2ra-1248/23 — anularea ordinului de suspendare a contractului individual de munca, restabilirea in functia detinuta, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de suspendare a contractului individual de munca, restabilirea in functia detinuta, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Temeiurile inasmisibilitatii recursului, ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
2ra-1248/23 — anularea ordinului de suspendare a contractului individual de munca, restabilirea in functia detinuta, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra-1248/23
2-22082489-01-2ra-05092023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Moldovanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
31 ianuarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Aliona Donos
Diana Stănilă
examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexei Ușurelu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ușurelu
împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea
ordinului de suspendare a contractului individual de muncă, restabilirea în funcția
deținută, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Alexei Ușurelu și menținută hotărârea din
21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă :
La 09 iunie 2022, Alexei Ușurelu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de
suspendare a contractului individual de muncă, repararea prejudiciului material
și prejudiciului moral (f. d. 2).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexei Ușurelu a
indicat că prin ordinul nr. 528p din 11 mai 2022, IP „Agenția Servicii Publice” a
suspendat contractul individual de muncă în temeiul art. 76 lit. j) din Codul
muncii.
A considerat că ordinul nr. 528p din 11 mai 2022 este unul ilegal, întrucât
demersul organului de urmărire penală pe care se întemeiază este neîntemeiat și
abuziv, deoarece nu are și nu poate avea interdicții legate de activitatea de muncă,
fiindu-i încălcat și dreptul constituțional privind prezumția nevinovăției.
A comunicat reclamantul că a depus la IP „Agenția Servicii Publice” cerere
prealabilă, care însă a rămas fără răspuns.
În drept, reclamantul Alexei Ușurelu și-a întemeiat pretențiile în temeiul
dispozițiilor art. 79 din Codul muncii, art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.
Reclamantul Alexei Ușurelu a solicitat anularea ordinului IP „Agenția
Servicii Publice” nr. 528p din 11 mai 2022 privind suspendarea contractului
individual de muncă, încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a prejudiciului
material cauzat, prin calcularea salariului mediu pentru toată perioada în care a
1
fost în imposibilitate de a munci începând cu 20 mai 2022, precum și a
prejudiciului moral în mărime de un salariu mediu.
La 28 octombrie 2022, Alexei Ușurelu a depus cerere de completare a
pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând suplimentar restabilirea
în funcția deținută, precum și dispunerea executării imediate a hotărârii de
reîncadrare în funcție și de achitare a unui salariu mediu (f. d. 56).
Prin încheierea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Alexei Ușurelu
judecătorului Natalia Moldovanu de la judecarea cauzei civile, ca fiind
neîntemeiată (f. d. 50-52).
Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ușurelu
(f. d. 84, 89-99).
La 24 noiembrie 2022, Alexei Ușurelu a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 88),
iar la 22 februarie 2023, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri
de admitere a cererii de chemare în judecată, precum și casarea încheierii privind
respingerea cererii de recuzare (f. d. 105-110).
Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Alexei Ușurelu și menținută hotărârea din 21 noiembrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 124, 125-133).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond și instanța de apel,
reieșind din circumstanțele cauzei, au constatat că ordinul cu privire la
suspendarea contractului de muncă a lui Alexei Ușurelu nr. 528p din 11 mai 2022
a fost emis în strictă conformitate cu prevederile normei de drept, stabilite la
art. 76 lit. j) din Codul muncii, raportat la art. 200 alin. (1)-(3) din Codul de
procedură penală, or, norma de drept nominalizată prevede expres că la demersul
organelor de drept angajatorul va dispune suspendarea contractului de muncă în
circumstanțe ce nu depind de voința sa. Respectiv, angajatorul poate motiva doar
temeiul juridic a ordinului de suspendare a contractului, dar nu și o motivare în
fapt a acestui ordin.
Instanța de fond și instanța de apel au stabilit că temei de suspendare a
reclamantului a servit demersul procurorului în Procuratura Anticorupție, fiind
pornită urmărirea penală, pe semnele componenței de infracțiune prevăzută de
art. 42 alin. (2) și art. 327 alin. (3) din Codul penal, cauză penală în care era vizat
și reclamantul Alexei Ușurelu.
În consecință, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că ordinul
nr. 528p din 11 mai 2022 și acțiunile întreprinse de către IP „Agenția Servicii
Publice” sunt întemeiate și în strictă conformitate cu legea, din care considerent,
cerințele reclamantului urmează a fi respinse, ținând cont de faptul că nu au fost
prezentate probe pertinente și concludente în vederea posibilității admiterii
acestora.
Totodată, prima instanță și instanța de apel au evidențiat că Alexei Ușurelu
nu a fost privat de posibilitatea de a munci conform art. 330 alin. (1) din Codul
muncii, în speța dată a intervenit suspendarea contractului individual de muncă
în circumstanțe ce nu depind de voința părților, care presupune suspendarea
2
prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salariale (salariu, sporuri,
alte plăți) de către angajator.
Instanța de fond și instanța de apel au constatat netemeinicia solicitării
reparării prejudiciului material cauzat prin calcularea salariului mediu pentru
toată perioada suspendării începând cu 20 mai 2022, or, potrivit dispozițiilor
art. 200 alin. (2) din Codul de procedură penală, persoanei suspendate provizoriu
din funcție i se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care
persoana a fost suspendată provizoriu din funcție în calitate de măsură procesuală
de constrângere se ia în calcul în vechimea generală de muncă. Subsidiar, în
art. 75 alin. (2) din Codul muncii, legiuitorul statuează că suspendarea
contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către
salariat și a plății drepturilor salariale (salariu, sporuri, alte plăți) de către
angajator.
Având în vedere legalitatea și temeinicia acțiunilor IP „Agenția Servicii
Publice” la emiterea ordinului nr. 528p din 11 mai 2022, subsecvent instanțele de
judecată au ajuns la concluzia că este neîntemeiată și pretenția privind repararea
prejudiciului moral, în contextul în care contractul individual de muncă a fost
suspendat în circumstanțe ce nu depind de voința părților.
Cu referire la criticile invocate de către Alexei Ușurelu împotriva încheierii
din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost
respinsă cererea privind recuzarea judecătorului Natalia Moldovanu, instanța de
apel le-a respins ca fiind nefondate, or, încheierea din 18 octombrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, este una legală și întemeiată, iar Alexei
Ușurelu nu a demonstrat prin careva probe pertinente lipsa faptului imparțialității
judecătorului Natalia Moldovanu.
La 11 august 2023, Alexei Ușurelu a declarat recurs împotriva deciziei din
12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, precum și a încheierii
privind respingerea propunerii de recuzare, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere a cererii de chemare în judecată (f. d. 136-140).
În motivarea recursului, recurentul Alexei Ușurelu a indicat că nu este de
acord cu actele judecătorești recurate, deoarece normele de drept material au fost
aplicate și interpretate eronat, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și
principiul securității raporturilor juridice, iar aprecierea probelor a fost arbitrară
și tendențioasă.
Totodată, a evidențiat că, deși a contestat odată cu fondul cauzei, instanța
de apel în dispozitivul deciziei a omis să se expună asupra încheierii privind
propunerea de recuzare a judecătorului Natalia Moldovanu.
A menționat că cererea de anulare a ordinului de suspendare din funcție
nr. 528p din 11 mai 2022 emis de IP „Agenția Servicii Publice”, a fost respinsă
de două instanțe diferite: prima dată în cadrul prezentei cauze, iar a doua oară de
judecătorul de instrucție de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
Prin urmare, există două hotărâri judecătorești care se expun asupra unui și
același obiect al cererii, fapt pe care recurentul l-a considerat necorespunzător
normelor de procedură.
A accentuat că organele de drept prin demersul, la care se referă instanța
de judecată, a cerut suspendarea lui provizorie din funcția deținută conform
art. 200 din Codul de procedură penală, însă nicidecum suspendarea contractului
3
individual de muncă, conform art. 76 lit. j) din Codul muncii, ceea ce nu sunt
acțiuni identice, deoarece au o altă natură și căi de contestare diferite.
Prin urmare, ordinul angajatorului nr. 528p din 11 mai 2022, prin care în
locul suspendării din funcție, după cum a cerut organul de urmărire penală potrivit
art. 200 din Codul de procedură penală, i-a fost suspendat contractul individual
de muncă în temeiul art. 76 din Codul muncii, este ilegal și urma a fi anulat din
data emiterii.
A remarcat că ordinul menționat este emis arbitrar, fără nici o motivare, cu
totul diferit de conținutul demersului și termenilor pentru care a fost solicitat.
Acest ordin nu este motivat juridic și este nejustificat, deoarece nu aduce
careva argumente și condiții prezența cărora ar face imposibilă continuarea
raporturilor de muncă.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 12 aprilie
2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 20 iunie 2023,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 134),
însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 11 august 2023, în termenul legal.
La 23 noiembrie 2023, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință,
solicitând considerarea recursului declarat de Alexei Ușurelu ca fiind inadmisibil
(f. d. 159-164).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de
a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie
2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.
VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de
procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,
recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.
246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de
Alexei Ușurelu împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de
procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la
proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Alexei Ușurelu, este inadmisibil, pentru motivele ce succed.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în
cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
4
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul
în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procesual.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Alexei Ușurelu,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,
existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură
civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar
constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au
dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel
a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
5
hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate
a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexei Ușurelu ca fiind
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a),
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Ușurelu împotriva
deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Aliona Donos
Diana Stănilă
6
Dosarul nr. 2ra-1248/23
2-22082489-01-2ra-05092023
Î N C H E I E R E
31 ianuarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Aliona Donos
Diana Stănilă
examinând cererea depusă de Alexei Ușurelu cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea
verificării constituționalității a unor prevederi legale,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ușurelu
împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea
ordinului de suspendare a contractului individual de muncă, restabilirea în funcția
deținută, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral,
c o n s t a t ă :
La 09 iunie 2022, Alexei Ușurelu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de
suspendare a contractului individual de muncă, repararea prejudiciului material
și prejudiciului moral (f. d. 2).
La 28 octombrie 2022, Alexei Ușurelu a depus cerere de completare a
pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând suplimentar restabilirea
în funcția deținută, precum și dispunerea executării imediate a hotărârii de
reîncadrare în funcție și de achitare a unui salariu mediu (f. d. 56).
Prin încheierea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Alexei Ușurelu
judecătorului Natalia Moldovanu de la judecarea cauzei civile, ca fiind
neîntemeiată (f. d. 50-52).
Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Ușurelu
(f. d. 84, 89-99).
La 24 noiembrie 2022, Alexei Ușurelu a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 88),
iar la 22 februarie 2023, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri
de admitere a cererii de chemare în judecată, precum și casarea încheierii privind
respingerea cererii de recuzare (f. d. 105-110).
7
Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Alexei Ușurelu și menținută hotărârea din 21 noiembrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 124, 125-133).
La 11 august 2023, Alexei Ușurelu a declarat recurs împotriva deciziei din
12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, precum și a încheierii
privind respingerea propunerii de recuzare, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere a cererii de chemare în judecată. Totodată, Alexei Ușurelu a solicitat și
ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în
vederea controlului constituționalității prevederilor art. 76 lit. j) din Codul muncii
și art. 200 din Codul de procedură penală (f. d. 136-140).
Analizând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate
și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității a unor
prevederi legale, în raport cu prevederile legale, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi refuzată, din considerentele
ce urmează.
În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze,
instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează
Curtea Constituțională.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept
să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția
a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135
alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau
reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există
o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile
contestate.
Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de
judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de
chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege
ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii.
Conform § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie
2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție,
judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria
actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este
ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către
instanța de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la
soluționarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect
prevederile contestate.
8
Din conținutul normelor legale precizate rezultă că instanța de judecată
poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei
după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată.
Pe când, la caz, recursul declarat de Alexei Ușurelu a fost declarat
inadmisibil.
Prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inoportun de a sesiza Curtea
Constituțională a Republicii Moldova în vederea supunerii controlului
constituționalității prevederilor art. 76 lit. j) din Codul muncii și art. 200 din
Codul de procedură penală și, respectiv, cererea urmează a fi refuzată.
În conformitate cu art. 121 alin. (5), art. 270 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se refuză cererea depusă de Alexei Ușurelu cu privire la ridicarea excepției
de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării
constituționalității a unor prevederi legale.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Aliona Donos
Diana Stănilă
9