2ra-1124/21 — anularea ordinului , restabilirea in functie

Dosarul nr. 2ra-1124/2021 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Dimitriu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 08 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Igor Usturoi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Usturoi împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice cu privire la anularea ordinului privind modificarea statelor de personal, anularea ordinului cu privire la preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau statelor de personal, anularea ordinului privind încetarea contractului individual de muncă cu salariații, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Igor Usturoi și a fost menținută hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 13 februarie 2020 Igor Usturoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP Agenția Servicii Publice cu privire la anularea ordinului privind modificarea statelor de personal,

anularea ordinului cu privire la preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau statelor de personal, anularea ordinului privind încetarea contractului individual de muncă cu salariații, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 01 octombrie 2012 în baza contractului individual de muncă, a fost angajat la Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „REGISTRU” în funcție de inginer cu locul de muncă la Biroul înmatricularea transportului nr. 6 mun. Chișinău al Subdiviziunilor teritoriale al Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto, indicîndu-se perioada de probă până la data de 02 ianuarie 2013, cu salariul de 4550 de lei.

La 28 decembrie 2012 prin acordul suplimentar privind efectuarea unor modificări a contractului individual de muncă nr. 4960/1, au fost efectuate următoarele modificări, precum că, funcția deținută - inginer al Biroului înmatricularea transportului nr. 6 mun. Chișinău al Subdiviziunilor teritoriale al Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto se transferă la funcția de Șef al Biroului înmatricularea transportului nr. 6 mun. Chișinău al Subdiviziunilor teritoriale al Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto, începând cu data de 02 ianuarie 2013, cu salariul de 6.300 de lei. La 28 decembrie 2012 prin acordul suplimentar privind efectuarea unor modificări a contractului individual de muncă nr. 4960/1, au fost efectuate următoarele modificări, precum că, funcția deținută - Șef al Biroului înmatricularea transportului nr. 6 mun.

Chișinău al Subdiviziunilor teritoriale al Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto se transferă la funcția de Șef-adjunct al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport a Departamentului identificare, înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, începând cu data de 13 martie 2015, cu salariul de 9.000 de lei.

La 09 iulie 2015 prin acordul suplimentar, privind efectuarea unor modificări a contractului individual de muncă nr. 4960/3, au fost efectuate următoarele modificări, precum că, funcția deținută - Șef-adjunct al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto se transferă în funcția de Șef al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport a Departamentului identificare, înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, începând cu data de 09 iulie 2015, cu salariul de 9.500 de lei.

La 30 martie 2017, prin acordul suplimentar nr. 180/17 privind efectuarea unor modificări la contractul individual de muncă referitor la salariul de funcție, s-a majorat salariul în mărime de 11.700 de lei, începând cu data de 01 aprilie 2017. La 26 iunie 2017 prin acordul suplimentar nr. 2041/17 privind efectuarea unor modificări la contractul individual de muncă, referitor la salariul de funcție, a fost modificat salariul în mărime de 12.300 de lei începând cu data de 01 iulie 2017. Prin acordul suplimentar nr. 1508/17 din 19 iulie 2017 privind efectuarea unor modificări la contractul individual de muncă încheiat între persoana juridică Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în persoana lui Oleg Rotaru, director temporar al Agenției numită în continuare „Angajator” și persoana fizică – Igor Usturoi, numită în continuare „salariat” conducându-se de prevederile art. 49 lit. b) și art. 68 din Codul muncii, în baza Hotărârii Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017, au încheiat acordul privind efectuarea modificării contractului individual de muncă prin substituirea sintagmei „Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat” REGISTRU” cu „Instituția Publică Agenția Servicii Publice” pe tot parcursul textului contractului.

Prin acordul suplimentar nr.2541/17 2 din 23 august 2017 privind efectuarea unor modificări la Contractul individual de muncă, se indică funcția la care se transferă – Șef al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport al Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, începând cu data de 23 august 2017, cu salariul de 12.300 de lei.

La 30 octombrie 2017, prin acordul suplimentar nr. nr. 5258/A privind efectuarea unor modificări la contractul individual de muncă referitor la salariu de funcție, s-a modificat salariul în mărime de 14.970 de lei începând cu data de 01 noiembrie 2017. La 01 ianuarie 2019, prin acordul suplimentar nr. 71219 privind efectuarea unor modificări la contractul individual de muncă referitor la salariu de funcție, s-a modificat salariul în mărime de 15.500 de lei începând cu data de 01 ianuarie 2019. A invocat reclamantul că, în cursul activității de muncă a manifestat profesionalism, disciplină și dorința de a munci, iar pentru indici înalți în muncă și rezultatele obținute în exercitarea funcției a fost avansat în funcții de nivel înalt, astfel după cum a fost menționat mai sus.

În activitatea sa de peste 7 ani în cadrul Agenției Servicii Publice, nu a fost sancționat niciodată, nu a avut nici o abatere disciplinară, dar deopotrivă a fost stimulat financiar și premiat cu diplome de onoare de Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor, Președintele Federației Sindicatelor din Comunicații și a Directorul General al ÎS „CRIS REGISTRU”, pentru performanțe în domeniul TIC.

Igor Usturoi este membru al Organizației Sindicale a ÎS „CRIS REGISTRU” din 01 octombrie 2012, iar din luna iunie 2017 a devenit membru al Organizației Sindicale Primare a Agenției Servicii Publice (Sindicatul), care prevede îndeplinirea de către Igor Usturoi a anumitor îndatoriri, cum ar fi respectarea Statutului Sindicatului, a deciziilor și Hotărârilor Conferințelor și Consiliului Sindicatului, a disciplinei și democrației sindicale, achitarea cotizațiilor lunare în mărime de 1% din salariu, etc... A menționat că, Igor Usturoi este unicul întreținător al familiei și tată a doi copii minori, fiul Usturoi Ștefan-Nicolae, născut la data de 09 ianuarie 2019 și fiica Usturoi Renata-Valentina, născută la data de 01 iulie 2013. A relevat că, la data de 14 noiembrie 2019, Igor Usturoi a fost anunțat că, Agenția Servicii Publice, recurge la modificarea statelor de personal, fiindu-i înmânat extrasul din ordinul nr. 1117p din 14 noiembrie 2019 cu privire la preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau statelor de personal din unitate.

Este important faptul că, cu o zi înainte, în data de 13 noiembrie 2019 au fost create alte trei funcții noi de conducere, fără ca să fie propuse lui Igor Usturoi conform dreptului preferențial, garantat și conform abilităților/competențelor profesionale. A explicat reclamantul că, la 15 noiembrie 2019 i-a fost adusă la cunoștință, lista locurilor vacante fără însă, a fi indicate în ea și cele trei funcții noi de conducere create cu două zile înainte de reducerea funcției sale.

Funcția de Șef al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport al Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto a fost redusă ilegal, fără o motivare juridică și economică, dar în locul acestei funcții au fost create altele două funcții de conducere și anume: funcția de Șef adjunct de Departament-șef Direcție înmatriculare vehicule (condusă de Iurie Antoci), funcția 3 de Șef adjunct de Departament (condusă de Vitalie Bîrsan); funcția de Șef de direcție Management operațional și control intern (condusă de Ruslan Roșca), funcții care nu i-au fost propuse lui, astfel cum prevede Codul muncii. Mai mult ca atât, în primele două din aceste funcții au fost angajate persoane fără experiență în domeniu.

A considerat că, a fost supus unei concedieri ilegale și că toate acțiunile angajatorului au avut anume acest scop, iar reducerea statelor de personal a fost inițiată în scopul motivării formale a acestei concedieri. Au fost inexistente în fapt careva premise de ordin juridic sau economic, ce ar fi probat inițierea unor astfel de măsuri întreprinse de reducere a statelor de personal. Ordinul nr. 91p din 30 ianuarie 2020, cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații, inclusiv cu reclamantul Igor Usturoi, emis de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” contravine normelor legale. Or, la emiterea acestuia angajatorul a admis derogări majore de la procedura stabilită de legislația pertinentă, dat fiind faptul că nu l-a motivat juridic și nici economic în nici un mod, limitându-se doar la indicarea prevederilor art. 88 alin. (1) lit. b), 183, 184 și 251 din Codul muncii.

A susținut reclamantul că, simpla mențiune în ordinul enunțat a frazei în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate dispuse prin ordinul nr. 667 din 13 noiembrie 2919, nu constituie o motivare juridică suficientă a ordinului de preavizare. Procedura de concediere statuată la art. 88 din Codul muncii, prevede expres că ordinul de preavizare urmează a fi motivat și nicidecum doar prin indicarea normelor art. 88 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, care reglementează procedura de concediere a persoanelor în cazul reducerii statelor de personal sau al reducerii funcției, cu privire la modificarea statelor de personal, ordinul nr.117 p din 14 noiembrie 2019 cu privire la preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, precum și ordinul nr. 91 p din 30 ianuarie 2020 cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu Igor Usturoi.

Art. 183 din Codul muncii, stabilește dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, art. 184 din Codul muncii se referă la garanții în caz de încetare a contractului individual de muncă, iar art. 251 din Codul muncii la interzicerea concedierii femeilor gravide și a salariaților care îngrijesc copii în vârstă de până la 4 ani. A argumentat că, temeiurile invocate de către angajator în ordinul nr. 1117p din 14 noiembrie 2019 și ordinul nr. 667 din 13 noiembrie 2019 nu pot fi catalogate ca motivare juridică suficientă în susținerea poziției de concediere a reclamantului, în conformitate cu reducerea numărului sau a statelor de personal și nu poate fi reținut ca un temei juridic argumentat pentru necesitatea reducerii acestei funcții din lista de personal.

În ordinul de concediere nu se indică cu claritate și exactitate temeiul concedierii. Or, lecturând ordinul de concediere, se conchide că temei de concediere a servit reducerea numărului sau a statelor de personal și angajatorul urma cu exactitate să indice temeiul încetării contractului individual de muncă cu Igor Usturoi. Temeiul indicat la art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii este generalist, lucru inadmisibil odată ce reclamantul clar urma să înțeleagă din care temei s-a încetat contractul individual de muncă. 4 A precizat reclamantul că, în cazul concedierii salariatului în baza prevederilor art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, angajatorul urmează să le aplice în coroborare cu prevederile art. 88 și art. 183 din Codul muncii.

Reieșind din prevederile art. 183 din Codul muncii, a considerat că la emiterea ordinului de concediere în privința reclamantului Igor Usturoi, Agenția Servicii Publice a neglijat mai multe prevederi legale. În momentul preavizării reclamantului Igor Usturoi, în cadrul instituției au existat locuri vacante, care nu au fost reduse. Mai mult ca atât, contrar prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, Agenția Servicii Publice nu a propus reclamantului Igor Usturoi un alt loc de muncă în cadrul Departamentului înmatriculare mijloace de transport și calificare a conducătorilor auto după modificarea statelor de personal or, majoritatea subalternilor reclamantului, funcțiile cărora au fost reduse, au fost transferați conform noilor state de personal sau chiar promovați fără careva merite și experiența managerială, în cazul lui Iurie Antoci.

În urma modificării statelor de personal au fost create două funcții de șef-adjunct Departamentului înmatriculare mijloace de transport și calificare a conducătorilor auto, iar în una din aceste funcții concomitent cu modificările statelor de personal este angajat Bîrsan Vitalie. În viziunea reclamantului, este alogic ca Agenția Servicii Publice să reducă funcția reclamantului Igor Usturoi, să creeze funcții noi și să angajeze alte persoane din afara Agenției Servicii Publice prin sfidarea tuturor prevederilor legale.

A considerat reclamantul că, de către Agenția Servicii Publice nu au fost respectate nici prevederile art. 183 din Codul muncii, or în cazul aprobării unor noi state de personal în cadrul Departamentului înmatriculare mijloace de transport și calificare a conducătorilor auto, dînsul beneficia de dreptul preferențial de a ocupa oricare din funcțiile noi create începând cu șef-adjunct al Departamentului înmatriculare mijloace de transport și calificare a conducătorilor auto până la oricare din funcțiile de specialist din cadrul Direcțiilor sau Secțiilor noi create. Igor Usturoi a activat în cadrul instituției peste șapte ani, a fost avansat în mai multe rânduri, nu a fost sancționat, ci doar premiat pentru activitatea sa, iar productivitatea muncii acestuia a fost la un nivel net superioară productivității muncii salariaților care au rămas în funcții.

În virtutea acestui fapt, Agenția Servicii Publice la concedierea sa nu a respectat prevederile legale relatate mai sus, iar în cazul în care o astfel de evaluare era realizată, reclamantul urma să beneficieze de dreptul preferențial de a rămâne în funcție. A comunicat reclamantul că, potrivit acordului suplimentar nr. 712/19 din 01 ianuarie 2019, salariul mediu lunar a lui Igor Usturoi, la data concedierii constituia suma de 15.500 de lei. În acest sens, articolul 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii prevede în mod expres că angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit în toate cazurile privării ilegalitate de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu.

Prin urmare, prin prisma art. 90 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Codul muncii, urmează a fi admisă și cerința sa în partea încasării din contul Agenției Servicii Publice în beneficiul său a salariului mediu neachitat pentru absență forțată de la serviciu începând cu data de 30 ianuarie 2020 în cuantum de 15.500 de lei lunar. Pentru considerentele enunțate, având în vedere faptul că dînsul a fost 5 concediat ilegal, a fost privat de dreptul de a munci, a solicitat să fie acceptată pretenția privind repararea prejudiciului moral, în sumă de 150.000 de lei, deoarece concedierea ilegală a cauzat și un prejudiciu moral considerabil, care se exprimă prin înrăutățirea stării sănătății, aflării acestuia în stare de stres și chiar internarea în cadrul Institutului de Medicină Urgentă din mun.

Chișinău. A solicitat reclamantul Igor Usturoi anularea ordinului Agenției Servicii Publice nr. 667 din 13 noiembrie 2019 cu privire la modificarea statelor de personal; anularea ordinului nr. 1117 din 14 noiembrie 2019 cu privire la preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau statelor de personal din unitate; anularea ordinului nr. 91p din 30 ianuarie 2020 cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații; restabilirea lui în funcția deținută; încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă pentru întreaga perioadă de absență începând cu data de 30 ianuarie 2020; repararea prejudiciului moral în valoare de 150.000 de lei; încasarea cheltuielilor de judecată suportate în mărime de 10.000 de lei.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă acțiunea depusă de Igor Usturoi ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 24 noiembrie 2020, Igor Usturoi a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Igor Usturoi și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 10 alin. (1) lit. a), 81 alin. (1) lit. b), (3), 86 alin. (1) lit. c), 88 alin. (1), 184 alin. (1) lit. a), (2) Codul muncii și a conchis că decizia privind reducerea statelor de personal a fost luată prin ordinul Directorului interimar al Agenției Servicii Publice, în temeiul pct. 27 alin. (8) din Statutul IP „Agenția Servicii Publice”, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017, potrivit căruia, Directorul Agenției aprobă statul de personal al Agenției, acesta fiind aprobat în legătură cu necesitatea de serviciu și în scopul optimizării structurii Agenției Servicii Publice.

În aceste condiții instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe referitor la faptul că, ordinul directorului interimar al Agenției Servicii Publice nr. 667 din 13 noiembrie 2009 este argumentat juridic, fiind emis cu respectarea strictă a procedurii de concediere, conform prevederilor art. 88 Codul muncii, or Agenția Servicii Publice în temeiul prevederilor articolul 86 alin. (1) lit. c) și pct. 2.3. lit. a) și c) din contractul individual de muncă nr. 4960 din 01 octombrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, în calitatea sa de angajator era în drept să desfacă contractul individual de muncă încheiat cu reclamantul Igor Usturoi, pe motivul reducerii statelor de personal.

A stabilit instanța de apel că Igor Usturoi a fost preavizat de Agenția Servicii Publice cu 2 luni înainte de reducerea funcției deținute de aceasta, fapt ce se confirmă prin ordinul nr. 1117p din 14 noiembrie 2019. Totodată, reieșind din faptul că la data de 24 decembrie 2019 și în perioada 13 ianuarie 2020-22 ianuarie 2020, Igor Usturoi, s-a aflat în concediu medical, iar la data de 26 decembrie 2019 și în perioada 28 decembrie 2019 – 31 decembrie 2019 în concediu anual de odihnă 6 (f.d. 127-128, 130), iar potrivit art. 88 alin. (2) din Codul muncii, în termenul de preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediul anual de odihnă și în concediul medical, termenul de emitere a ordinului de concediere a reclamantului și data concedierii efective a acestuia nu a depășit termenul de 2 luni impus de legiuitor.

Mai mult decât atât, angajatorul i-a propus lui Igor Usturoi, 47 funcții vacante din cadrul Agenției Servicii Publice, însă ultimul le-a refuzat, solicitând acordarea unei funcții conform dreptului preferențial prevăzut de art. 183 din Codul muncii. În acest sens, instanța de apel a precizat că art. 183 din Codul muncii, se referă la dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal în cazul în care în cadrul instituției există mai multe funcții de aceeași categorie și se reduce una sau o parte din acestea.

În acest sens, însă a reiterat instanța de apel că, în cadrul Agenției Servicii Publice exista o singură funcție de Șef al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport al Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, astfel încât art. 183 din Codul muncii la care face referire reprezentantul reclamantului nu este incident speței, nefiind constatat la caz că în cadrul Agenției Servicii Publice existau alte locuri de muncă vacante decât cele care au fost propuse reclamantului la data de 15 noiembrie 2019. Totodată, Colegiul civil al instanței de apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe referitor la faptul că, înregistrarea audio prezentă de către reclamant nu demonstrează faptul că reducerea statelor de personal și concedierea ulterioară a reclamantului reprezintă o răfuială personală, or, după cum a fost reținut în prima instanță deși reclamantul Igor Usturoi a pretins că discuția a fost purtată cu superiorul său, iar în această convorbire se relevă despre o eventuală optimizare/restructurare, ceea ce a avut loc.

Prin urmare, nu poate fi apreciată concedierea lui Igor Usturoi ca fiind o răfuială personală, în condițiile în care prin reducerea statelor de personal operată prin ordinul nr. 667 din 13 noiembrie 2019 a fost redusă nu numai funcția deținută de reclamant, dar în total 154 de funcții, fiind create 142 de funcții noi. Astfel, în urma reducerii statelor de personal, în noua organigramă, 12 funcții nu s-au mai regăsit, nu doar cea a reclamantului. La fel instanța de apel a atestat, că Igor Usturoi a beneficiat de toate garanțiile prevăzute de art. 88 Codul muncii, astfel, începând cu data de 14 noiembrie 2019 lui Igor Usturoi i-a fost acordată ziua de vineri a fiecărei săptămâni ca zi liberă cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui loc de muncă, fapt invocat de către reprezentantul pârâtului și pe care reprezentantul reclamantului nu l-a negat în condițiile art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

Despre concedierea lui Igor Usturoi a fost informată și Direcția generală ocuparea forței de muncă a mun. Chișinău, sect. Centru, fapt ce se confirmă prin informația prezentată ( f.d. 76), precum și s-a solicitat opinia organului sindical care prin avizul Consultativ nr. 86 din 17 ianuarie 2020, care și-a exprimat acordul la concedierea lui Igor Usturoi, șef al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport a Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto ASP, conform art. 86 lit. c) din Codul muncii, reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate (f.d. 74). 7 Instanța de apel a considerat că nu reprezintă relevanță scrisoarea Federației Sindicatelor din Comunicații din Republica Moldova (f.d.

35), invocată de către reprezentantul reclamantului, dat fiind faptul că, aceste constatări se bazează pe niște interpretări ale prevederilor Codului muncii, în ceea ce ține de instituția concedierii salariatului în cazul reducerii statelor de personal, care nu sunt obligatorii și nu prevalează celor stabilite de instanța de judecată la examinarea prezentului litigiu, acordul Federației Sindicatelor din Comunicații din Republica Moldova nu este necesar, pe motiv că la caz a fost exprimat acordul organului sindical al unității conform prevederilor citate.

Astfel, Colegiul civil al instanței de apel a reținut că ordinul nr. 667 din 13 noiembrie 2019 cu privire la modificarea statelor de personal, ordinul nr. 117 p din 14 noiembrie 2019 din cu privire la preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, precum și ordinul nr. 91p din 30 ianuarie 2020 cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu Igor Usturoi, sunt întemeiate și emise cu respectarea condițiilor legale, iar angajatorul a respectat în totalitate obligațiile sale impuse de prevederile art. 88 și art. 184 din Codul muncii, iar temeiuri de anulare a ordinelor menționate nu există. La 18 mai 2021 Igor Usturoi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, Igor Usturoi a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece actele judecătorești contestate nu se încadrează în limita prevederilor legale, fiind evident neîntemeiate, axate pe o apreciere superficială, pripită a circumstanțelor faptice, bazat doar pe expunerile contradictorii ale intimatului, fără o respectare a principiului contradictorialității și egalității armelor în proces. A susținut că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, aspect care a dus la interpretarea eronată și aplicarea ilegală a art. 183 din Codul muncii, motiv din care a considerat că actele judecătorești urmează a fi casate în temeiul art. 432 CPC.

A mai susținut că nici prima instanță și nici instanța de apel nu au intrat în esența litigiului și nu au elucidat speța, în cazul în care din cadrul Departamentului au fost reduse 154 de funcții și crate 145 de funcții, însă lui nu i-au fost propuse nici o funcție din aceste funcții. Totodată in intervalul termenului de preavizare au apărut mai multe funcții care puteau fi acceptate de către Igor Usturoi, dar spre regret acest lucru nu a fost înfăptuit de către Agenția Servicii Publice, iar instanțele ierarhic inferioare nu au pus în sarcina intimatului să probeze aceste circumstanțe fiind astfel interpretate eronat prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) și art. 183 din Codul muncii. O altă interpretare eronată a art. 183 din Codul muncii deoarece intimatul trebuia să selecteze minuțios salariații care urmau să fie preavizați până la emiterea ordinului contestat, ținând cont strict de dreptul lor preferențial.

Or, recurentul reieșind din perioada îndelungată de activitate a muncii în cadrul instituției deținea la momentul eliberării o calificare și productivitate muncii net superioară , în comparație cu majoritatea celorlalți angajați care au rămas în funcții și activează și la moment, nu a avut pe toată perioada nici o abatere 8 disciplinară, nu a încălcat disciplina muncii, a îndeplinit toate indicațiile superiorilor săi și a exercitat toate atribuțiile de serviciu. Prin notificarea din 18 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 16 iulie 2021 IP Agenția Servicii Publice a depus referință, prin care a solicitat ca recursul declarat de Igor Usturoi să fie considerat inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2021 a fost expediată părților la 05 aprilie 2021, însă la actele cauzei lipsesc probe prin care s-ar confirma data recepționării acesteia de către recurent. Astfel, recursul declarat la 18 mai 2021 de către Igor Usturoi este depus în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Usturoi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 9 Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocate în speță sunt similare celor susținute în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Igor Usturoi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Igor Usturoi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 10