3ra-367/21 — asigurarea accesului la informatie, recalcularea pensiei, repararea prejudiciului moral si material

3ra-367/21 — asigurarea accesului la informatie, recalcularea pensiei, repararea prejudiciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-367/2021

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Rotaraș Ivan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Rotaraș Ivan împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani

și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la asigurarea accesului la

informație, recalcularea pensiei și reparării prejudiciului moral și material,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 05 martie 2019, Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, prin care a solicitat

asigurarea accesului la informație, recalcularea pensiei, reparării prejudiciului

moral și material cauzat în legătură cu nesoluționarea cererii.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 februarie 2019 a înaintat cerere Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat să-i fie explicat din ce motive

nu i-a fost valorizată pensia pentru anii 1968 - 2013, în conformitate cu legislația în

vigoare. Iar, la 11 februarie 2019 a primit răspuns, prin care nu i-a fost acordată

informația solicitată.

Ulterior, la 25 martie 2019, Ivan Rotaraș a depus cerere de completare a

acțiunii, prin care a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

asigure restabilirea drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii, a

prejudiciului cauzat, repararea prejudiciului material și moral cauzat în legătură cu

nesoluționarea cererii.

Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

cauza civilă a fost strămutat spre judecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

1

Prin încheierea din 17 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost suspendată examinarea cauzei și s-a transmis dosarul civil la Curtea Supremă

de Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Prin încheierea din 28 august 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a constatat

competența Judecătoriei Drochia, sediul Central la judecarea cauzei de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Rotaraș împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind restabilirea în drepturile lezate și

repararea prejudiciului cauzat în legătură cu nesoluționarea în termen a cererii.

Prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată.

A fost obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, Casa Națională

de Asigurări Sociale să asigure accesul reclamantului Ivan Rotaraș la dosarul

personal, pentru a identifica și ridica copiile autentificate a actelor necesare.

S-a încasat de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, Casa

Națională de Asigurări Sociale, în beneficiul lui Ivan Rotaraș prejudiciul moral în

sumă de 300 lei.

Prin încheierea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a

scos de pe rol capătul cererii de chemare în judecată a lui Ivan Rotaraș împotriva

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind obligarea efectuării recalculării pensiei și încasarea prejudiciului

moral și material, în legătură cu nerespectarea procedurii prealabile (f.d. 97-98).

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, Casa Națională de

Asigurări Sociale, la 20 iulie 2020, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 22

septembrie 2020, apelul motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei decizii noi.

Prin decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost anulată

hotărârea și încheierea din 26 iunie 2020 emise de Judecătoria Drochia, sediul

Central și adoptată o decizie nouă, prin care a fost respinsă cererea de chemare în

judecată a lui Ivan Rotaraș împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Rîșcani, Casei Naționale de Asigurări Sociale privind asigurarea accesului la

informație.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bălți a specificat că, prin cererea

prealabilă Rotaraș Ivan a solicitat Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i explice

din ce motive nu i-a fost valorizată pensia pentru anii 1986-2013 conform

legislației în vigoare. Pe cînd prin cererea de chemare în judecată Rotaraș Ivan a

solicitat obligarea pîrîtului să-i asigure restabilirea drepturilor lezate și recuperarea

prejudiciului cauzat, precum și încasarea prejudiciului material și moral cauzat în

legătură cu nesoluționarea cererii depuse de acesta. Totodată reclamantului i-a fost

oferit răspuns la cerere, astfel, ne fiind lezat în drepturile sale.

A mai invocat instanța de apel că reclamantul nu a respectat procedura

prealabilă, care este prevăzută de art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr.

793-XIV din 10 februarie 2000 (abrogată prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018).

Astfel, colegiul a constată că pentru a înainta prezenta acțiune în instanța de

contencios administrativ, reclamantul urma să respecte procedura prealabilă

prevăzute de lege, iar ulterior în cazul dezacordului cu actul administrativ emis de

autoritatea pârâtă putea să-l conteste în instanță.

2

Prin încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost corectată

eroarea din decizia Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2020, iar în loc de

obiectul acțiunii „privind asigurarea accesului la informație”, a fost corectat cu

„privind obligarea asigurării restabilirii drepturilor lezate, repararea prejudiciului

material și moral”.

La 08 februarie 2021, Rotaraș Ivan, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei

instanței de apel, cu restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului recurentul a invocat că, decizia instanței de apel este

nefondată, au fost aplicate eronat normele dreptului material și procedural. Cauza

fiind examinat unilateral, neobiectiv și favorizînd Casa Națională de Asigurări

Socială, instanța a emis o decizie neîntemeiată.

Consideră recurentul că refuzul sau evitarea de a da răspuns petiționarului în

termen de 30 zile afectează drepturile cetățeanului în ambele cazuri. Astfel, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, prin răspunsul din 06 februarie 2019 a

explicat recurentului modalitatea de calculare și recalulare a pensiei conform unor

formule de contabilitate și a legilor, fără a anexa la răspuns actele și înscrisurile pe

care s-a bazat și a făcut calculări.

Menționează recurentul, că instanța de apel eronat a aplicat prevederile art.

207 alin. (4) din Codul administrativ, deoarece dînsul a contestat răspunsul CNAS

nr. x-02/323 din 06 februarie 2019, respectînd procedura prealabilă.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat la 15 decembrie 2020 decizia contestată. La

25 ianuarie 2021 dispozitivul deciziei a fost recepționat de către recurent, iar

decizia motivată la 27 ianuarie 2021 (f.d. 172, 173).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Rotaraș Ivan, s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul la 08 februarie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 16 februarie 2021, în adresa participanților la proces a fost expediată copia

recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Rotaraș Ivan a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

La caz, Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recursuri, deoarece

criticele recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

3

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat, casând decizia 15

decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinînd recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de

apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art.

21 și art. 36 din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de

recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Din materialele cauzei se atestă că, la 05 martie 2019, Ivan Rotaraș a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Rîșcani, prin care a solicitat obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Rîșcani să asigure restabilirea drepturilor sale încălcate și recuperarea în condițiile

legii a prejudiciului cauzat, repararea prejudiciului material și moral cauzat în

legătură cu nesoluționarea cererii.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 februarie 2019 a înaintat cerere Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat să-i fie explicat din ce motive

nu i-a fost valorizată pensia pentru anii 1968 - 2013, în conformitate cu legislația în

vigoare. La 11 februarie 2019 a primit un răspuns, în care nu i-a fost acordată

informația solicitată.

Ulterior, la 25 martie 2019, Ivan Rotaraș a depus cerere de completare a

acțiunii, prin care a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

asigure restabilirea drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii, a

prejudiciului cauzat, repararea prejudiciului material și moral cauzat în legătură cu

nesoluționarea cererii.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prin hotărîrea din 26 iunie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în

judecată.

A fost obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, Casa Națională

de Asigurări Sociale să asigure accesul reclamantului Ivan Rotaraș la dosarul

personal, pentru a identifica și ridica copiile autentificate a actelor necesare.

S-a încasat de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, Casa

Națională de Asigurări Sociale, în beneficiul lui Ivan Rotaraș prejudiciul moral în

sumă de 300 lei.

Prin încheierea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia sediul Central, s-a

scos de pe rol capătul de acțiune din cererea de chemare în judecată a lui Ivan

Rotaraș împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, Casei Naționale

de Asigurări Sociale privind obligarea efectuării recalculării pensiei și încasarea

prejudiciului moral și material, în legătură cu nerespectarea procedurii prealabile.

4

Verificând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe, prin decizia din

15 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost anulată hotărârea și încheierea din

26 iunie 2020 emise de Judecătoria Drochia sediul Central și adoptată o decizie

nouă, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui Ivan Rotaraș

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind asigurarea accesului la informație.

Prin încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost corectată

eroarea din decizia Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2021 și în loc de obiectul

acțiunii „privind asigurarea accesului la informație” obiectul acțiunii corect este

„privind obligarea asigurării restabilirii drepturilor lezate, repararea prejudiciului

material și moral”.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de

Apel Bălți, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce

privește soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate

circumstanțele importante a cauzei, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările

(argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept

procedural și a emis o hotărâre nemotivată.

Instanța de recurs reiterează că conform art. 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai

în completarea Codului administrativ.

Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs consideră că

trebuie să opereze cu prevederile art. 390 alin. (1), lit. e) și f) din Codul de

procedură civilă, conform cărora decizia instanței de apel trebuie să conțină:

motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și

concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de

altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și

comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a învederat

că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la

hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat

raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație de

motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție

5

de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen

Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Procedând la examinarea fondului recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că

exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al

procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de

apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la

legea guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie

să tragă concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele

menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică,

ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să

rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești.

Aici, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011,

parag. 31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi

vs Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie

2016, parag. 30). Astfel, constatările de mai sus, în sine, ar putea fi o bază

temeinică pentru stabilirea încălcării articolului 6 din CEDO.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra

tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au

importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Așa fiind, prin decizia instanței de apel s-a declarat inadmisibilă acțiunea

formulată de către reclamant cu privire la obligarea efectuării recalculării pensiei

și încasării prejuduciului moral și material, din motivul nerespectării procedurii

prealabile.

În acest context, instanța de recurs reține că, la materialele dosarului este

anexat răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani nr.X-02/323 din

06 februarie 2019, din textul căruia rezultă că reclamantul la 01 februarie 2019 a

depus cererea cu nr. 181 în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani

cu privire la recalcularea pensiei.

Totodată, la materialele cauzei nu este anexată cererea nr. 181 din 01

februarie 2019 adresată de Ivan Rotaraș în adresa Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Rîșcani. Prin urmare, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să

depună eforturi pentru a determina toate circumstanțele de fapt și probele în acest

sens, pentru a adopta o hotărâre legală și bine motivată. De altfel, părțile trebuie

să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiate de o instanță de

apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept

relevante litigiului.

De asemenea, Colegiul lărgit, învederează că, instanța de apel eronat a

stabilit că reclamantul a solicitat prin acțiune doar obligarea pârâtului să-i asigure

restabilirea drepturilor lezate și recuperarea prejudiciului cauzat. Or, din

cuprinsul cererii de chemare în judecată înaintate de către Ivan Rotaraș, precum și

6

din cererea de concretizare, se atestă că, reclamantul nu este de acord cu

răspunsul pârâtului privind recalcularea pensiei (f.d. 3).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că instanța ierarhic inferioară urma să stabilească

cu certitudine cerințele reclamantului din acțiune. Or, Ivan Rotaraș solicită prin

cererea de chemare în judecată repararea prejuduciului material și moral, însă fără

a indica nici o sumă în acest sens, astfel instanța de apel urmează să concretizeze și

acest aspect, fără de care nu poate adopta o decizie corectă și motivată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorilor

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Ivan Rotaraș, de a casa decizia

din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza pentru

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența

dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie

remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria

(Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5

aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Astfel, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în întregime în

cadrul unor proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea sarcina de a

stabili o legătură clară între faptele cauzei, dispozițiile legale aplicabile și

concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de

apel va trebui să constate temeinicia sau netemeiniciei acțiunii înaintate de către

Ivan Rotaraș (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării cauzei de către

instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe de recurs, Victor

Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs Bulgaria, 6

septembrie 2018, parag. 52 – 53).

Reieșind din cele expuse, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să

țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și

întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Ivan Rotaraș.

Se casează decizia din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți adoptată în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Rotaraș Ivan împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani și Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire asigurarea accesului la informație,

obligarea recalculării pensiei, reparării prejudiciului moral și material, cu

7

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

8