2ac-513/23 — anularea partiala a actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-513/23 2-23150862-01-2ac-15122023 ÎNCHEIERE 07 februarie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Mariana Ursachi examinând cererea depusă de Bragoi Alexandru, cu privire la strămutarea la altă instanță egală în grad, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bragoi Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliție privind anularea parțială a actului administrativ, constată: La 24 octombrie 2023,Bragoi Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliție privind ordinului șefului Inspectoratului General al Poliție nr. 557ef din 20 octombrie 2023. Totodată, a solicitat suspendarea actului administrativ individual defavorabil.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2023, a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis cererea depusă de Bragoi Alexandru cu privire la suspendarea actului administrativ individual defavorabil. S-a suspendat executarea Ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 557ef . din 20 octombrie 2023 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului național de securitate publică”, în partea ce îl vizează pe Bragoi Alexandru, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. La 03 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliție, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 01 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe, cu emiterea unei încheieri noi de respingere a cererii cu privire la suspendarea actului administrativ individual defavorabil.

La 11 decembrie 2023, Bragoi Alexandru, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău invocând prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă (f.d. 77-80). În motivarea cererii a invocat că există bănuieli rezonabile că, nepărtinirea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei și calitatea participanților la proces, motiv din care această cauză nu poate fi examinată în componența judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău.

A invocat că ținând cont de caracterul actelor judecătorești emise în cadrul Curții de Apel Chișinău în privința cererilor de recurs formulate de Inspectoratul General al Poliție asupra materiei de suspendare a actelor administrative individuale defavorabile, consideră că există o bănuială rezonabilă că această instanță de judecată deja are o poziție formată pe marginea aspectului dat cu referire la autoritatea administrativă Inspectoratul General al Poliției. Astfel, consideră că judecătorii din cadrul Curții de Apel Chișinău nu pot să asigure examinarea obiectivă și imparțială a cauzei având în vedere calitatea participanților la proces. Examinând temeiurile invocate de către Bragoi Alexandru, privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, completul Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia acesteia și necesitatea respingerii cererii de strămutare a cauzei, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. În corespundere cu art. 191 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii. Articolul 195 din Codul administrativ stipulează că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Articolul 198 din Codul administrativ enumeră exhaustiv la alin. (3) temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta.

Conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată. Conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

În speță, este relevant faptul că în materia acțiunilor în contencios administrativ, spre deosebire de materia acțiunilor civile, legiuitorul nu a prevăzut dreptul instanței ierarhic superioare de a strămuta o cauză aflată în procedura instanței ierarhic inferioare din motiv că ar exista bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces. În acest context, legiuitorul a prevăzut exhaustiv la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ circumstanțele care pot servi drept temei pentru strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad. La caz, însă, argumentele invocate de către Bragoi Alexandru, în cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad nu pot fi încadrate în temeiurile prevăzute de norma citată.

Or, din sensul logico-juridic al acestei norme, cauza poate fi strămutată la o altă instanță egală în grad doar în cazul în care, din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit imposibilă formarea unui complet de judecată care să judece cauza. În condițiile speței, însă, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de judecată care să examineze apelul. Mai mult ca atât, Colegiul observă că, deși, Bragoi Alexandru, a invocat în cererea de strămutare presupuse temeiuri de bănuială de nepărtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a înainta cerere de recuzare membrilor colegiului, în conformitate cu art. 202 coroborat cu art. 49 și art. 50 din Codul administrativ.

Astfel, completul Curții Supreme de Justiție reține că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor în contencios administrativ, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din același cod. Numai în situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curții de Apel Bălți, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

Din considerentele menționate, completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depuse de către Bragoi Alexandru, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad. Conform 191 alin. (3), 197, 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ, completul Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de Bragoi Alexandru, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad. Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bragoi Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliție privind anularea parțială a actului administrativ, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinare în ordine de recurs, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Mariana Ursachi