3ra-508/23 — contestarea actului administrativ

3ra-508/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-508/2023

2-22066218-01-3ra-26052023

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I.Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu)

Î N C H E I E R E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Grecu Iurie,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Grecu Iurie împotriva Consiliului satului Ciuciulea, raionul

Glodeni, Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni, consilierul în Consiliul local

Ciuciulea r.Glodeni – Grecu Valeriu cu privire la constatarea faptului limitării

dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației, repararea

prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 12 mai 2022 Grecu Iurie a înaintat acțiune în contencios administrativ

împotriva Consiliului satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Primăria satului Ciuciulea

raionul Glodeni, consilierul în Consiliul local Ciuciulea r.Glodeni – Grecu Valeriu

privind constatarea faptului limitării dreptului de acces la informație, obligarea

prezentării informației, repararea prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că la 4 aprilie 2022, cu nr.80 a

depus cerere către consilierul local Valeriu Grecu, Consiliul local s.Ciuciulea și

Primăria s.Ciuciulea, r-nul Glodeni prin care a solicitat accesul la informațiile

publice.

La 15 aprilie 2022 a recepționat răspunsul cu nr.174 cu care nu este de acord,

deoarece acesta nu conține informațiile solicitate și anume familiile candidaților,

cât și CV și copiile diplomelor de studii superioare ale candidaților, care au

participat la concursul funcției publice.

A menționat că pârâții, potrivit competențelor și obligațiunilor de serviciu

urmau să publice pe pagina web a Primăriei informațiile publice solicitate.

A considerat răspunsul oferit pur formal, care după formă și conținut

contravine legislației.

A solicitat Grecu Iurie constatarea faptului limitării dreptului la accesul la

informație, obligarea prezentării informației solicitate, încasarea de la pârâți în

mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei, examinarea cauzei în

lipsa sa.

1

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul central din 10 octombrie 2022 s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată către

consilierul local Grecu Valeriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul central din 10 octombrie 2022

acțiunea în contencios administrativ s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Grecu Iurie și s-a menținut încheierea și hotărârea Judecătoriei Drochia,

sediul central.

Instanța de apel a invocat că Grecu Iurie este subiect de sesizare în temeiul

Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, având un drept garantat

constituțional de acces la informație, iar Primăria s.Ciuciulea și Consiliul satului

Ciuciulea, raionul Glodeni sunt furnizori ai informației solicitate, având obligația

să asigure accesul solicitanților la informația oficială.

Sub acest aspect este relevant de a stabili, care informație intră în aria celor

oficiale ce pot forma obiectul furnizării conform Legii privind accesul la

informație nr.982 din 11 mai 2000.

Informație oficială este acea informație care privește activitățile sau rezultă

din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul,

forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informație care se referă

la/sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii

autonome care utilizează bani publici în sensul Legii privind accesul la informație

nr. 982-XIV din 11 mai 2000, constituie informație oficială, care urmează a fi

furnizată solicitanților.

În acest sens, art.6 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, definește

„informațiile oficiale în sensul acestei legi” ca fiind toate informațiile aflate în

posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate,

prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la

dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.

În conformitate cu art.7 alin. (1) lit.a) și b) din Legea citată, exercitarea

dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin

lege organică și care corespund necesităților: respectării drepturilor și reputației

altei persoane; protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau

protecției moralei societății.

Conform art.10 alin.1 din Legea privind accesul la informație nr.982 din

11.05.2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal

sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile

stabilite de legislație.

Articolul 11 alin.(1) pct.2-4 din Legea privind accesul la informație nr.982

din 11.05.2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi

revin, este obligat: 1) să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor

asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; 2)

să garanteze liberul acces la informație; 3) să respecte limitările accesului la

informație, prevăzute de legislație, în scopul protejării informației confidențiale,

vieții private a persoanei și securității naționale; 4) să respecte termenele de

furnizare a informației, prevăzute de lege.

Instanța de apel a menționat că, accesul la informațiile oficiale constituie un

drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra

2

activității autorităților publice, de stimulare a formării opiniilor și participării

active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Conform art.12 alin.1 din Legea privind accesul la informație nr.982 din

11.05.2000, informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția solicitanților în baza unei

cereri scrise sau verbale.

Potrivit art.15 alin.1-3 din Legea privind accesul la informație nr.982 din

11.05.2000, cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în

conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile respective

vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea

informațiilor. Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate

solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea acestora

Reieșind din materialele cauzei, instanța de apel a constatat că

apelantului/reclamantului Grecu Iurie i-a fost furnizată informația solicitată prin

cererea dânsului din 4 aprilie 2022, înregistrată sub nr.80.

Astfel, că prin răspunsul nr.174 din 15 aprilie 2022 i s-a oferit răspuns la

întrebarea adresată și s-a explicat imposibilitatea prezentării documentelor privind

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de secretar al

Consiliul local Ciuciulea pe motivul distrugerii acestora, conform procesului-

verbal nr.2 din 30.05.2013 a comisiei de expertiză a dosarelor Primăriei, fiind

anexat procesul -verbal nr.2 din 30.05.2013, cât și decizia consiliului local nr.1/2

din 21.01.2009.

În aceste condiții, instanța de apel a relatat că furnizorul de informații a dat

răspuns la cererea lui Grecu Iurie, nefiind încălcat dreptul la informație a

solicitantului.

La 21 aprilie 2023 Grecu Iurie a depus recurs nemotiv și recurs motivat

împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

cu încălcarea normelor de drept material și procesual, iar circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei nu au fost elucidate pe deplin.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

3

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează

din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când

recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția

de până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul

curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

4

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate

alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Reieșind din prevederile art. 109 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

rezultă că un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz

de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat

decizia contestată la 28 februarie 2023, fiind notificată recurentului Grecu Iurie

(dispozitivul) la data de 17 martie 2023, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

DS8007577374AS anexat la dosar (f.d. 80).

Decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului la 13 aprilie

2023, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8004678114AS anexat la dosar

(f. d.83).

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide

că acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei dispozitivului deciziei

din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți (f.d.78, 80), corespund întru totul

exigențelor legale.

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30 de

zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului

nemotivat a început să curgă la data de 18 martie 2023, ziua imediat următoare

datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel și urma să expire la data de

17 aprilie 2023.

În pofida celor enunțate supra, Grecu Iurie nu a depus cererea de recurs

nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, în interiorul termenului de 30 de

zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, depunând-o doar la 21 aprilie

2023, fapt inacceptabil potrivit prevederilor legale (f. d. 85-88).

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Grecu Iurie

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la

instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de

procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea

recursului în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

În consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

5

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul

administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale

de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Grecu Iurie,

ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Grecu Iurie ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul de judecată

d i s p u n e:

Recursul depus de Grecu Iurie, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6