3ra-1102/22 — privind anularea partială a actului administrativ

3ra-1102/22 — privind anularea partială a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1102/22

2-21055872-01-3ra-21102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V.Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Daniela Beregoi, reprezentată de

avocatul Igor Eremia,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Daniela Beregoi împotriva Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea ordinului de

aplicare a sancțiunii disciplinare,

împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și a fost casată integral hotărârea din 09

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La 15 aprilie 2021 Daniela Beregoi a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al

MAI al RM privind anularea ordinului IGP al MAI al RM nr. XXX. din XX martie

XXX „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Secției

Supraveghere contravențională a Direcției Patrulare „Centru” a Inspectoratului

național de securitate publică”, în partea aplicării sancțiunii disciplinare în privința

Danielei Beregoi.

În motivarea acțiunii a indicat reclamanta că, la 08 februarie 2021, în temeiul

notei informative înregistrate cu numărul 34/58-1508, de către șeful adjunct al

Inspectoratului General al Poliției, Marin Maxian a fost dispusă desfășurarea

anchetei de serviciu, în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare admise de

către angajații Poliției din cadrul subdiviziunilor subordonate Inspectoratului General

al Poliției.

A indicat reclamanta că, ancheta de serviciu a fost inițiată asupra

Inspectoratului Național de Securitate Publică direcțiile Nord, Centru și Sud și

anume secțiile de Supraveghere contravențională, în rezultatul anchetei de serviciu,

fiind constatate un șir de abateri comise la introducerea în Sistemul Informațional

1

automatizat a proceselor-verbale contravenționale, cât și la arhivarea originalelor

proceselor-verbale contravenționale.

A susținut reclamanta că, ancheta de serviciu a fost efectuată cu grave abateri

procedurale, reclamanta fiind lipsită de posibilitatea de a prezenta argumente, probe

în apărarea sa, explicațiile cerute de la aceasta fiind formale, cu atât mai mult, că

persoanele care s-au prezentat pentru a solicita explicații de la angajații subdiviziunii,

nici nu au manifestat interes ca persoanele vizate în ancheta de serviciu să prezinte

contra-argumente sau procesele-verbale care în opinia inițiatorilor anchetei de

serviciu lipsesc.

A invocat reclamanta că, anterior nu a comis abateri de ordin disciplinar, astfel

că, sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră aplicată este nemotivată.

A menționat reclamanta că ordinul nr. XXX. din XX martie XXX, privind

aplicarea sancțiunii disciplinare sub forma mustrării aspre este ilegal, deoarece,

angajatorul nu și-a motivat sancțiunea disciplinară aplicată și a admis grave erori

procedurale la efectuarea anchetei de serviciu.

În aceste condiții, reclamanta a solicitat primei instanțe admiterea acțiunii,

anularea ordinului IGP al MAI al RM nr. XXX. din XX martie XXX „Cu privire la

sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Secției Supraveghere

contravențională a Direcției Patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de

Securitate Publică”, în partea aplicării sancțiunii disciplinare în privința Danielei

Beregoi.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea depusă de Daniela Beregoi. A fost anulat ordinul IGP al MAI al

RM nr. XXX. din XX martie XXX „Cu privire la sancționarea disciplinară a

angajaților Poliției din cadrul Secției Supraveghere contravențională a Direcției

Patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de Securitate Publică”, în partea ce se

referă la sancționarea disciplinară cu mustrare aspră a Danielei Beregoi.

Dispozitivul hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost notificat Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM prin

intermediul oficiului poștal la data de 30 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul

de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.137)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11 noiembrie 2021,

Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Beregoi Daniela. (f.d.97-103)

La 17 decembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru

notificare Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM copia hotărârii motivate a

primei instanțe (f.d.159), care a fost recepționată de către apelant la data de 04

ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f.d.164), iar la 17 ianuarie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și

documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Inspectoratul General al Poliției

al MAI l RM a depus motivarea apelului (f.d. 169/173).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Inspectoratul General al Poliției al MAI Al RM împotriva hotărârii din 09 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

2

Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel depusă de Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM. S-a casat hotărârea

din 9 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și emisă o nouă

hotărâre prin care acțiunea depusă de Daniela Beregoi împotriva Inspectoratului

General al Poliției al MAI al RM cu privire la anularea ordinului nr. XXX. din XX

martie XXX, în partea ce se referă la Daniela Beregoi a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizînd prevederile pct. 7 subpunctele

2 și 4, pct.48, pct. 61, pct.64, pct. 96 din Statutul disciplinar al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, pct. 7 subpunctul 1 din Codul de etică și

deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, art. 14 alin. (2), lit. b) din Legea cu privire la Sistemul

informațional automatizat de evidență a contravențiilor, a cauzelor contravenționale

și a persoanelor care au săvârșit contravenții nr. 185 din 11 septembrie 2020, art. 50

lit. b) și lit. d), art. 58, art. 59, art. 61 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, pct. 11.4.3 și pct. 13 subpunctul 1, 6, 9 și 11 din Fișa postului nr. 2.9.38, în

raport cu materialele anchetei de serviciu a constatat că angajatorul nu a admis

derogări de la regulile de desfășurare a anchetei de serviciu, or, în cadrul anchetei,

angajata Beregoi Daniela a fost audiată și a avut posibilitatea de a prezenta probe în

apărarea sa.

La caz, Completul specializat al instanței de apel a relevat că concluzia instanței

de apel este confirmată inclusiv prin explicațiile scrise ale Danielei Beregoi depuse

în cadrul anchetei de serviciu, care a indicat că a admis erorile neintenționat,

inclusiv, a prezentat inspectorului desemnat responsabil de efectuarea anchetei de

serviciu, unele înscrisuri care justificau erorile depistate.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a notat că concluziile

contrare ale primei instanțe și argumentele expuse de reclamanta Daniela Beregoi cu

privire la încălcările de procedură admise în cadrul anchetei de serviciu, au un

caracter declarativ și nefondat, fiind combătute prin materialele anchetei de serviciu.

La fel, Completul specializat al instanței de apel a constatat că prima instanță și-

a întemeiat soluția de admitere a acțiunii depuse de Daniela Beregoi prin faptul că,

angajatorul nu și-a motivat ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, însă, această

concluzie a primei instanțe este nejustificată. Or, în ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare, au fost indicate abaterile disciplinare comise de Daniela Beregoi,

normele legale de la care au fost admise derogări de angajată, inclusiv, au fost

identificate și procesele-verbale cu privire la contravenție la înregistrarea cărora au

fost admise mai multe erori și neconcordanțe.

Sub acest aspect, Completul specializat al instanței de apel a reiterat că într-

adevăr în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare s-a făcut trimitere la Fișa

postului nr. 2.9.38 aprobată la 16 decembrie 2020, adică la fișa postului care a fost

aprobată ulterior admiterii abaterilor disciplinare, însă, această mențiune în nici un

mod nu denotă ilegalitatea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, în condițiile

în care, în ordin au fost identificate expres și normele legale de la care au fost admise

încălcări de către Daniela Beregoi.

A mai conchis Completul specializat al instanței de apel că este neîntemeiată și

constatarea primei instanțe precum că Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM

3

nu a prezentat careva acte de predare-primire care să conțină lista exhaustivă a

proceselor-verbale contravenționale menționate, nefiind confirmat faptul că acestea

au fost transmise reclamantei, or, în nota informativă este indicat în mod expres

utilizatorul care a introdus datele în SIA, circumstanțe ce denotă că încălcările au fost

admise anume de Daniela Beregoi.

Mai mult decât atât, Completul specializat al instanței de apel a reținut că, fiind

audiată în cadrul anchetei de serviciu, Daniela Beregoi a explicat încălcările admise,

făcând trimitere expresă la seria și numărul procesului-verbal cu privire la

contravenție, situație ce denotă că anume Daniela Beregoi a fost responsabilă de

introducerea datelor referitor la procesele-verbale cu privire la contravenție indicate

în SIA.

Astfel, la caz, Completul specializat al instanței de apel a notat că, în ordin se

face trimitere la nota informativă nr. 34/59-1508int, în conținutul căreia sunt

reflectate inclusiv și încălcările admise de către Daniela Beregoi.

A mai notat Completul specializat al instanței de apel că nu poate fi reținut

drept temei de anulare a ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nici concluzia

referitoare la lipsa semnăturilor persoanei care a efectuat ancheta de serviciu și a

conducătorului subdiviziunii care a dispus inițierea anchetei de serviciu, pe proiectul

ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare. Or, în instanța de judecată a fost

prezentat ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare aprobat și emis de angajator,

situație ce denotă, că proiectul înaintat a fost aprobat de angajator.

Mai mult, Completul specializat al instanței de apel a atenționat că legiuitorul

național nu obligă angajatorul să prezinte în instanța de judecată proiectul ordinului

de aplicare a sancțiunii disciplinare, astfel că, în cazul în care fondul avea dubii

referitor la acest aspect, urma să solicite Inspectoratului General al Poliției al MAI al

RM prezentarea proiectului ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Cu privire la consecințele nefaste ale acțiunilor admise de Daniela Beregoi,

Completul specializat al instanței de apel a reținut că prin introducerea în SIA a unor

informații eronate, neveridice, datele stocate în acest sistem sunt eronate, fiind

documentate și reflectate în modul stabilit de lege informațiile cu privire la

contravenții și persoanele care au comis contravenții, inclusiv, nefiind posibil de

verificat numărul exact al punctelor de penalizare acumulate de persoanele care

comit contravenții.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a constatat că prin

acțiunile sale, Daniela Beregoi a admis încălcarea prevederilor art. 50 lit. b) și lit. d)

al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, punctul 7 subpunctul 2 și 4 din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017, punctul 3 subpunctul 7 al Codului

de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629/2017, art.

14 alin. (2) lit. b) al Legii nr. 185/2020 cu privire la Sistemul informațional

automatizat de evidență a contravențiilor, a cauzelor contravenționale și a

persoanelor care au săvârșit contravenții, astfel, în mod legal și întemeiat, a fost

sancționată disciplinar pentru aceste încălcări.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel luând în considerare cele

menționate mai sus și având în vedere faptul că prima instanță a elucidat pe deplin

4

toate circumstanțele cauzei, dar a interpretat și aplicat eronat normele de drept

material și a dat o apreciere eronată probatoriului administrat în cadrul anchetei de

serviciu, adoptând o hotărâre neîntemeiată, iar cererea de apel declarată de

Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM este întemeiată, a ajuns la concluzia

de a admite apelul, a casa hotărârea contestată și a emite o nouă decizie de respingere

a acțiunii depuse de Beregoi Daniela.

La 05 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor

Eremia a depus recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea recursului a reiterat argumentele expuse în cererea de chemare în

judecată, suplimentar invocând că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată

și ilegală, prin faptul că instanța de apel a interpretarea eronat normele legale și nu s-

a aplicat legea ce urma a fi aplicată, nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele

prezentate de către participanții la proces, iar încălcări ale instanței de apel a

prejudiciat fondul cauzei și a dus la soluționarea greșită a litigiului.

A mai susținut că Curtea de Apel Chișinăua interpretat eronat prevederile Legii

nr. 288/2016, privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI, acordând

valență doar prevederilor generale ale normelor legale, insinuând astfel, că fără a

prezenta probe certe și incontestabile în comiterea unei abateri disciplinare de către

un angajat public cu statut special, concluzionând că propria explicație, este

suficientă pentru a demonstra vinovăția persoanei în comiterea unei încălcări

disciplinare, în lipsă absolută de probe și probatoriu, ar fi suficient temei pentru a

sancționa persoana disciplinar.

Cu referire la prevederile articolelor 239, 373 alin.(l) și (2) din Codul de

procedură civilă, recurenta a menționat că instanțele judecătorești sunt obligate să-și

motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care

sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre,

iar în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit

în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de

a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera

o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Pe de altă parte a notat recurenta că nemotivarea unei hotărâri judecătorești

echivalează practic cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, și natura

ei, prin urmare, sa justifice casarea hotărârii atacate, or, această hotărâre nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, respectiv, au fost lăsate neanalizate

argumentele invocate de apelant în cererea înaintată.

Prin urmare a invocat că, instanța de recurs urmează să constatate că, în speță,

instanța de apel nu a motivat și nu s-a pronunțat în nici un fel asupra tuturor

argumentelor invocate de Daniela Beregoi, prin urmare motivarea nu întrunește

cerințele procedurale prevăzute de art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

5

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie

2022, în ședință publică (f.d.183), însă la materialele cauzei lipsesc date care ar

confirma notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.

Totodată, din actele dosarului se atestă că, decizia motivată din 13 iulie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului prin intermediul poștei

electronice în data de 16 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f.d.190).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul la data de 05 octombrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 24 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa

Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM, copia cererii de recurs depusă de

Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului. (f.d.196)

La 24 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul

General al Poliției al MAI al RM a depus referință, solicitând respingerea recursului

depus de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia, ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Daniela Beregoi,

reprezentată de avocatul Igor Eremia, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

6

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8