3ra-1102/22 — privind anularea partială a actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1102/22 2-21055872-01-3ra-21102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V.Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Daniela Beregoi împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și a fost casată integral hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă : La 15 aprilie 2021 Daniela Beregoi a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM privind anularea ordinului IGP al MAI al RM nr. XXX.

din XX martie XXX „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Secției Supraveghere contravențională a Direcției Patrulare „Centru” a Inspectoratului național de securitate publică”, în partea aplicării sancțiunii disciplinare în privința Danielei Beregoi. În motivarea acțiunii a indicat reclamanta că, la 08 februarie 2021, în temeiul notei informative înregistrate cu numărul 34/58-1508, de către șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Marin Maxian a fost dispusă desfășurarea anchetei de serviciu, în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare admise de către angajații Poliției din cadrul subdiviziunilor subordonate Inspectoratului General al Poliției.

A indicat reclamanta că, ancheta de serviciu a fost inițiată asupra Inspectoratului Național de Securitate Publică direcțiile Nord, Centru și Sud și anume secțiile de Supraveghere contravențională, în rezultatul anchetei de serviciu, fiind constatate un șir de abateri comise la introducerea în Sistemul Informațional 1 automatizat a proceselor-verbale contravenționale, cât și la arhivarea originalelor proceselor-verbale contravenționale. A susținut reclamanta că, ancheta de serviciu a fost efectuată cu grave abateri procedurale, reclamanta fiind lipsită de posibilitatea de a prezenta argumente, probe în apărarea sa, explicațiile cerute de la aceasta fiind formale, cu atât mai mult, că persoanele care s-au prezentat pentru a solicita explicații de la angajații subdiviziunii, nici nu au manifestat interes ca persoanele vizate în ancheta de serviciu să prezinte contra-argumente sau procesele-verbale care în opinia inițiatorilor anchetei de serviciu lipsesc.

A invocat reclamanta că, anterior nu a comis abateri de ordin disciplinar, astfel că, sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră aplicată este nemotivată. A menționat reclamanta că ordinul nr. XXX. din XX martie XXX, privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub forma mustrării aspre este ilegal, deoarece, angajatorul nu și-a motivat sancțiunea disciplinară aplicată și a admis grave erori procedurale la efectuarea anchetei de serviciu. În aceste condiții, reclamanta a solicitat primei instanțe admiterea acțiunii, anularea ordinului IGP al MAI al RM nr. XXX. din XX martie XXX „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Secției Supraveghere contravențională a Direcției Patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de Securitate Publică”, în partea aplicării sancțiunii disciplinare în privința Danielei Beregoi.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă acțiunea depusă de Daniela Beregoi. A fost anulat ordinul IGP al MAI al RM nr. XXX. din XX martie XXX „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Secției Supraveghere contravențională a Direcției Patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de Securitate Publică”, în partea ce se referă la sancționarea disciplinară cu mustrare aspră a Danielei Beregoi. Dispozitivul hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificat Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM prin intermediul oficiului poștal la data de 30 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei.

(f.d.137) Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11 noiembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Beregoi Daniela. (f.d.97-103) La 17 decembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru notificare Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.159), care a fost recepționată de către apelant la data de 04 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.164), iar la 17 ianuarie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Inspectoratul General al Poliției al MAI l RM a depus motivarea apelului (f.d.

169/173). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Inspectoratul General al Poliției al MAI Al RM împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. 2 Prin decizia din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM. S-a casat hotărârea din 9 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea depusă de Daniela Beregoi împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM cu privire la anularea ordinului nr. XXX. din XX martie XXX, în partea ce se referă la Daniela Beregoi a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizînd prevederile pct. 7 subpunctele 2 și 4, pct.48, pct. 61, pct.64, pct. 96 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, pct. 7 subpunctul 1 din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 14 alin. (2), lit. b) din Legea cu privire la Sistemul informațional automatizat de evidență a contravențiilor, a cauzelor contravenționale și a persoanelor care au săvârșit contravenții nr. 185 din 11 septembrie 2020, art. 50 lit. b) și lit. d), art. 58, art. 59, art. 61 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 11.4.3 și pct. 13 subpunctul 1, 6, 9 și 11 din Fișa postului nr. 2.9.38, în raport cu materialele anchetei de serviciu a constatat că angajatorul nu a admis derogări de la regulile de desfășurare a anchetei de serviciu, or, în cadrul anchetei, angajata Beregoi Daniela a fost audiată și a avut posibilitatea de a prezenta probe în apărarea sa.

La caz, Completul specializat al instanței de apel a relevat că concluzia instanței de apel este confirmată inclusiv prin explicațiile scrise ale Danielei Beregoi depuse în cadrul anchetei de serviciu, care a indicat că a admis erorile neintenționat, inclusiv, a prezentat inspectorului desemnat responsabil de efectuarea anchetei de serviciu, unele înscrisuri care justificau erorile depistate. Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a notat că concluziile contrare ale primei instanțe și argumentele expuse de reclamanta Daniela Beregoi cu privire la încălcările de procedură admise în cadrul anchetei de serviciu, au un caracter declarativ și nefondat, fiind combătute prin materialele anchetei de serviciu.

La fel, Completul specializat al instanței de apel a constatat că prima instanță și- a întemeiat soluția de admitere a acțiunii depuse de Daniela Beregoi prin faptul că, angajatorul nu și-a motivat ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, însă, această concluzie a primei instanțe este nejustificată. Or, în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare, au fost indicate abaterile disciplinare comise de Daniela Beregoi, normele legale de la care au fost admise derogări de angajată, inclusiv, au fost identificate și procesele-verbale cu privire la contravenție la înregistrarea cărora au fost admise mai multe erori și neconcordanțe.

Sub acest aspect, Completul specializat al instanței de apel a reiterat că într- adevăr în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare s-a făcut trimitere la Fișa postului nr. 2.9.38 aprobată la 16 decembrie 2020, adică la fișa postului care a fost aprobată ulterior admiterii abaterilor disciplinare, însă, această mențiune în nici un mod nu denotă ilegalitatea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, în condițiile în care, în ordin au fost identificate expres și normele legale de la care au fost admise încălcări de către Daniela Beregoi.

A mai conchis Completul specializat al instanței de apel că este neîntemeiată și constatarea primei instanțe precum că Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM 3 nu a prezentat careva acte de predare-primire care să conțină lista exhaustivă a proceselor-verbale contravenționale menționate, nefiind confirmat faptul că acestea au fost transmise reclamantei, or, în nota informativă este indicat în mod expres utilizatorul care a introdus datele în SIA, circumstanțe ce denotă că încălcările au fost admise anume de Daniela Beregoi. Mai mult decât atât, Completul specializat al instanței de apel a reținut că, fiind audiată în cadrul anchetei de serviciu, Daniela Beregoi a explicat încălcările admise, făcând trimitere expresă la seria și numărul procesului-verbal cu privire la contravenție, situație ce denotă că anume Daniela Beregoi a fost responsabilă de introducerea datelor referitor la procesele-verbale cu privire la contravenție indicate în SIA.

Astfel, la caz, Completul specializat al instanței de apel a notat că, în ordin se face trimitere la nota informativă nr. 34/59-1508int, în conținutul căreia sunt reflectate inclusiv și încălcările admise de către Daniela Beregoi. A mai notat Completul specializat al instanței de apel că nu poate fi reținut drept temei de anulare a ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nici concluzia referitoare la lipsa semnăturilor persoanei care a efectuat ancheta de serviciu și a conducătorului subdiviziunii care a dispus inițierea anchetei de serviciu, pe proiectul ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare. Or, în instanța de judecată a fost prezentat ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare aprobat și emis de angajator, situație ce denotă, că proiectul înaintat a fost aprobat de angajator.

Mai mult, Completul specializat al instanței de apel a atenționat că legiuitorul național nu obligă angajatorul să prezinte în instanța de judecată proiectul ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, astfel că, în cazul în care fondul avea dubii referitor la acest aspect, urma să solicite Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM prezentarea proiectului ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare. Cu privire la consecințele nefaste ale acțiunilor admise de Daniela Beregoi, Completul specializat al instanței de apel a reținut că prin introducerea în SIA a unor informații eronate, neveridice, datele stocate în acest sistem sunt eronate, fiind documentate și reflectate în modul stabilit de lege informațiile cu privire la contravenții și persoanele care au comis contravenții, inclusiv, nefiind posibil de verificat numărul exact al punctelor de penalizare acumulate de persoanele care comit contravenții.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a constatat că prin acțiunile sale, Daniela Beregoi a admis încălcarea prevederilor art. 50 lit. b) și lit. d) al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, punctul 7 subpunctul 2 și 4 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017, punctul 3 subpunctul 7 al Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629/2017, art. 14 alin. (2) lit. b) al Legii nr. 185/2020 cu privire la Sistemul informațional automatizat de evidență a contravențiilor, a cauzelor contravenționale și a persoanelor care au săvârșit contravenții, astfel, în mod legal și întemeiat, a fost sancționată disciplinar pentru aceste încălcări.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel luând în considerare cele menționate mai sus și având în vedere faptul că prima instanță a elucidat pe deplin 4 toate circumstanțele cauzei, dar a interpretat și aplicat eronat normele de drept material și a dat o apreciere eronată probatoriului administrat în cadrul anchetei de serviciu, adoptând o hotărâre neîntemeiată, iar cererea de apel declarată de Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM este întemeiată, a ajuns la concluzia de a admite apelul, a casa hotărârea contestată și a emite o nouă decizie de respingere a acțiunii depuse de Beregoi Daniela.

La 05 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia a depus recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe. În susținerea recursului a reiterat argumentele expuse în cererea de chemare în judecată, suplimentar invocând că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală, prin faptul că instanța de apel a interpretarea eronat normele legale și nu s- a aplicat legea ce urma a fi aplicată, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar încălcări ale instanței de apel a prejudiciat fondul cauzei și a dus la soluționarea greșită a litigiului.

A mai susținut că Curtea de Apel Chișinăua interpretat eronat prevederile Legii nr. 288/2016, privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI, acordând valență doar prevederilor generale ale normelor legale, insinuând astfel, că fără a prezenta probe certe și incontestabile în comiterea unei abateri disciplinare de către un angajat public cu statut special, concluzionând că propria explicație, este suficientă pentru a demonstra vinovăția persoanei în comiterea unei încălcări disciplinare, în lipsă absolută de probe și probatoriu, ar fi suficient temei pentru a sancționa persoana disciplinar.

Cu referire la prevederile articolelor 239, 373 alin.(l) și (2) din Codul de procedură civilă, recurenta a menționat că instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre, iar în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Pe de altă parte a notat recurenta că nemotivarea unei hotărâri judecătorești echivalează practic cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, și natura ei, prin urmare, sa justifice casarea hotărârii atacate, or, această hotărâre nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, respectiv, au fost lăsate neanalizate argumentele invocate de apelant în cererea înaintată.

Prin urmare a invocat că, instanța de recurs urmează să constatate că, în speță, instanța de apel nu a motivat și nu s-a pronunțat în nici un fel asupra tuturor argumentelor invocate de Daniela Beregoi, prin urmare motivarea nu întrunește cerințele procedurale prevăzute de art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. 5 Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2022, în ședință publică (f.d.183), însă la materialele cauzei lipsesc date care ar confirma notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel. Totodată, din actele dosarului se atestă că, decizia motivată din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului prin intermediul poștei electronice în data de 16 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.190).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la data de 05 octombrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 24 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM, copia cererii de recurs depusă de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.196) La 24 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia, ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o 6 motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia.

7 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Daniela Beregoi, reprezentată de avocatul Igor Eremia, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8