezinte lui Rotaraș Ivan spre studiere dosarul personal de stabilire a pensiei cu

eliberarea copiilor actelor solicitate.

Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului material, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a reținut că,

Rotaraș Ivan la înaintarea acțiunii, cât și pe parcursul examinării cauzei în instanța

de fond, cât și cea de apel, nu a motivat și nu a indicat care este suma prejudiciului

material, și prin ce se manifestă acest prejudiciu. Or, pentru survenirea răspunderii

delictuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarele elemente: prejudiciul,

fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția, ceea ce la caz nu

s-a realizat.

Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de

15000 de lei, instanța de apel a reținut că, în contextul în care recunoașterea încălcării

dreptului apelantului și înlăturarea acesteia prin prezenta decizie este capabilă să

compenseze parțial suferințele suportate de Rotaraș Ivan, fără a acoperi, însă reieșind

din substanța și perioada încălcării admise, integral prejudiciul suferit, echitabilă

pentru compensarea prejudiciului moral cauzat lui Rotaraș Ivan este suma în mărime

de 100 lei, ce urmează a fi încasată din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale,

depășirea acesteia fiind contrară scopului acestei categorii de compensații,

constituind o îmbogățire fără justă cauză.

La 09 ianuarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

(nemotivat) împotriva deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, ulterior

la 06 aprilie 2023 a depus motivarea recursului, solicitând casarea parțială a deciziei

contestate, în partea admiterii pretențiilor intimatului și pronunțarea în această parte

a unei decizii noi privind respingerea pretențiilor către CNAS.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia contestată,

reiterând cele invocate în cererea de apel motivată.

3

La 11 ianuarie 2023, Rotaraș Ivan a declarat recurs (nemotivat) împotriva

deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, ulterior la 03 mai 2023 (prin

intermediul oficiului poștal) a depus motivarea recursului, solicitând casarea deciziei

contestate, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia contestată,

invocând că, s-a adresat cu cerere către CTAS Rîșcani pentru a fi recalculată pensia

sa, la care a primit un refuz în formă verbală. Ulterior, odată ce nu a primit răspunsul

satisfăcător de la CTAS Rîșcani, Rotaraș Ivan a scris o cerere prin care a solicitat să-

i explice din ce motiv i s-a refuzat recalcularea pensiei.

În opinia recurentului, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că Rotaraș

Ivan nu a respectat procedura prealabilă, or, prin cerere nr. 181 din 01.02.2019

adresată Casei Naționale de Asigurări Sociale a solicitat să-i fie explicat din ce motiv

nu ia fost valorizată pensia pentru anii 1968-2013, la cererea sa, conform legislației

în vigoare, dar prin care de fapt a avut în vedere să fie recalculată pensia sau în caz

de refuz să emită un răspuns argumentat cu motivele refuzului în valorificarea

pensiei. Mai mult, anume prin cerere nr. 181 din 01.02.2019 se confirmă faptul

respectării procedurii prealabile, or, solicitarea explicării temeiurilor refuzului în

satisfacerea cerințelor confirmă faptul existenței unui refuz din partea autorității

publice.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum

și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul decizia contestată la 20 decembrie

2022 în ședință publică.

4

Din materialele dosarului rezultă că, copia dispozitivului deciziei instanței de

apel a fost notificată recurenților la 23 decembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.35-35 verso, vol.

II).

La 22 martie 2023, instanța de apel a expediat recurenților decizia integrală,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.42-42 verso, vol.II).

Astfel, recursurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Rotaraș

Ivan sunt depuse cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ (în

redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie

2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

La 02 mai 2023 și 17 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia recursurilor, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării

referinței.

La 27 iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință asupra

recursului declarat de către Rotaraș Ivan, solicitând respingerea acestuia ca fiind

neîntemeiat sau declararea ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil

în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului dar și cerința de

seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de

drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

5

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile declarate de Casa

Națională de Asigurări Sociale și Rotaraș Ivan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Rotaraș Ivan,

se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Aliona Donos

Ion Malanciuc

6