3ra-666/23 — obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului moral si material

3ra-666/23 — obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-666/23

2-22015528-01-3ra-22062023

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (D. Corlăteanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Beglița Simion și avocatul Ion

Ailoi, în interesele lui Beglița Simion,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Beglița Simion împotriva Judecătoriei Chișinău, Biroul Asociat al

Executorilor Judecătorești „Prim Partners”, executor judecătoresc Isac Nina, cu

privire la obligarea furnizării informației solicitate, repararea în mod solidar a

prejudiciului moral și a prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Beglița Simion și s-a menținut hotărârea din 07 februarie

2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

c o n s t a t ă :

La 20 octombrie 2021, Beglița Simion a depus acțiunea în ordinea

contenciosului administrativ, împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu

privire la obligarea soluționării și furnizării informației solicitate prin cererea nr. 05-

3/2-30997 din 06 septembrie 2021, repararea prejudiciului material și compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 43 900 de lei și repararea prejudiciului moral în

mărime de 100 000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, pe rolul Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru se află cauza civilă, la contestația depusă de Beglița Simion împotriva

acțiunilor executorului judecătoresc - Isac Nina. Luând cunoștință cu materialele

dosarului, la 03 septembrie 2021, a observat că la examinarea cauzei nu a fost

soluționată cererea cu privire la repunerea în termenul de prezentare a titlului

executoriu nr. 3-36/15 din 14 iunie 2017 eliberat de Judecătoria Criuleni, sediul

central, iar la materialele de executare a hotărârii judecătorești, prezentate

executorului judecătoresc - Isac Nina, lipsesc copiile de pe hotărârea Judecătoriei

Criuleni, sediul central, nr. 3- 236/15 din 04 noiembrie 2015 și decizia Curții Supreme

1

de Justiție nr. 3ra-516/17 din 14 iunie 2017, care au fost primite de executor la 14

august 2017, conform procedurii de executare nr. 01/131/003-1170/2017 din aceiași

dată.

A invocat reclamantul că, deoarece contestația a fost respinsă, la 06 septembrie

2021 s-a adresat cu cerere privind accesul la informație din dosarul civil nr. 25-

1352/2021 numerotată cu nr. de intrare 05-3/2-30997, iar prin scrisoare recomandată

a primit răspunsul Judecătoriei Chișinău nr. 07-6-16324 din 13 septembrie 2021, din

conținutul căruia rezultă că, autoritatea pârâtă refuză nejustificat eliberarea

informației oficiale din dosarul civil nr. 25-1352/2021, fapt prin care i-a lezat dreptul

la un proces echitabil, nu doar la examinarea cauzei civile nr. 25-1352/2021, dar și la

cauza penală XXXX și cauza civilă nr. 2-956/2013 (2a-2129/13), precum și un șir de

alte cauze, care sunt conexe între ele și prin intermediul cărora, reclamantul a fost

prejudiciat material, estimativ cu 43 900 de lei. În context, reclamantul a menționat

că pârâta i-a cauzat și un prejudiciu moral, estimat la suma de 1 000 000 de lei.

Prin încheierea din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cauza civilă a fost transmisă la Curtea de Apel Chișinău în vederea soluționării

posibilității strămutării la o altă instanță de judecată, de același grad.

Prin încheierea din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus

strămutarea acțiunii în contencios administrativ inițiată de Beglița Simion, la

Judecătoria Criuleni.

Prin încheierea din 23 iunie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a

admis cererea lui Beglița Simion de conexare a cauzelor și s-au conexat și strămutat

pretențiile cauzei nr. 3-20/22 cu pretențiile cauzei nr. 3-91/21, aflată pe rolul

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni.

Totodată, la 06 iulie 2022, Beglița Simion a depus la Judecătoria Chișinău, sediul

Rîșcani, cerere împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a solicitat

obligarea soluționării cererii nr. 24891 din 10 mai 2022, repararea prejudiciului

material și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 90 000 de lei și

repararea prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 de lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, pe rolul

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află cauza civilă nr. 25-1352/21, la contestația

depusă de Beglița Simion împotriva acțiunilor executorului judecătoresc - Isac Nina,

prin care a solicitat anularea încheierii nr. 25-1352/2021 din 06 august 2021.

A mai invocat reclamantul că, prin încheierea din 06 august 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, devenită irevocabilă prin decizia din 07 octombrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată contestația depusă de

Beglița Simion privind contestarea actelor executorului judecătoresc Isac Nina.

Astfel, în vederea apărării drepturilor sale, la 23 decembrie 2021 s-a adresat

pârâtului cu cerere privind eliberarea actelor din dosarul civil nr. 25-1352/2021, însă

pârâtul a refuzat nejustificat eliberarea informației solicitate, fapt ce a condiționat

adresarea în instanța de judecată cu acțiune, care se află pe rolul Judecătoriei Hâncești,

sediul Ialoveni.

A menționat reclamantul că a sesizat Procuratura RM cu privire la atragerea la

răspundere penală a unor judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău și alții pentru

emiterea unor decizii contrare legii, inclusiv decizia nr. 2r-2546/21 din 07 octombrie

2021.

2

A notat că, în vederea apărării drepturilor sale, la 10 mai 2022, s-a adresat cu

cerere, prin care a solicitat eliberarea informației din cauza nr. 10-1451/2021, însă i-a

fost refuzată satisfacerea cererii în mod nejustificat, fapt ce a condus la cauzarea unui

prejudiciu material în mărime de 90 000 de lei și cheltuieli de judecată pe care le va

suporta la soluționarea cauzei, care are tangență cu cauza penală XXXX – sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 22 iunie 2009, precum și cauza nr. 2-

956/2013 examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la 10 aprilie 2013 și

cauza nr. 3-36/15, în care a fost adoptată hotărârea din 04 noiembrie 2015 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central și cauza nr. 3-74/19 examinată de Judecătoria

Orhei, sediul Telenești, și altele.

A considerat reclamantul că prin acțiunile pârâtei, i-a fost cauzat un prejudiciu

moral, estimat la suma de 1 000 000 de lei.

Prin încheierea din 11 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cauza

civilă a fost transmisă la Curtea de Apel Chișinău în vederea soluționării posibilității

strămutării la o altă instanță de judecată, de același grad.

Prin încheierea din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus

strămutarea acțiunii în contencios administrativ inițiată de Beglița Simion, la

Judecătoria Criuleni.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-

a admis cererea lui Beglița Simion de conexare a cauzelor și s-au conexat și strămutat

pretențiile cauzei nr. 3-81/22 cu pretențiile cauzei nr. 3-91/21, aflată pe rolul

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni.

A relatat reclamantul că, ulterior, la 02 noiembrie 2022, a depus cerere de

majorare a pretențiilor, prin care, alături de Judecătoria Chișinău, a indicat ca pârât

Biroul Asociat al Executorilor Judecătorești „Prim Partners”, executor judecătoresc

Isac Nina, solicitând obligarea furnizării informației solicitate prin cererile nr. 05-3/2-

30997 din 06 septembrie 2021, nr. 05-3/2-48847 din 23 decembrie 2021, nr. 24891

din 10 mai 2022 și nr. DS8001389464AS din 19 iulie 2022, repararea în mod solidar

a prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 de lei și a prejudiciului material suportat

în mod indirect în mărime de 90 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată

în mărime de 427 de lei.

Prin hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, s-

a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ inițiată de Beglița

Simion împotriva Judecătoriei Chișinău, în partea obligării furnizării informației

solicitate prin cererile nr. 05-3/2-30997 din 06 septembrie 2021, nr. 05-3/2-48847 din

23 decembrie 2021 și nr. 24891 din 10 mai 2022, repararea prejudiciului material

suportat în mod indirect în mărime de 90 000 de lei, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 427 de lei.

S-a declarat inadmisibilă pretenția lui Beglița Simion împotriva Judecătoriei

Chișinău, în partea reparării prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 de lei.

S-au declarat inadmisibile pretențiile lui Beglița Simion împotriva Biroului

Asociat al Executorilor Judecătorești „Prim Partners”, executor judecătoresc Isac

Nina, cu privire la obligarea furnizării informației solicitată prin cererea nr.

DS8001389464AS din 19 iulie 2022, repararea prejudiciului material și moral,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 06 martie 2023, Beglița Simion, a declarat apel împotriva hotărârii din 07

februarie 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, solicitând admiterea apelului,

3

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea

depusă să fie admisă integral.

Prin decizia din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Beglița Simion și s-a menținut hotărârea din 07 februarie 2023 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f.d. 51, 52-66, vol. 4).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, pentru a se determina

incidența Legii privind accesul la informație, în privința raportului juridic litigios,

trebuie să se verifice existența următoarelor elemente: subiecte ale raportului juridic

sunt solicitantul informației și furnizorul de informații; conținutul acestui raport

implică existența dreptului solicitantului de acces la informația solicitată concretă și

a obligației corelative a furnizorului de informație de a elibera informația solicitată;

obiectul raportului juridic litigios ține de furnizarea informației solicitate cu varietățile

aferente; raportul respectiv se încadrează în una din literele art. 1 alin. (1) din Lege.

Astfel, este apreciată corect concluzia instanței de fond cu privire la netemeinicia

pretențiilor lui Beglița Simion de obligare a pârâtei să-i furnizeze informația solicitată,

deoarece, raportând la caz normele enunțate la cele constatate se deduce că, cererile

privind accesul la informații ce se conțin în dosarele aflate pe rolul instanțelor de

judecată, nu cad sub incidența Legii privind accesul la informație, aceste informații

fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesuală aplicabilă

categoriei respective de cauze.

S-a mai invocat că, Beglița Simion nu a fost lipsit de dreptul de a face cunoștință

cu materialele cauzelor (civile/penale), fiindu-i acordat accesul la dosarul cu nr. 25-

1352/2021, și anume, la 03 septembrie 2021, fapt confirmat și recunoscut de către

Beglița Simion, inclusiv indicat în răspunsul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din

13 septembrie 2021, precum și cu dosarul nr. 10-1451/2021, fapt confirmat prin

răspunsurile din 19 mai 2022 și din 07 octombrie 2022.

Totodată instanța de apel a constatat că, pretențiile lui Beglița Simion și

solicitările acestuia din cererile privind furnizarea informației, cu eliberarea unor

scrisori oficiale de confirmare/infirmare referitor la existența, administrarea,

neadministrarea unor acte/înscrisuri în dosarul civil nr. 25-1352/2021, indicarea

denumirii actelor, numerotarea filelor din dosar, eliberarea unor acte din dosar,

precum și luarea de cunoștință cu cauza civilă și cauza penală, nu țin de competența

Judecătoriei Chișinău.

Consideră instanța de apel că, este irelevant dezacordul apelantului cu conținutul

răspunsurilor primite de la Judecătoria Chișinău, or, acesta nu-i oferă dreptul să ceară

de la pârât eliberarea răspunsului după conținutul solicitărilor lui expuse în cererile

depuse.

A mai relatata că apelantul nu a fost lipsit de dreptul de a lua cunoștință cu

materialele dosarului, să facă extrase și copii de pe ele, în sensul art. 56 din Codul de

procedură civilă și să facă propriile constatări, iar dacă se afla în imposibilitate urma

să achite taxele prevăzute de lege, pentru eliberarea acestora. Or, prin cererile cu

privire la accesul la informație, Beglița Simion a solicitat și eliberarea copiilor

(duplicatelor) repetate de pe hotărârea, sentința, încheierea, decizia instanței

judecătorești, precum și a copiilor de pe alte documente din dosar, autentificate de

instanță, însă fără a achita taxa de stat stabilită de Guvern.

De asemenea, instanța de apel a mai indicat că sunt declarative argumentele

apelantului cu privire la pretinsele refuzuri ale Judecătoriei Chișinău, or, nici în prima

4

instanță și nici în instanța de apel, Beglița Simion nu a indicat care drept prevăzut de

Legea privind accesul la informație, la art. 21, alin. (3), i-a fost lezat, pe când intimata

l-a informat prin toate răspunsurile ce acțiuni urmează a fi întreprinse de solicitant.

Astfel, nu s-a constatat încălcarea dreptului de acces la informație pretins de

Beglița Simion, iar Judecătoria Chișinău a expediat în adresa lui răspunsurile

argumentate la cererile privind accesul la informație în termenul stabilit de lege.

A stabilit instanța de apel că, prin răspunsurile la cererile de acces la informație

expediate de Judecătoria Chișinău în termenul prevăzut de lege, lui Beglița Simion nu

i-a fost încălcat niciun drept protejat prin Legea privind accesul la informație, fapt în

urma căruia, reclamantul/apelant nu poate revendica un drept în sensul art. 17 din

Codul administrativ. Celelalte pretenții ale lui Beglița Simion cu privire la obligarea

soluționării cererilor și eliberarea informației, repararea prejudiciului material și

compensarea cheltuielilor de judecată, corect fiind respinse, după principiul per se.

La data de 07 iunie 2023 și la 21 iunie 2023, Beglița Simion și avocatul Ion Ailoi,

în interesele lui Beglița Simion, au declarat recurs împotriva deciziei din 26 aprilie

2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d. 71-74, 75-80, vol. 4).

În motivarea recursului recurenții au indicat că, nu sunt de acord cu hotărârea

instanței de fond deoarece, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu

au fost constatate și elucidate pe deplin, circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, pe care prima instanță le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe

veridice și suficiente, concluziile instanței de apel, expuse în decizie, sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind încălcate și aplicate eronat normele de

drept material și procedural.

Au mai indicat recurenții că regimul juridic și modul de realizare a accesului la

informațiile oficiale aflate în posesia furnizorilor de informații, este reglementat de

Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000.

Conform prevederilor legii prenotate, oricine, în condițiile prezentei legi, are

dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale. Termenul de

furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de către

conducătorul instituției publice dacă: cererea se referă la un volum foarte mare de

informații care necesită selectarea lor; sânt necesare consultații suplimentare pentru a

satisface cererea. Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului

de furnizare a informației și despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea

termenului inițial.

Au menționat recurenții că raportând circumstanțele cauzei la prevederile legale

enunțate s-a constatat că atît prima instanță cât și instanța de apel incorect au ajuns la

concluzia de a respinge cererile înaintate de către Beglița Simion atîta timp cît nu

există careva dovezi de recepționare a răspunsului în termenul legal prevăzut de

normele de drept enunțate.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

5

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Beglița Simion

și avocatul Ion Ailoi, în interesele lui Beglița Simion a fost depus până la data intrării

în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va

fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de

26 aprilie 2023, dar a fost comunicat recurenților, prin intermediul poștei electronice

la dat de 22 mai 2023 (f.d. 67, vol. 4).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurenților la data de 22 mai 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei.

La data de 07 iunie 2023 și la 21 iunie 2023, Beglița Simion și avocatul Ion Ailoi,

în interesele lui Beglița Simion, au depus cerere de recurs motivat împotriva deciziei

din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 71-74, 75-80, vol. 4).

Astfel, recursul depus de Beglița Simion și avocatul Ion Ailoi, în interesele lui

Beglița Simion împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău este

în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Beglița Simion și avocatul

Ion Ailoi, în interesele lui Beglița Simion, în raport cu materialele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

6

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Beglița Simion și avocatul Ion Ailoi, în interesele lui Beglița Simion, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea

de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

7

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Beglița Simion

și avocatul Ion Ailoi, în interesele lui Beglița Simion.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Beglița Simion și avocatul Ion Ailoi, în interesele lui Beglița

Simion, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8