2ac-513/23 — anularea partiala a actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-513/23

2-23150862-01-2ac-15122023

ÎNCHEIERE

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Mariana Ursachi

examinând cererea depusă de Bragoi Alexandru, cu privire la strămutarea la

altă instanță egală în grad,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Bragoi Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliție privind

anularea parțială a actului administrativ,

constată:

La 24 octombrie 2023,Bragoi Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliție privind ordinului șefului Inspectoratului

General al Poliție nr. 557ef din 20 octombrie 2023. Totodată, a solicitat suspendarea

actului administrativ individual defavorabil.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2023, a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a admis cererea depusă de Bragoi Alexandru cu privire la suspendarea actului

administrativ individual defavorabil. S-a suspendat executarea Ordinului șefului

Inspectoratului General al Poliției nr. 557ef . din 20 octombrie 2023 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului național de

securitate publică”, în partea ce îl vizează pe Bragoi Alexandru, până la rămânerea

definitivă a hotărârii judecătorești.

La 03 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul

General al Poliție, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 01 noiembrie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii primei instanțe, cu emiterea unei încheieri noi de respingere a

cererii cu privire la suspendarea actului administrativ individual defavorabil.

La 11 decembrie 2023, Bragoi Alexandru, a depus cerere cu privire la

strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău invocând

prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă (f.d. 77-80).

În motivarea cererii a invocat că există bănuieli rezonabile că, nepărtinirea

judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, ar putea fi știrbită de circumstanțele

cauzei și calitatea participanților la proces, motiv din care această cauză nu poate fi

examinată în componența judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău.

A invocat că ținând cont de caracterul actelor judecătorești emise în cadrul

Curții de Apel Chișinău în privința cererilor de recurs formulate de Inspectoratul

General al Poliție asupra materiei de suspendare a actelor administrative individuale

defavorabile, consideră că există o bănuială rezonabilă că această instanță de

judecată deja are o poziție formată pe marginea aspectului dat cu referire la

autoritatea administrativă Inspectoratul General al Poliției.

Astfel, consideră că judecătorii din cadrul Curții de Apel Chișinău nu pot să

asigure examinarea obiectivă și imparțială a cauzei având în vedere calitatea

participanților la proces.

Examinând temeiurile invocate de către Bragoi Alexandru, privind strămutarea

cauzei la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, completul Curții

Supreme de Justiție constată netemeinicia acesteia și necesitatea respingerii cererii

de strămutare a cauzei, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În corespundere cu art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Curțile de

apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva

încheierilor emise de judecătorii.

Articolul 195 din Codul administrativ stipulează că procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

Articolul 198 din Codul administrativ enumeră exhaustiv la alin. (3) temeiurile

strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta. Conform

acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă

de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de

judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre:

a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori

din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;

b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o

perioadă îndelungată.

Conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

cu excepțiile expres stabilite de lege.

În speță, este relevant faptul că în materia acțiunilor în contencios administrativ,

spre deosebire de materia acțiunilor civile, legiuitorul nu a prevăzut dreptul instanței

ierarhic superioare de a strămuta o cauză aflată în procedura instanței ierarhic

inferioare din motiv că ar exista bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi

știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În acest context, legiuitorul a prevăzut exhaustiv la art. 198 alin. (3) din Codul

administrativ circumstanțele care pot servi drept temei pentru strămutarea cauzei la

o altă instanță egală în grad. La caz, însă, argumentele invocate de către Bragoi

Alexandru, în cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același

grad nu pot fi încadrate în temeiurile prevăzute de norma citată. Or, din sensul

logico-juridic al acestei norme, cauza poate fi strămutată la o altă instanță egală în

grad doar în cazul în care, din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a

devenit imposibilă formarea unui complet de judecată care să judece cauza.

În condițiile speței, însă, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă

substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de

judecată care să examineze apelul.

Mai mult ca atât, Colegiul observă că, deși, Bragoi Alexandru, a invocat în

cererea de strămutare presupuse temeiuri de bănuială de nepărtinire a judecătorilor

Curții de Apel Chișinău, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a înainta cerere

de recuzare membrilor colegiului, în conformitate cu art. 202 coroborat cu art. 49 și

art. 50 din Codul administrativ.

Astfel, completul Curții Supreme de Justiție reține că în vederea asigurării

dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia

acțiunilor în contencios administrativ, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la

art. 202 din Codul administrativ dreptul participanților la proces de a înainta cerere

de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din același cod. Numai în

situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curții de Apel Bălți,

substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea

dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în

prezent nu se atestă.

Din considerentele menționate, completul Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea depuse de către Bragoi Alexandru, cu privire la

strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.

Conform 191 alin. (3), 197, 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ,

completul Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de Bragoi Alexandru, cu privire la strămutarea

cauzei la o altă instanță egală în grad.

Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Bragoi Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliție privind

anularea parțială a actului administrativ, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru

examinare în ordine de recurs, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Mariana Ursachi