2ra-1124/21 — anularea ordinului , restabilirea in functie

2ra-1124/21 — anularea ordinului , restabilirea in functie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1124/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Dimitriu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Igor

Usturoi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Usturoi

împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice cu privire la anularea

ordinului privind modificarea statelor de personal, anularea ordinului cu privire la

preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau

statelor de personal, anularea ordinului privind încetarea contractului individual de

muncă cu salariații, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului

pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Igor Usturoi și a fost menținută hotărârea din 18

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost

respinsă,

c o n s t a t ă:

La 13 februarie 2020 Igor Usturoi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP Agenția Servicii Publice cu privire la anularea ordinului privind

modificarea statelor de personal, anularea ordinului cu privire la preavizarea

salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau statelor de

personal, anularea ordinului privind încetarea contractului individual de muncă cu

salariații, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru absența

forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 01 octombrie 2012 în baza

contractului individual de muncă, a fost angajat la Întreprinderea de Stat „Centrul

Resurselor Informaționale de Stat „REGISTRU” în funcție de inginer cu locul de

muncă la Biroul înmatricularea transportului nr. 6 mun. Chișinău al Subdiviziunilor

teritoriale al Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor

Auto, indicîndu-se perioada de probă până la data de 02 ianuarie 2013, cu salariul

de 4550 de lei.

La 28 decembrie 2012 prin acordul suplimentar privind efectuarea unor

modificări a contractului individual de muncă nr. 4960/1, au fost efectuate

următoarele modificări, precum că, funcția deținută - inginer al Biroului

înmatricularea transportului nr. 6 mun. Chișinău al Subdiviziunilor teritoriale al

Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto se transferă

la funcția de Șef al Biroului înmatricularea transportului nr. 6 mun. Chișinău al

Subdiviziunilor teritoriale al Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto, începând cu data de 02 ianuarie 2013, cu salariul de 6.300 de

lei.

La 28 decembrie 2012 prin acordul suplimentar privind efectuarea unor

modificări a contractului individual de muncă nr. 4960/1, au fost efectuate

următoarele modificări, precum că, funcția deținută - Șef al Biroului înmatricularea

transportului nr. 6 mun. Chișinău al Subdiviziunilor teritoriale al Direcției

înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto se transferă la

funcția de Șef-adjunct al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de

transport a Departamentului identificare, înmatriculare a mijloacelor de transport și

calificare a conducătorilor auto, începând cu data de 13 martie 2015, cu salariul de

9.000 de lei.

La 09 iulie 2015 prin acordul suplimentar, privind efectuarea unor modificări a

contractului individual de muncă nr. 4960/3, au fost efectuate următoarele

modificări, precum că, funcția deținută - Șef-adjunct al Direcției identificare și

înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto se

transferă în funcția de Șef al Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de

transport a Departamentului identificare, înmatriculare a mijloacelor de transport și

calificare a conducătorilor auto, începând cu data de 09 iulie 2015, cu salariul de

9.500 de lei.

La 30 martie 2017, prin acordul suplimentar nr. 180/17 privind efectuarea

unor modificări la contractul individual de muncă referitor la salariul de funcție, s-a

majorat salariul în mărime de 11.700 de lei, începând cu data de 01 aprilie 2017.

La 26 iunie 2017 prin acordul suplimentar nr. 2041/17 privind efectuarea unor

modificări la contractul individual de muncă, referitor la salariul de funcție, a fost

modificat salariul în mărime de 12.300 de lei începând cu data de 01 iulie 2017.

Prin acordul suplimentar nr. 1508/17 din 19 iulie 2017 privind efectuarea unor

modificări la contractul individual de muncă încheiat între persoana juridică

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în persoana lui Oleg Rotaru, director

temporar al Agenției numită în continuare „Angajator” și persoana fizică – Igor

Usturoi, numită în continuare „salariat” conducându-se de prevederile art. 49 lit. b)

și art. 68 din Codul muncii, în baza Hotărârii Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017,

au încheiat acordul privind efectuarea modificării contractului individual de muncă

prin substituirea sintagmei „Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor

Informaționale de Stat” REGISTRU” cu „Instituția Publică Agenția Servicii

Publice” pe tot parcursul textului contractului. Prin acordul suplimentar nr.2541/17

2

din 23 august 2017 privind efectuarea unor modificări la Contractul individual de

muncă, se indică funcția la care se transferă – Șef al Direcției identificare și

înmatriculare a mijloacelor de transport al Departamentului înmatriculare a

mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, începând cu data de 23

august 2017, cu salariul de 12.300 de lei.

La 30 octombrie 2017, prin acordul suplimentar nr. nr. 5258/A privind

efectuarea unor modificări la contractul individual de muncă referitor la salariu de

funcție, s-a modificat salariul în mărime de 14.970 de lei începând cu data de 01

noiembrie 2017.

La 01 ianuarie 2019, prin acordul suplimentar nr. 71219 privind efectuarea

unor modificări la contractul individual de muncă referitor la salariu de funcție, s-a

modificat salariul în mărime de 15.500 de lei începând cu data de 01 ianuarie 2019.

A invocat reclamantul că, în cursul activității de muncă a manifestat

profesionalism, disciplină și dorința de a munci, iar pentru indici înalți în muncă și

rezultatele obținute în exercitarea funcției a fost avansat în funcții de nivel înalt,

astfel după cum a fost menționat mai sus. În activitatea sa de peste 7 ani în cadrul

Agenției Servicii Publice, nu a fost sancționat niciodată, nu a avut nici o abatere

disciplinară, dar deopotrivă a fost stimulat financiar și premiat cu diplome de onoare

de Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor, Președintele Federației

Sindicatelor din Comunicații și a Directorul General al ÎS „CRIS REGISTRU”,

pentru performanțe în domeniul TIC. Igor Usturoi este membru al Organizației

Sindicale a ÎS „CRIS REGISTRU” din 01 octombrie 2012, iar din luna iunie 2017 a

devenit membru al Organizației Sindicale Primare a Agenției Servicii Publice

(Sindicatul), care prevede îndeplinirea de către Igor Usturoi a anumitor îndatoriri,

cum ar fi respectarea Statutului Sindicatului, a deciziilor și Hotărârilor Conferințelor

și Consiliului Sindicatului, a disciplinei și democrației sindicale, achitarea

cotizațiilor lunare în mărime de 1% din salariu, etc...

A menționat că, Igor Usturoi este unicul întreținător al familiei și tată a doi

copii minori, fiul Usturoi Ștefan-Nicolae, născut la data de 09 ianuarie 2019 și fiica

Usturoi Renata-Valentina, născută la data de 01 iulie 2013.

A relevat că, la data de 14 noiembrie 2019, Igor Usturoi a fost anunțat că,

Agenția Servicii Publice, recurge la modificarea statelor de personal, fiindu-i

înmânat extrasul din ordinul nr. 1117p din 14 noiembrie 2019 cu privire la

preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau

statelor de personal din unitate. Este important faptul că, cu o zi înainte, în data de

13 noiembrie 2019 au fost create alte trei funcții noi de conducere, fără ca să fie

propuse lui Igor Usturoi conform dreptului preferențial, garantat și conform

abilităților/competențelor profesionale.

A explicat reclamantul că, la 15 noiembrie 2019 i-a fost adusă la cunoștință,

lista locurilor vacante fără însă, a fi indicate în ea și cele trei funcții noi de

conducere create cu două zile înainte de reducerea funcției sale. Funcția de Șef al

Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport al Departamentului

înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto a fost

redusă ilegal, fără o motivare juridică și economică, dar în locul acestei funcții au

fost create altele două funcții de conducere și anume: funcția de Șef adjunct de

Departament-șef Direcție înmatriculare vehicule (condusă de Iurie Antoci), funcția

3

de Șef adjunct de Departament (condusă de Vitalie Bîrsan); funcția de Șef de

direcție Management operațional și control intern (condusă de Ruslan Roșca),

funcții care nu i-au fost propuse lui, astfel cum prevede Codul muncii. Mai mult ca

atât, în primele două din aceste funcții au fost angajate persoane fără experiență în

domeniu.

A considerat că, a fost supus unei concedieri ilegale și că toate acțiunile

angajatorului au avut anume acest scop, iar reducerea statelor de personal a fost

inițiată în scopul motivării formale a acestei concedieri. Au fost inexistente în fapt

careva premise de ordin juridic sau economic, ce ar fi probat inițierea unor astfel de

măsuri întreprinse de reducere a statelor de personal. Ordinul nr. 91p din 30 ianuarie

2020, cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații, inclusiv

cu reclamantul Igor Usturoi, emis de către Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” contravine normelor legale. Or, la emiterea acestuia angajatorul a admis

derogări majore de la procedura stabilită de legislația pertinentă, dat fiind faptul că

nu l-a motivat juridic și nici economic în nici un mod, limitându-se doar la indicarea

prevederilor art. 88 alin. (1) lit. b), 183, 184 și 251 din Codul muncii.

A susținut reclamantul că, simpla mențiune în ordinul enunțat a frazei în

legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate dispuse prin

ordinul nr. 667 din 13 noiembrie 2919, nu constituie o motivare juridică suficientă a

ordinului de preavizare. Procedura de concediere statuată la art. 88 din Codul

muncii, prevede expres că ordinul de preavizare urmează a fi motivat și nicidecum

doar prin indicarea normelor art. 88 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, care

reglementează procedura de concediere a persoanelor în cazul reducerii statelor de

personal sau al reducerii funcției, cu privire la modificarea statelor de personal,

ordinul nr.117 p din 14 noiembrie 2019 cu privire la preavizarea salariaților despre

concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate,

precum și ordinul nr. 91 p din 30 ianuarie 2020 cu privire la încetarea contractului

individual de muncă cu Igor Usturoi. Art. 183 din Codul muncii, stabilește dreptul

preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de

personal, art. 184 din Codul muncii se referă la garanții în caz de încetare a

contractului individual de muncă, iar art. 251 din Codul muncii la interzicerea

concedierii femeilor gravide și a salariaților care îngrijesc copii în vârstă de până la

4 ani.

A argumentat că, temeiurile invocate de către angajator în ordinul nr. 1117p

din 14 noiembrie 2019 și ordinul nr. 667 din 13 noiembrie 2019 nu pot fi catalogate

ca motivare juridică suficientă în susținerea poziției de concediere a reclamantului,

în conformitate cu reducerea numărului sau a statelor de personal și nu poate fi

reținut ca un temei juridic argumentat pentru necesitatea reducerii acestei funcții din

lista de personal. În ordinul de concediere nu se indică cu claritate și exactitate

temeiul concedierii. Or, lecturând ordinul de concediere, se conchide că temei de

concediere a servit reducerea numărului sau a statelor de personal și angajatorul

urma cu exactitate să indice temeiul încetării contractului individual de muncă cu

Igor Usturoi. Temeiul indicat la art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii este

generalist, lucru inadmisibil odată ce reclamantul clar urma să înțeleagă din care

temei s-a încetat contractul individual de muncă.

4

A precizat reclamantul că, în cazul concedierii salariatului în baza prevederilor

art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, angajatorul urmează să le aplice în

coroborare cu prevederile art. 88 și art. 183 din Codul muncii. Reieșind din

prevederile art. 183 din Codul muncii, a considerat că la emiterea ordinului de

concediere în privința reclamantului Igor Usturoi, Agenția Servicii Publice a

neglijat mai multe prevederi legale.

În momentul preavizării reclamantului Igor Usturoi, în cadrul instituției au

existat locuri vacante, care nu au fost reduse. Mai mult ca atât, contrar prevederilor

art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, Agenția Servicii Publice nu a propus

reclamantului Igor Usturoi un alt loc de muncă în cadrul Departamentului

înmatriculare mijloace de transport și calificare a conducătorilor auto după

modificarea statelor de personal or, majoritatea subalternilor reclamantului, funcțiile

cărora au fost reduse, au fost transferați conform noilor state de personal sau chiar

promovați fără careva merite și experiența managerială, în cazul lui Iurie Antoci. În

urma modificării statelor de personal au fost create două funcții de șef-adjunct

Departamentului înmatriculare mijloace de transport și calificare a conducătorilor

auto, iar în una din aceste funcții concomitent cu modificările statelor de personal

este angajat Bîrsan Vitalie. În viziunea reclamantului, este alogic ca Agenția

Servicii Publice să reducă funcția reclamantului Igor Usturoi, să creeze funcții noi și

să angajeze alte persoane din afara Agenției Servicii Publice prin sfidarea tuturor

prevederilor legale.

A considerat reclamantul că, de către Agenția Servicii Publice nu au fost

respectate nici prevederile art. 183 din Codul muncii, or în cazul aprobării unor noi

state de personal în cadrul Departamentului înmatriculare mijloace de transport și

calificare a conducătorilor auto, dînsul beneficia de dreptul preferențial de a ocupa

oricare din funcțiile noi create începând cu șef-adjunct al Departamentului

înmatriculare mijloace de transport și calificare a conducătorilor auto până la oricare

din funcțiile de specialist din cadrul Direcțiilor sau Secțiilor noi create. Igor Usturoi

a activat în cadrul instituției peste șapte ani, a fost avansat în mai multe rânduri, nu

a fost sancționat, ci doar premiat pentru activitatea sa, iar productivitatea muncii

acestuia a fost la un nivel net superioară productivității muncii salariaților care au

rămas în funcții. În virtutea acestui fapt, Agenția Servicii Publice la concedierea sa

nu a respectat prevederile legale relatate mai sus, iar în cazul în care o astfel de

evaluare era realizată, reclamantul urma să beneficieze de dreptul preferențial de a

rămâne în funcție.

A comunicat reclamantul că, potrivit acordului suplimentar nr. 712/19 din 01

ianuarie 2019, salariul mediu lunar a lui Igor Usturoi, la data concedierii constituia

suma de 15.500 de lei. În acest sens, articolul 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii

prevede în mod expres că angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul

pe care aceasta nu l-a primit în toate cazurile privării ilegalitate de posibilitatea de a

munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din

serviciu. Prin urmare, prin prisma art. 90 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Codul

muncii, urmează a fi admisă și cerința sa în partea încasării din contul Agenției

Servicii Publice în beneficiul său a salariului mediu neachitat pentru absență forțată

de la serviciu începând cu data de 30 ianuarie 2020 în cuantum de 15.500 de lei

lunar. Pentru considerentele enunțate, având în vedere faptul că dînsul a fost

5

concediat ilegal, a fost privat de dreptul de a munci, a solicitat să fie acceptată

pretenția privind repararea prejudiciului moral, în sumă de 150.000 de lei, deoarece

concedierea ilegală a cauzat și un prejudiciu moral considerabil, care se exprimă

prin înrăutățirea stării sănătății, aflării acestuia în stare de stres și chiar internarea în

cadrul Institutului de Medicină Urgentă din mun. Chișinău.

A solicitat reclamantul Igor Usturoi anularea ordinului Agenției Servicii

Publice nr. 667 din 13 noiembrie 2019 cu privire la modificarea statelor de

personal; anularea ordinului nr. 1117 din 14 noiembrie 2019 cu privire la

preavizarea salariaților despre concediere în legătură cu reducerea numărului sau

statelor de personal din unitate; anularea ordinului nr. 91p din 30 ianuarie 2020 cu

privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații; restabilirea lui în

funcția deținută; încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă pentru întreaga

perioadă de absență începând cu data de 30 ianuarie 2020; repararea prejudiciului

moral în valoare de 150.000 de lei; încasarea cheltuielilor de judecată suportate în

mărime de 10.000 de lei.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost respinsă acțiunea depusă de Igor Usturoi ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 24 noiembrie 2020, Igor

Usturoi a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Igor Usturoi și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 10 alin. (1)

lit. a), 81 alin. (1) lit. b), (3), 86 alin. (1) lit. c), 88 alin. (1), 184 alin. (1) lit. a), (2)

Codul muncii și a conchis că decizia privind reducerea statelor de personal a fost

luată prin ordinul Directorului interimar al Agenției Servicii Publice, în temeiul pct.

27 alin. (8) din Statutul IP „Agenția Servicii Publice”, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017, potrivit căruia, Directorul Agenției aprobă

statul de personal al Agenției, acesta fiind aprobat în legătură cu necesitatea de

serviciu și în scopul optimizării structurii Agenției Servicii Publice.

În aceste condiții instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile

primei instanțe referitor la faptul că, ordinul directorului interimar al Agenției

Servicii Publice nr. 667 din 13 noiembrie 2009 este argumentat juridic, fiind emis

cu respectarea strictă a procedurii de concediere, conform prevederilor art. 88 Codul

muncii, or Agenția Servicii Publice în temeiul prevederilor articolul 86 alin. (1) lit.

c) și pct. 2.3. lit. a) și c) din contractul individual de muncă nr. 4960 din 01

octombrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, în calitatea sa de

angajator era în drept să desfacă contractul individual de muncă încheiat cu

reclamantul Igor Usturoi, pe motivul reducerii statelor de personal.

A stabilit instanța de apel că Igor Usturoi a fost preavizat de Agenția Servicii

Publice cu 2 luni înainte de reducerea funcției deținute de aceasta, fapt ce se

confirmă prin ordinul nr. 1117p din 14 noiembrie 2019. Totodată, reieșind din

faptul că la data de 24 decembrie 2019 și în perioada 13 ianuarie 2020-22 ianuarie

2020, Igor Usturoi, s-a aflat în concediu medical, iar la data de 26 decembrie 2019

și în perioada 28 decembrie 2019 – 31 decembrie 2019 în concediu anual de odihnă

6

(f.d. 127-128, 130), iar potrivit art. 88 alin. (2) din Codul muncii, în termenul de

preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediul anual de odihnă și

în concediul medical, termenul de emitere a ordinului de concediere a reclamantului

și data concedierii efective a acestuia nu a depășit termenul de 2 luni impus de

legiuitor.

Mai mult decât atât, angajatorul i-a propus lui Igor Usturoi, 47 funcții vacante

din cadrul Agenției Servicii Publice, însă ultimul le-a refuzat, solicitând acordarea

unei funcții conform dreptului preferențial prevăzut de art. 183 din Codul muncii.

În acest sens, instanța de apel a precizat că art. 183 din Codul muncii, se referă

la dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a

statelor de personal în cazul în care în cadrul instituției există mai multe funcții de

aceeași categorie și se reduce una sau o parte din acestea.

În acest sens, însă a reiterat instanța de apel că, în cadrul Agenției Servicii

Publice exista o singură funcție de Șef al Direcției identificare și înmatriculare a

mijloacelor de transport al Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport

și calificare a conducătorilor auto, astfel încât art. 183 din Codul muncii la care face

referire reprezentantul reclamantului nu este incident speței, nefiind constatat la caz

că în cadrul Agenției Servicii Publice existau alte locuri de muncă vacante decât

cele care au fost propuse reclamantului la data de 15 noiembrie 2019.

Totodată, Colegiul civil al instanței de apel a apreciat ca fiind întemeiate

concluziile primei instanțe referitor la faptul că, înregistrarea audio prezentă de

către reclamant nu demonstrează faptul că reducerea statelor de personal și

concedierea ulterioară a reclamantului reprezintă o răfuială personală, or, după cum

a fost reținut în prima instanță deși reclamantul Igor Usturoi a pretins că discuția a

fost purtată cu superiorul său, iar în această convorbire se relevă despre o eventuală

optimizare/restructurare, ceea ce a avut loc.

Prin urmare, nu poate fi apreciată concedierea lui Igor Usturoi ca fiind o

răfuială personală, în condițiile în care prin reducerea statelor de personal operată

prin ordinul nr. 667 din 13 noiembrie 2019 a fost redusă nu numai funcția deținută

de reclamant, dar în total 154 de funcții, fiind create 142 de funcții noi. Astfel, în

urma reducerii statelor de personal, în noua organigramă, 12 funcții nu s-au mai

regăsit, nu doar cea a reclamantului.

La fel instanța de apel a atestat, că Igor Usturoi a beneficiat de toate garanțiile

prevăzute de art. 88 Codul muncii, astfel, începând cu data de 14 noiembrie 2019

lui Igor Usturoi i-a fost acordată ziua de vineri a fiecărei săptămâni ca zi liberă cu

menținerea salariului mediu pentru căutarea unui loc de muncă, fapt invocat de către

reprezentantul pârâtului și pe care reprezentantul reclamantului nu l-a negat în

condițiile art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

Despre concedierea lui Igor Usturoi a fost informată și Direcția generală

ocuparea forței de muncă a mun. Chișinău, sect. Centru, fapt ce se confirmă prin

informația prezentată ( f.d. 76), precum și s-a solicitat opinia organului sindical care

prin avizul Consultativ nr. 86 din 17 ianuarie 2020, care și-a exprimat acordul la

concedierea lui Igor Usturoi, șef al Direcției identificare și înmatriculare a

mijloacelor de transport a Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport

și calificare a conducătorilor auto ASP, conform art. 86 lit. c) din Codul muncii,

reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate (f.d. 74).

7

Instanța de apel a considerat că nu reprezintă relevanță scrisoarea Federației

Sindicatelor din Comunicații din Republica Moldova (f.d. 35), invocată de către

reprezentantul reclamantului, dat fiind faptul că, aceste constatări se bazează pe

niște interpretări ale prevederilor Codului muncii, în ceea ce ține de instituția

concedierii salariatului în cazul reducerii statelor de personal, care nu sunt

obligatorii și nu prevalează celor stabilite de instanța de judecată la examinarea

prezentului litigiu, acordul Federației Sindicatelor din Comunicații din Republica

Moldova nu este necesar, pe motiv că la caz a fost exprimat acordul organului

sindical al unității conform prevederilor citate.

Astfel, Colegiul civil al instanței de apel a reținut că ordinul nr. 667 din 13

noiembrie 2019 cu privire la modificarea statelor de personal, ordinul nr. 117 p din

14 noiembrie 2019 din cu privire la preavizarea salariaților despre concediere în

legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, precum și

ordinul nr. 91p din 30 ianuarie 2020 cu privire la încetarea contractului individual

de muncă cu Igor Usturoi, sunt întemeiate și emise cu respectarea condițiilor legale,

iar angajatorul a respectat în totalitate obligațiile sale impuse de prevederile art. 88

și art. 184 din Codul muncii, iar temeiuri de anulare a ordinelor menționate nu

există.

La 18 mai 2021 Igor Usturoi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, Igor Usturoi a indicat că, nu este de acord cu decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece actele judecătorești

contestate nu se încadrează în limita prevederilor legale, fiind evident neîntemeiate,

axate pe o apreciere superficială, pripită a circumstanțelor faptice, bazat doar pe

expunerile contradictorii ale intimatului, fără o respectare a principiului

contradictorialității și egalității armelor în proces.

A susținut că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, aspect care a dus la

interpretarea eronată și aplicarea ilegală a art. 183 din Codul muncii, motiv din care

a considerat că actele judecătorești urmează a fi casate în temeiul art. 432 CPC.

A mai susținut că nici prima instanță și nici instanța de apel nu au intrat în

esența litigiului și nu au elucidat speța, în cazul în care din cadrul Departamentului

au fost reduse 154 de funcții și crate 145 de funcții, însă lui nu i-au fost propuse

nici o funcție din aceste funcții. Totodată in intervalul termenului de preavizare au

apărut mai multe funcții care puteau fi acceptate de către Igor Usturoi, dar spre

regret acest lucru nu a fost înfăptuit de către Agenția Servicii Publice, iar instanțele

ierarhic inferioare nu au pus în sarcina intimatului să probeze aceste circumstanțe

fiind astfel interpretate eronat prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) și art. 183 din Codul

muncii.

O altă interpretare eronată a art. 183 din Codul muncii deoarece intimatul

trebuia să selecteze minuțios salariații care urmau să fie preavizați până la emiterea

ordinului contestat, ținând cont strict de dreptul lor preferențial.

Or, recurentul reieșind din perioada îndelungată de activitate a muncii în

cadrul instituției deținea la momentul eliberării o calificare și productivitate muncii

net superioară , în comparație cu majoritatea celorlalți angajați care au rămas în

funcții și activează și la moment, nu a avut pe toată perioada nici o abatere

8

disciplinară, nu a încălcat disciplina muncii, a îndeplinit toate indicațiile superiorilor

săi și a exercitat toate atribuțiile de serviciu.

Prin notificarea din 18 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acestuia.

La 16 iulie 2021 IP Agenția Servicii Publice a depus referință, prin care a

solicitat ca recursul declarat de Igor Usturoi să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău din 24 februarie

2021 a fost expediată părților la 05 aprilie 2021, însă la actele cauzei lipsesc probe

prin care s-ar confirma data recepționării acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 18 mai 2021 de către Igor Usturoi este depus în

termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Usturoi nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

9

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocate în speță sunt similare celor

susținute în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Igor Usturoi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Igor Usturoi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

10