3ra-823/22 — cu privire la constatarea faptului limitării dreptului de acces la informatie

3ra-823/22 — cu privire la constatarea faptului limitării dreptului de acces la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-823/22

2-21135428-01-3ra-10082022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud:I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, raionul

Glodeni – Dumitru Gîdei, Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni și

Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, cu privire la constatarea îngrădirii

accesului la informație, obligarea furnizării informației și încasarea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată

hotărârea din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și a fost

pronunțată o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva

consilierului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni – Dumitru Gîdei a fost

declarată inadmisibilă, iar acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului local

al satului Ciuciulea, raionul Glodeni și al Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă :

La 13 septembrie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva consilierului local al satului

Ciuciulea, raionul Glodeni – Dumitru Gîdei, Consiliului local al satului Ciuciulea,

raionul Glodeni, și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, cu privire la

constatarea îngrădirii accesului la informație, obligarea furnizării informației și

încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 20 august 2021, s-a adresat cu

cerere către consilierul local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni – Dumitru Gîdei,

Consiliul local al satului Ciuciulea și Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni, care

1

a fost înregistrată cu nr.111, prin care solicitat să fie informat cu transparența

procesului decizional a informațiilor publice și anume cu devizul de cheltuieli a

banilor publici din bugetul local al Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni,

finanțați pentru repararea stației de autobuse din satul Ciuciulea, raionul Glodeni, cu

procesul verbal al desfășurării tenderului la lucrările efectuate.

A menționat că răspuns la informația solicitată a primit la data de 26 august

2021, însă nu este de acord cu acesta.

Astfel, Iurie Grecu a solicitat anularea răspunsului nr. 466 din 09 septembrie

2021, semnat de consilierul local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni, Dumitru

Gîdei, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație,

obligarea furnizării informației solicitate cu privire la procesul-verbal al desfășurării

tenderului la lucrările efectuate la repararea stației de autobuze din satul Ciuciulea,

raionul Glodeni și încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său a

prejudiciului moral în sumă de 3000 de lei, cauzat prin refuzul de a furniza informația

solicitată.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Iurie Grecu a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 16 noiembrie 2021,

Iurie Grecu a depus apel nemotivat, care în aceiași dată – 16 noiembrie 2021 a fost

completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului judecătoresc

contestat și emiterea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

Judecătoria Drochia, sediul central a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate

la data de 02 noiembrie 2021 (f.d.24), iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantului Iurie Grecu în data de 22 februarie 2022 (f.d.89).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat că depunerea apelului nemotivat

în data de 16 noiembrie 2021 (f.d.37), cât și motivarea acestuia prezentată în aceiași

dată –16 noiembrie 2021 (f.d.35/39), împotriva hotărârii din 02 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul central, sunt în termen.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și emisă o

nouă decizie prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată

înaintată de Iurie Grecu împotriva Consilierului local al satului Ciuciulea, raionul

Glodeni – Dumitru Gîdei privind constatarea nulității răspunsului, constatarea

dreptului vătămat și recuperarea prejudiciului moral.

A fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva Consiliului sătesc Ciuciulea raionul Glodeni și Primăriei

satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la contestarea actului administrativ,

recunoașterea dreptului vătămat de acces la informație și repararea prejudiciului

moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform art. 189 alin. (1) din

Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin

activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în

contencios administrative.

Astfel, instanța de apel a conchis că o acțiune în contencios administrativ poate

fi îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea

administrativă a acestei autorități, iar funcționarii care au realizat careva operațiuni

2

administrative în cadrul unor proceduri administrative, pot participa în cadrul

proceselor judiciare în calitate de persoane terțe. Prin urmare, într-o acțiune în

contencios administrativ, calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea publică,

sau o autoritate asimilată acesteia.

În speță însă, instanța de apel a constatat că Iurie Grecu a înaintat acțiunea

împotriva consilierului local Gîdei Dumitru, care prin statutul său este exponentul

autorității public locale – a Consiliului s. Ciuciulea r-nul Glodeni, astfel el urmărind

inițierea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva unui subiect care nu

întrunește calitatea de autoritatea publică, ci care o reprezintă.

Astfel, instanța de apel cu referire la prevederile art.44 alin.(1), art.204 din

Codul administrativ a conchis că calitatea de pârât în cadrul procedurii de contencios

administrativ o poate avea doar o autoritate publică, după cum este Consiliul local

Ciuciulea, exponentul căreia - consilierul local Gîdei Dumitru, și care în cadrul

activității sale, acționează nu în interes propriu, ci în interesul autorității, exponentul

căreia este.

Reieșind din cele invocate supra, instanța de apel a conchis de a declara

inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului

Ciuciulea, raionul Glodeni - Dumitru Gîdei, în temeiul art. 207 alin. (2), lit. e) din

Codul administrativ, pe motiv că acțiunea cu care a fost sesizată instanța de judecată,

a fost inițiată împotriva unui funcționar public. Or, calitatea de pârât urmează să o

dețină autoritatea publică din care face parte și nu funcționarul public al acestei

entități.

Cu referire la acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului local al

satului Ciuciulea, raionul Glodeni și al Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni

aceasta a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, or, Curtea de Apel Bălți a constatat

indubitabil că autoritatea publică competentă de furnizarea informației a examinat

cererea privind accesul la informațiile publice depusă de Iurie Grecu din 20 august

2021, în data de 26 august 2021, adică în interiorul termenului prevăzut Lege,

răspunsul la cerere fiindu-i comunicat apelantului Iurie Grecu, în aceiași zi, la 26

august 2021.

La rândul său, dezacordul apelantului/reclamantului Iurie Grecu cu răspunsul

primit la cererea privind accesul la informație, este unul declarativ, or, apelantul nu

poate pretinde ca răspunsul la cererea sa, să fie dat conform propriei sale formulări

sau într-un anumit sens, după dorința personală, deoarece stabilirea răspunsului fiind

atributul exclusiv al autorității publice competente.

Cât privește pretențiile înaintate împotriva Consiliului local al satului Ciuciulea

și Primăriei satului Ciuciulea, instanța de apel a precizat că odată ce informația

solicitată de Iurie Grecu, și anume în ce privește procesul verbal al desfășurării

licitației în vederea achiziției lucrărilor și serviciilor de reparație a stației de autobuse

din satul Ciuciulea, nu există, respectiv acest proces verbal nu i se poate elibera, și

deci, intimații/pârâții nu pot fi obligați la eliberarea informației pe care ei nu o dețin;

la rândul său, consilierul în mod expres și cu trimitere la lege, l-a informat pe Iurie

Grecu despre lipsa procesului verbal de licitație, odată ce licitație nu s-a petrecut.

Adițional, instanța de apel a reținut că, prin acțiunea depusă de Iurie Grecu

solicită încasarea prejudiciului moral cauzat de către autoritatea pârâtă pe motiv că

aceasta i-ar fi îngrădit dreptul la informație de interes public solicitată, astfel

pricinuindu-i suferințe morale, totodată lezându-i onoarea și demnitatea în calitate de

3

cetățean al Republicii Moldova, pretenție care a fost corect respinsă de instanța de

fond. Or, potrivit materialelor cauzei se atestă că autoritatea pârâtă a expediat în

adresa lui Iurie Grecu răspuns la cererea lui, unde se indică informația legată de banii

publici cheltuiți în legătură cu reparația stației de autobuze din satul Ciuciulea,

cuantumul acestora și descrierea lucrărilor, la fel, se indică și asupra refuzului de a-i

elibera procesul verbal de petrecere a licitației în vederea achiziției acestor lucrări, dat

fiind lipsa acestuia. Respectiv, este neîntemeiat acest capăt de acțiune, ca cerință

subsecventă cerinței de constatare a încălcării dreptului de acces la informație, odată

ce informația deținută i s-a eliberat, iar cea inexistentă nu i s-a eliberat.

La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiată și pretenția lui Iurie Grecu

privind repararea prejudiciului moral conform art.24 al Legii cu privire la accesul la

informație, fiind o pretenție accesorie acțiunii prin care se solicită constatarea

încălcări dreptului de acces la informație.

La data de 17 iunie 2022, Iurie Grecu a depus recurs nemotivat, iar la 4 iulie

2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de

Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt

anterior invocate, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia recurată,

deoarece instanța de apel a omis să se pronunțe complet, obiectiv și motivat asupra

pretențiilor/probelor invocate, precum și a obligațiunilor prevăzute de dispozițiile art.

34 alin. (2) din Constituție, art. 50 alin. (2), art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul

la informație, art. 3, 10, 20 din Legea statutului alesului local, art. 5, 68 din Codul

administrativ.

Subsecvent, recurentul a invocat că, instanța de apel nu a elucidat, determinat pe

deplin, complet și obiectiv toate circumstanțele importante cauzei, or concluziile

instanței de judecată sunt contrare situației de fapt, ceea ce contravine art. 386 alin.

(1) din Codul de procedură civilă.

Complementar, recurentul a adăugat că Curtea de Apel Bălți a interpretat eronat

normele de drept material, respectiv nu și-a onorat obligațiunile și competențele

prevăzute de art. 22 în coroborare cu art.219 din Codul administrativ, prin ce i-a

îngrădit dreptul de acces la justiție.

În final, Iurie Grecu a susținut că pe parcursul examinării cauzei, poziția sa ca

parte în proces nu a fost auzită, fapt ce constituie o violare a dreptului său la un

proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

La data de 10 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților consilierul local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni -Dumitru Gîdei,

Consiliului local al satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăriei satului Ciuciulea,

raionul Glodeni copia motivării recursului depus de Iurie Grecu împotriva deciziei

din 19 mai 2022 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 02 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul central, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței. Însă, până la data examinarea admisibilității recursului nu au făcut uz de

dreptul procedural de a depune referințe referitor la argumentele recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

4

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată în data de 19 mai 2022

(f.d.56), fiind notificată recurentului Iurie Grecu în data de 26 mai 2022. (f.d.67)

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 17 iunie 2022 (f.d.69), cât și

motivarea acestuia prezentată anterior notificării deciziei motivate, la data de 21 iulie

2022 (f.d.74) sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul semnătura Tamara Chișca-Doneva

judecătorii semnătura Aliona Miron

semnătura Iurie Bejenaru

Copia corespunde originalului: Iurie Bejenaru

6