3ra-1094/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1094/23 2-20144394-01-3ra-15112023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 07 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Stamatov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelurile declarate de Natalia Stamatov și de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La data de 17 noiembrie 2020, Natalia Stamatov a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ, concretizată prin cererea din 30 decembrie 2020 împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS) și Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni (în continuare – B.C.

„Moldindconbank” S.A.) cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, din data de 26 mai 2018, este beneficiară de pensie pentru limita de vârstă. La 05 iunie 2018, a depus cerere la sucursala din str. Mircea cel Bătrîn a B.C. „Moldindconbank” S.A. și a primit cardul bancar pentru efectuarea plăților pentru pensie, însă, la sfârșitul lunii februarie 2019, a depistat faptul că, pârâții nu efectuează plățile pensiei la cardul bancar. Prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, (dosarul nr. 3-4251/2019), au fost obligate CNAS și Casa teritorială de Asigurări Sociale Ciocana (în continuare – CTAS Ciocana) să reia achitarea pensiei în beneficiul Nataliei Stamatov, începând cu data de 26 mai 2018. 1 Prin decizia CTAS Ciocana nr. 36622 din 11 septembrie 2020 au fost incluse datele în sistemul electronic, iar B.C.

„Moldindconbank” S.A. a trimis CNAS cererea Nataliei Stamatov din 05 iunie 2018 cu privire la deschiderea contului bancar și primirea la 06 mai 2018 a cardului bancar. Însă, CNAS a reluat plata pensiei pentru perioada reținerii neîntemeiate din 25 mai 2018 – septembrie 2020. În opinia reclamantei, din vina pârâților i-a fost cauzat prejudiciu material în sumă totală de 1 200 de lei, deoarece nu i-a fost achitat suportul unic financiar în baza Legii nr. 313/2018, în mărime de 600 de lei și în temeiul Legii nr. 20/2019, în mărime de 600 de lei. La fel, reclamanta a menționat că, plata pensiei a fost reținută neîntemeiat pe un termen de 29 de luni, iar conform art. 942 din Codul civil, în cazul în care suma de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobânda de întârziere.

Rata dobânzii de întârziere este egală cu rata de bază a BNM prevăzută la art. 874 din Codul civil, plus 5% pe an. Astfel, la 20 octombrie 2020, Natalia Stamatov s-a adresat pârâților cu o reclamație privind achitarea suportului unic financiar în sumă totală de 1 200 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 2 926,48 de lei și repararea prejudiciului moral, care l-a apreciat la suma de 4 126,48 de lei, calculat în baza formulei: dobânda de întârziere reieșind din rata de bază medie a BNM pentru anii 2018 – 2020 în mărime de 5,875% +5% din suma plăților pensiei reținute (2 6910,20 x 10,875%). Prin răspunsurile nr. S-2348/20 emis de CNAS la 03 noiembrie 2020 și nr. 00/19/2-08/118 emis de B.C.

„Moldindconbank” S.A. la 02 noiembrie 2020, cererea sa a fost respinsă, ca neîntemeiată. Prin cererea de chemare în judecată reclamanta Natalia Stamatov a solicitat obligarea CNAS și CTAS Ciocana să-i achite suportul unic financiar în sumă totală de 1 200 de lei, conform Legilor nr. 313/2018 și nr. 20/2019, cu încasarea dobânzilor de întârziere a plăților pensiei pentru limita de vârstă pentru perioada 26 mai 2018 – septembrie 2020, în mărime de 2 926,48 lei; încasarea sumei de 4 126 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu suferințele psihice cauzate de stare de indignare, nervozitate, stare de stres. Prin cererea de concretizare a pretențiilor înregistrată la 30 decembrie 2020, reclamanta a majorat cuantumul despăgubirii prejudiciului moral cauzat până la 5 000 de lei (f.d.

34, Vol. I). Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea depusă de Natalia Stamatov. S-a anulat refuzul CTAS Ciocana nr. 5072 din 29 septembrie 2020 și refuzul CNAS nr. S-2348 din 03 noiembrie 2020 cu privire la achitarea suportului unic financiar. S-a obligat CNAS să achite Nataliei Stamatov suportul unic financiar în conformitate cu Legea cu privire la acordarea suportului unic unor beneficiari de pensii și alocații sociale de stat nr. 313 din 30 noiembrie 2018 și Legea cu privire la acordarea suportului unic beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat nr. 20 din 11 martie 2019. În rest, acțiunea s-a respins (f.d.

72, 85-94, Vol. I). La 14 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 2 22 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului (f.d. 74-75, 124-125, 126, Vol. I). La 16 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Natalia Stamatov a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 15 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea acestuia (f.d.

76-77, 108-113, Vol. I). Prin decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile depuse de Natalia Stamatov și de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 189, 190-200, Vol. I). Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că reieșind din circumstanțele stabilite prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu Rîșcani, refuzul de a relua achitarea plăților pensiei este ilegal, iar CNAS este obligată să restabilească drepturile care i-au fost încălcate Natalia Stamatov.

Cu atât mai mult că, la 19 aprilie 2019 reclamanta a formulat în acest sens cerere prealabilă, iar actele dosarului judiciar atestă că cereri similare au fost depuse pe tot parcursul anului 2019. Instanța de apel a notat că, odată ce Natalia Stamatov corespunde criteriilor prevăzute de lege pentru acordarea suportului unic, în bugetul asigurărilor sociale au fost alocate surse financiare în vederea acoperirii acestor plăți. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, la emiterea refuzului nr. 5072 din 29 septembrie 2020, CTAS Ciocana nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu scopul acordat de lege. Referitor la capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului material și moral, instanța de apel a reținut că că Natalia Stamatov nu demonstrat culpa B.C.

„Moldindconbank” S.A., care a determinat survenirea acestui prejudiciu. Or, din probele administrate și din explicațiile participanților la proces, deși Natalia Stamatov a deschis un cont bancar la bancă pentru plata pensiei, asemenea plăți nu au fost transferate de CNAS. Ceea ce ține de solicitarea încasării prejudiciului material și moral de la CNAS, instanțele judecătorești au conchis că prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu Rîșcani nu s-a pronunțat și în privința legalității sistării plăților în legătură cu neridicarea pensiei de către Natalia Stamatov de la oficiul poștal mai mult de 6 luni, deci pentru perioada mai 2018 – aprilie 2019 reclamanta nu poate pretinde repararea unui eventual prejudiciu.

Mai mult, instanța de apel a notat că potrivit actelor cauzei se atestă că, Stamatov Natalia nu a suferit un prejudiciu real care a survenit drept consecință a refuzului de reluare a plăților. Actele cauzei atestă că plata pensiei pentru limită de vârstă în beneficiul Nataliei Stamatov a fost realizată integral de CNAS, la 11 septembrie 2020. La 17 noiembrie 2022, Natalia Stamatov a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 24 ianuarie 2023 a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii din 3 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea sa (f.d.

204, Vol. I, f.d. 1-6, Vol. II). Prin încheierea din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul depus de Natalia Stamatov (f.d. 12-16, Vol. II). La data de 02 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea unei decizii noi (f.d.

206, Vol. I). Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile invocate în recursul depus Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. Din actele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chășinău la data de 16 noiembrie 2022, fiind notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice la data de 17 noiembrie 2022, fapt confirmat prin extras din poșta electronică anexat la dosar (f.d.

201, Vol. I). La data de 02 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea unei decizii noi (f.d. 206, Vol. I). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice la data de 10 ianuarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 208, Vol. I). Însă, până la data examinării admisibilității recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale de către Curtea Supremă de Justiție, recurenta nu a prezentat motivarea recursurilor împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

4 În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Raportat la prevederile expuse supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că până la 01 septembrie 2023, legislația în vigoare prevedea depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În sensul art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special cînd motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Potrivit extrasului din poștă electronică a Curții de Apel Chișinău, copia deciziei motivate din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 10 ianuarie 2023, 11:06 la adresa „secretariat@cnas.gov.md” (f.d. 208, Vol. I). Adresa respectivă a fost indicată de recurenta Casa Națională de Asigurări 5 Sociale în cererea de apel și în cererea de recurs (f.d.

75, 206, Vol. I). Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Casa Națională de Asigurări Sociale este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău, adică ziua de 11 ianuarie 2023, iar termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind data de 09 februarie 2023, zi de joi. Însă, distinct acestor circumstanțe, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 09 februarie 2023 și nici până la data examinării admisibilității recursului.

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 11 ianuarie 2023 și 09 februarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, la data de 02 decembrie 2022 prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs intitulându-l „nemotivat” împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar ca subiect al mesajului expediat fiind indicat „dosar 3a-1548/22” (f.d. 205-206, Vol. I). Cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale are denumire „cerere de recurs (nemotivat)”.

În special, primul compartiment din cererea de recurs „nemotivat” are denumirea „în fapt”, conține două aliniate în care se indică soluția instanței de apel și poziția recurentei referitor la aceasta. Al doilea compartiment al cererii de recurs intitulate „nemotivat” are denumirea „în drept” și conține un aliniat, în care recurenta face referire la art. 244 – 248 din Codul administrativ, articole care reglementează procedura de depunere a recursului și deciziile emise de instanța de recurs. Iar, la finele cererilor de recurs „nemotivat” sunt expuse solicitările recurentei și anume: admiterea prezentei cereri de recurs; casarea deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în cuprinsul cererii de recurs „nemotivat” depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel. 6 Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a formulat critici veritabile împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, or la argumentele indicate de instanță de apel în fundamentarea deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel și fără a formula careva critici plauzibile, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale s-a limitat, prin cererea de recurs „nemotivat”, numai la indicarea soluției adoptate de instanța de apel. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurenta nu a prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și care sunt normele legale încălcate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul său de acces la instanță și anume, să depună motivarea cererii de recurs în termenul stabilit de lege. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu- se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. Contrar acestor prevederi legale, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu au prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale. Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată Casei Naționale de Asigurări 7 Sociale la data de 10 ianuarie 2023 și prin urmare, recurenta avea obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8