2ra-1248/23 — anularea ordinului de suspendare a contractului individual de munca, restabilirea in functia detinuta, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1248/23 2-22082489-01-2ra-05092023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Moldovanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, A. Malîi) Î N C H E I E R E 31 ianuarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexei Ușurelu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ușurelu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de suspendare a contractului individual de muncă, restabilirea în funcția deținută, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Alexei Ușurelu și menținută hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 09 iunie 2022, Alexei Ușurelu a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de suspendare a contractului individual de muncă, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral (f. d. 2). În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexei Ușurelu a indicat că prin ordinul nr. 528p din 11 mai 2022, IP „Agenția Servicii Publice” a suspendat contractul individual de muncă în temeiul art. 76 lit. j) din Codul muncii.

A considerat că ordinul nr. 528p din 11 mai 2022 este unul ilegal, întrucât demersul organului de urmărire penală pe care se întemeiază este neîntemeiat și abuziv, deoarece nu are și nu poate avea interdicții legate de activitatea de muncă, fiindu-i încălcat și dreptul constituțional privind prezumția nevinovăției. A comunicat reclamantul că a depus la IP „Agenția Servicii Publice” cerere prealabilă, care însă a rămas fără răspuns. În drept, reclamantul Alexei Ușurelu și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 79 din Codul muncii, art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Alexei Ușurelu a solicitat anularea ordinului IP „Agenția Servicii Publice” nr. 528p din 11 mai 2022 privind suspendarea contractului individual de muncă, încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a prejudiciului material cauzat, prin calcularea salariului mediu pentru toată perioada în care a 1 fost în imposibilitate de a munci începând cu 20 mai 2022, precum și a prejudiciului moral în mărime de un salariu mediu. La 28 octombrie 2022, Alexei Ușurelu a depus cerere de completare a pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând suplimentar restabilirea în funcția deținută, precum și dispunerea executării imediate a hotărârii de reîncadrare în funcție și de achitare a unui salariu mediu (f. d. 56). Prin încheierea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Alexei Ușurelu judecătorului Natalia Moldovanu de la judecarea cauzei civile, ca fiind neîntemeiată (f. d. 50-52).

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ușurelu (f. d. 84, 89-99). La 24 noiembrie 2022, Alexei Ușurelu a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 88), iar la 22 februarie 2023, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată, precum și casarea încheierii privind respingerea cererii de recuzare (f. d. 105-110). Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexei Ușurelu și menținută hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 124, 125-133).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel, reieșind din circumstanțele cauzei, au constatat că ordinul cu privire la suspendarea contractului de muncă a lui Alexei Ușurelu nr. 528p din 11 mai 2022 a fost emis în strictă conformitate cu prevederile normei de drept, stabilite la art. 76 lit. j) din Codul muncii, raportat la art. 200 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală, or, norma de drept nominalizată prevede expres că la demersul organelor de drept angajatorul va dispune suspendarea contractului de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința sa. Respectiv, angajatorul poate motiva doar temeiul juridic a ordinului de suspendare a contractului, dar nu și o motivare în fapt a acestui ordin.

Instanța de fond și instanța de apel au stabilit că temei de suspendare a reclamantului a servit demersul procurorului în Procuratura Anticorupție, fiind pornită urmărirea penală, pe semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (2) și art. 327 alin. (3) din Codul penal, cauză penală în care era vizat și reclamantul Alexei Ușurelu. În consecință, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că ordinul nr. 528p din 11 mai 2022 și acțiunile întreprinse de către IP „Agenția Servicii Publice” sunt întemeiate și în strictă conformitate cu legea, din care considerent, cerințele reclamantului urmează a fi respinse, ținând cont de faptul că nu au fost prezentate probe pertinente și concludente în vederea posibilității admiterii acestora.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au evidențiat că Alexei Ușurelu nu a fost privat de posibilitatea de a munci conform art. 330 alin. (1) din Codul muncii, în speța dată a intervenit suspendarea contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voința părților, care presupune suspendarea 2 prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salariale (salariu, sporuri, alte plăți) de către angajator. Instanța de fond și instanța de apel au constatat netemeinicia solicitării reparării prejudiciului material cauzat prin calcularea salariului mediu pentru toată perioada suspendării începând cu 20 mai 2022, or, potrivit dispozițiilor art. 200 alin. (2) din Codul de procedură penală, persoanei suspendate provizoriu din funcție i se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care persoana a fost suspendată provizoriu din funcție în calitate de măsură procesuală de constrângere se ia în calcul în vechimea generală de muncă.

Subsidiar, în art. 75 alin. (2) din Codul muncii, legiuitorul statuează că suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salariale (salariu, sporuri, alte plăți) de către angajator. Având în vedere legalitatea și temeinicia acțiunilor IP „Agenția Servicii Publice” la emiterea ordinului nr. 528p din 11 mai 2022, subsecvent instanțele de judecată au ajuns la concluzia că este neîntemeiată și pretenția privind repararea prejudiciului moral, în contextul în care contractul individual de muncă a fost suspendat în circumstanțe ce nu depind de voința părților.

Cu referire la criticile invocate de către Alexei Ușurelu împotriva încheierii din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost respinsă cererea privind recuzarea judecătorului Natalia Moldovanu, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, or, încheierea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, este una legală și întemeiată, iar Alexei Ușurelu nu a demonstrat prin careva probe pertinente lipsa faptului imparțialității judecătorului Natalia Moldovanu. La 11 august 2023, Alexei Ușurelu a declarat recurs împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, precum și a încheierii privind respingerea propunerii de recuzare, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată (f. d. 136-140).

În motivarea recursului, recurentul Alexei Ușurelu a indicat că nu este de acord cu actele judecătorești recurate, deoarece normele de drept material au fost aplicate și interpretate eronat, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și principiul securității raporturilor juridice, iar aprecierea probelor a fost arbitrară și tendențioasă. Totodată, a evidențiat că, deși a contestat odată cu fondul cauzei, instanța de apel în dispozitivul deciziei a omis să se expună asupra încheierii privind propunerea de recuzare a judecătorului Natalia Moldovanu. A menționat că cererea de anulare a ordinului de suspendare din funcție nr. 528p din 11 mai 2022 emis de IP „Agenția Servicii Publice”, a fost respinsă de două instanțe diferite: prima dată în cadrul prezentei cauze, iar a doua oară de judecătorul de instrucție de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Prin urmare, există două hotărâri judecătorești care se expun asupra unui și același obiect al cererii, fapt pe care recurentul l-a considerat necorespunzător normelor de procedură. A accentuat că organele de drept prin demersul, la care se referă instanța de judecată, a cerut suspendarea lui provizorie din funcția deținută conform art. 200 din Codul de procedură penală, însă nicidecum suspendarea contractului 3 individual de muncă, conform art. 76 lit. j) din Codul muncii, ceea ce nu sunt acțiuni identice, deoarece au o altă natură și căi de contestare diferite. Prin urmare, ordinul angajatorului nr. 528p din 11 mai 2022, prin care în locul suspendării din funcție, după cum a cerut organul de urmărire penală potrivit art. 200 din Codul de procedură penală, i-a fost suspendat contractul individual de muncă în temeiul art. 76 din Codul muncii, este ilegal și urma a fi anulat din data emiterii.

A remarcat că ordinul menționat este emis arbitrar, fără nici o motivare, cu totul diferit de conținutul demersului și termenilor pentru care a fost solicitat. Acest ordin nu este motivat juridic și este nejustificat, deoarece nu aduce careva argumente și condiții prezența cărora ar face imposibilă continuarea raporturilor de muncă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 20 iunie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 134), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 11 august 2023, în termenul legal. La 23 noiembrie 2023, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință, solicitând considerarea recursului declarat de Alexei Ușurelu ca fiind inadmisibil (f. d. 159-164). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor. În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Alexei Ușurelu împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Ușurelu, este inadmisibil, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, 4 completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Alexei Ușurelu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia 5 hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexei Ușurelu ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Ușurelu împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Diana Stănilă 6 Dosarul nr. 2ra-1248/23 2-22082489-01-2ra-05092023 Î N C H E I E R E 31 ianuarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Diana Stănilă examinând cererea depusă de Alexei Ușurelu cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității a unor prevederi legale, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ușurelu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de suspendare a contractului individual de muncă, restabilirea în funcția deținută, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, c o n s t a t ă : La 09 iunie 2022, Alexei Ușurelu a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de suspendare a contractului individual de muncă, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral (f. d. 2). La 28 octombrie 2022, Alexei Ușurelu a depus cerere de completare a pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând suplimentar restabilirea în funcția deținută, precum și dispunerea executării imediate a hotărârii de reîncadrare în funcție și de achitare a unui salariu mediu (f. d. 56). Prin încheierea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Alexei Ușurelu judecătorului Natalia Moldovanu de la judecarea cauzei civile, ca fiind neîntemeiată (f. d. 50-52). Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ușurelu (f. d. 84, 89-99). La 24 noiembrie 2022, Alexei Ușurelu a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 88), iar la 22 februarie 2023, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată, precum și casarea încheierii privind respingerea cererii de recuzare (f. d. 105-110).

7 Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexei Ușurelu și menținută hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 124, 125-133). La 11 august 2023, Alexei Ușurelu a declarat recurs împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, precum și a încheierii privind respingerea propunerii de recuzare, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. Totodată, Alexei Ușurelu a solicitat și ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea controlului constituționalității prevederilor art. 76 lit. j) din Codul muncii și art. 200 din Codul de procedură penală (f. d. 136-140).

Analizând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității a unor prevederi legale, în raport cu prevederile legale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi refuzată, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Conform § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

8 Din conținutul normelor legale precizate rezultă că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată. Pe când, la caz, recursul declarat de Alexei Ușurelu a fost declarat inadmisibil. Prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inoportun de a sesiza Curtea Constituțională a Republicii Moldova în vederea supunerii controlului constituționalității prevederilor art. 76 lit. j) din Codul muncii și art. 200 din Codul de procedură penală și, respectiv, cererea urmează a fi refuzată.

În conformitate cu art. 121 alin. (5), art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se refuză cererea depusă de Alexei Ușurelu cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității a unor prevederi legale. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Diana Stănilă 9