3ra-1094/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1094/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1094/23

2-20144394-01-3ra-15112023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Natalia Stamatov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Băncii

Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Natalia Stamatov și de Casa Națională de Asigurări

Sociale, fiind menținută hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 17 noiembrie 2020, Natalia Stamatov a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ, concretizată prin cererea din

30 decembrie 2020 împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare –

CNAS) și Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni (în continuare

– B.C. „Moldindconbank” S.A.) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, din data de 26 mai

2018, este beneficiară de pensie pentru limita de vârstă. La 05 iunie 2018, a depus

cerere la sucursala din str. Mircea cel Bătrîn a B.C. „Moldindconbank” S.A. și a

primit cardul bancar pentru efectuarea plăților pentru pensie, însă, la sfârșitul lunii

februarie 2019, a depistat faptul că, pârâții nu efectuează plățile pensiei la cardul

bancar.

Prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

(dosarul nr. 3-4251/2019), au fost obligate CNAS și Casa teritorială de Asigurări

Sociale Ciocana (în continuare – CTAS Ciocana) să reia achitarea pensiei în

beneficiul Nataliei Stamatov, începând cu data de 26 mai 2018.

1

Prin decizia CTAS Ciocana nr. 36622 din 11 septembrie 2020 au fost incluse

datele în sistemul electronic, iar B.C. „Moldindconbank” S.A. a trimis CNAS cererea

Nataliei Stamatov din 05 iunie 2018 cu privire la deschiderea contului bancar și

primirea la 06 mai 2018 a cardului bancar. Însă, CNAS a reluat plata pensiei pentru

perioada reținerii neîntemeiate din 25 mai 2018 – septembrie 2020.

În opinia reclamantei, din vina pârâților i-a fost cauzat prejudiciu material în

sumă totală de 1 200 de lei, deoarece nu i-a fost achitat suportul unic financiar în baza

Legii nr. 313/2018, în mărime de 600 de lei și în temeiul Legii nr. 20/2019, în

mărime de 600 de lei.

La fel, reclamanta a menționat că, plata pensiei a fost reținută neîntemeiat pe un

termen de 29 de luni, iar conform art. 942 din Codul civil, în cazul în care suma de

bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobânda de întârziere. Rata

dobânzii de întârziere este egală cu rata de bază a BNM prevăzută la art. 874 din

Codul civil, plus 5% pe an.

Astfel, la 20 octombrie 2020, Natalia Stamatov s-a adresat pârâților cu o

reclamație privind achitarea suportului unic financiar în sumă totală de 1 200 de lei, a

dobânzii de întârziere în sumă de 2 926,48 de lei și repararea prejudiciului moral,

care l-a apreciat la suma de 4 126,48 de lei, calculat în baza formulei: dobânda de

întârziere reieșind din rata de bază medie a BNM pentru anii 2018 – 2020 în mărime

de 5,875% +5% din suma plăților pensiei reținute (2 6910,20 x 10,875%).

Prin răspunsurile nr. S-2348/20 emis de CNAS la 03 noiembrie 2020 și

nr. 00/19/2-08/118 emis de B.C. „Moldindconbank” S.A. la 02 noiembrie 2020,

cererea sa a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta Natalia Stamatov a solicitat

obligarea CNAS și CTAS Ciocana să-i achite suportul unic financiar în sumă totală

de 1 200 de lei, conform Legilor nr. 313/2018 și nr. 20/2019, cu încasarea dobânzilor

de întârziere a plăților pensiei pentru limita de vârstă pentru perioada 26 mai 2018 –

septembrie 2020, în mărime de 2 926,48 lei; încasarea sumei de 4 126 de lei, cu titlu

de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu suferințele psihice cauzate de

stare de indignare, nervozitate, stare de stres.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor înregistrată la 30 decembrie 2020,

reclamanta a majorat cuantumul despăgubirii prejudiciului moral cauzat până la 5 000

de lei (f.d. 34, Vol. I).

Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Natalia Stamatov. S-a anulat refuzul CTAS Ciocana

nr. 5072 din 29 septembrie 2020 și refuzul CNAS nr. S-2348 din 03 noiembrie 2020

cu privire la achitarea suportului unic financiar. S-a obligat CNAS să achite Nataliei

Stamatov suportul unic financiar în conformitate cu Legea cu privire la acordarea

suportului unic unor beneficiari de pensii și alocații sociale de stat nr. 313 din

30 noiembrie 2018 și Legea cu privire la acordarea suportului unic beneficiarilor de

pensii și alocații sociale de stat nr. 20 din 11 martie 2019. În rest, acțiunea s-a respins

(f.d. 72, 85-94, Vol. I).

La 14 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la

2

22 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ, a prezentat motivarea apelului (f.d. 74-75, 124-125, 126, Vol. I).

La 16 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ, Natalia Stamatov a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din

23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 15 noiembrie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a

prezentat motivarea acestuia (f.d. 76-77, 108-113, Vol. I).

Prin decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile depuse de Natalia Stamatov și de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind

menținută hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d. 189, 190-200, Vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că reieșind din

circumstanțele stabilite prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediu Rîșcani, refuzul de a relua achitarea plăților pensiei este ilegal, iar CNAS este

obligată să restabilească drepturile care i-au fost încălcate Natalia Stamatov. Cu atât

mai mult că, la 19 aprilie 2019 reclamanta a formulat în acest sens cerere prealabilă,

iar actele dosarului judiciar atestă că cereri similare au fost depuse pe tot parcursul

anului 2019.

Instanța de apel a notat că, odată ce Natalia Stamatov corespunde criteriilor

prevăzute de lege pentru acordarea suportului unic, în bugetul asigurărilor sociale au

fost alocate surse financiare în vederea acoperirii acestor plăți.

Astfel, s-a ajuns la concluzia că, la emiterea refuzului nr. 5072 din

29 septembrie 2020, CTAS Ciocana nu și-a exercitat dreptul discreționar în

conformitate cu scopul acordat de lege.

Referitor la capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului material și

moral, instanța de apel a reținut că că Natalia Stamatov nu demonstrat culpa

B.C. „Moldindconbank” S.A., care a determinat survenirea acestui prejudiciu. Or, din

probele administrate și din explicațiile participanților la proces, deși Natalia Stamatov

a deschis un cont bancar la bancă pentru plata pensiei, asemenea plăți nu au fost

transferate de CNAS.

Ceea ce ține de solicitarea încasării prejudiciului material și moral de la CNAS,

instanțele judecătorești au conchis că prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediu Rîșcani nu s-a pronunțat și în privința legalității sistării plăților în

legătură cu neridicarea pensiei de către Natalia Stamatov de la oficiul poștal mai mult

de 6 luni, deci pentru perioada mai 2018 – aprilie 2019 reclamanta nu poate pretinde

repararea unui eventual prejudiciu.

Mai mult, instanța de apel a notat că potrivit actelor cauzei se atestă că,

Stamatov Natalia nu a suferit un prejudiciu real care a survenit drept consecință a

refuzului de reluare a plăților. Actele cauzei atestă că plata pensiei pentru limită de

vârstă în beneficiul Nataliei Stamatov a fost realizată integral de CNAS, la

11 septembrie 2020.

La 17 noiembrie 2022, Natalia Stamatov a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs nemotivat împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

iar la 24 ianuarie 2023 a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului,

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii din

3

23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi,

prin care să fie admisă integral acțiunea sa (f.d. 204, Vol. I, f.d. 1-6, Vol. II).

Prin încheierea din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de Natalia Stamatov (f.d. 12-16, Vol. II).

La data de 02 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea unei decizii noi

(f.d. 206, Vol. I).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul Casei

Naționale de Asigurări Sociale, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

pronunțat de către Curtea de Apel Chășinău la data de 16 noiembrie 2022, fiind

notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice la

data de 17 noiembrie 2022, fapt confirmat prin extras din poșta electronică anexat la

dosar (f.d. 201, Vol. I).

La data de 02 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea unei decizii noi

(f.d. 206, Vol. I).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale prin

intermediul poștei electronice la data de 10 ianuarie 2023, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 208, Vol. I).

Însă, până la data examinării admisibilității recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale de către Curtea Supremă de Justiție, recurenta nu a prezentat

motivarea recursurilor împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

4

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Raportat la prevederile expuse supra, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție subliniază că până la 01 septembrie 2023, legislația în vigoare prevedea

depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare

și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și

anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei

motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului

nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245

alin. (2).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a

aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la

proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere

al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la

cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată

dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă

și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice

are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la

procedură.

În sensul art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special cînd

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2).

Potrivit extrasului din poștă electronică a Curții de Apel Chișinău, copia deciziei

motivate din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată Casei

Naționale de Asigurări Sociale la data de 10 ianuarie 2023, 11:06 la adresa

„secretariat@cnas.gov.md” (f.d. 208, Vol. I).

Adresa respectivă a fost indicată de recurenta Casa Națională de Asigurări

5

Sociale în cererea de apel și în cererea de recurs (f.d. 75, 206, Vol. I).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că începutul

curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Casa Națională de

Asigurări Sociale este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei

motivate a Curții de Apel Chișinău, adică ziua de 11 ianuarie 2023, iar termenul

limită de prezentare a motivării recursului fiind data de 09 februarie 2023, zi de joi.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurenta Casa Națională de Asigurări

Sociale nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data

de 09 februarie 2023 și nici până la data examinării admisibilității recursului.

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între

11 ianuarie 2023 și 09 februarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a dispus

de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție

motivarea recursului împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o

activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de

netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului

determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea

de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau

printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru

exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că

motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în

baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de

apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, la data de

02 decembrie 2022 prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs intitulându-l „nemotivat” împotriva deciziei din 16 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, iar ca subiect al mesajului expediat fiind indicat

„dosar 3a-1548/22” (f.d. 205-206, Vol. I).

Cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale are denumire

„cerere de recurs (nemotivat)”. În special, primul compartiment din cererea de recurs

„nemotivat” are denumirea „în fapt”, conține două aliniate în care se indică soluția

instanței de apel și poziția recurentei referitor la aceasta. Al doilea compartiment al

cererii de recurs intitulate „nemotivat” are denumirea „în drept” și conține un aliniat,

în care recurenta face referire la art. 244 – 248 din Codul administrativ, articole care

reglementează procedura de depunere a recursului și deciziile emise de instanța de

recurs. Iar, la finele cererilor de recurs „nemotivat” sunt expuse solicitările recurentei

și anume: admiterea prezentei cereri de recurs; casarea deciziei din 16 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în

cuprinsul cererii de recurs „nemotivat” depuse de Casa Națională de Asigurări

Sociale, nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 16

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de

instanța de apel.

6

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a formulat critici veritabile

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să

indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, or la argumentele indicate de instanță de apel

în fundamentarea deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel

și fără a formula careva critici plauzibile, recurenta Casa Națională de Asigurări

Sociale s-a limitat, prin cererea de recurs „nemotivat”, numai la indicarea soluției

adoptate de instanța de apel.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază

că, recurenta nu a prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege

motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în

baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de

netemeinicie ale deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și care

sunt normele legale încălcate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței

de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii

judecătorești, iar Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind parte interesată în

soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja

dreptul său de acces la instanță și anume, să depună motivarea cererii de recurs în

termenul stabilit de lege.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei Casei Naționale de Asigurări

Sociale, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-

se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Contrar acestor prevederi legale, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale

nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu au

prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la

notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că,

importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul

temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată

contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor

procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a

se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată Casei Naționale de Asigurări

7

Sociale la data de 10 ianuarie 2023 și prin urmare, recurenta avea obligația pozitivă

de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a proteja

drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei

din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil,

deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a

fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale.

În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1), (2) lit. e) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8