3r-94/23 — anularea actului administrativ

3r-94/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-94/23

2-19135330-01-3r-11042023

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud.: I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând recursul depus de Beglița Simion, reprezentat de avocatul Tataru

Gheorghi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Beglița Simion împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la

soluționarea cererii și repararea prejudiciului,

împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Beglița Simion din motiv că

apelantul a depus apelul după expirarea termenului legal,

c o n s t a t ă:

La 16 august 2019, Beglița Simion a depus la Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, solicitând obligarea pârâtei să-i soluționeze cererea din 03 iulie 2019

înregistrată cu nr.26527 cu privire la accesul la informație și încasarea din contul

Judecătoriei Chișinău în beneficiul său a prejudiciului material și moral.

La 30 septembrie 2019, Beglița Simion a depus cerere privind strămutarea

cauzei nr.3-3629/19 la Judecătoria Anenii Noi, sediul Central pentru a fi conexată

cu cauza nr.3-50/19 pentru a fi examinate într-un singur proces (f.d.165-166, vol.I).

Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost transmisă cauza Curții de Apel Chișinău pentru soluționarea cererii depuse

de Beglița Simion privind strămutarea cauzei (f.d.178, vol.I).

Prin încheierea din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

strămutată prezenta cauză spre judecare la Judecătoria Strășeni, sediul Central (f.d.

184-186, vol.I).

Prin încheierea din 28 noiembrie 2019, prezenta cauză, a fost primită spre

examinare în procedura Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d.190, vol.I).

La 19 iunie 2020, Beglița Simion a depus cerere privind conexarea într-un

singur proces cauza nr.2-19135330-48-3-06112019, aflată în procedura

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, la acțiunea depusă de Beglița Simion

împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana cu privire la anularea actului

administrativ, cu cauza nr.3-50/19 (2-19099096-08-3-08072019), la acțiunea lui

Beglița Simon împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana cu privire la accesul

la informație, aflată pe rolul Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central (f.d.217, vol.I).

1

Prin încheierea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost

transmisă prezenta cauză Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central pentru a fi

soluționată posibilitatea conexării într-un singur proces, cauza nr.3-34/20, la

acțiunea depusă de Beglița Simion împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

cu privire la anularea actului administrativ, cu cauza la acțiunea lui Beglița Simon

împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana cu privire la accesul la informație,

aflată pe rolul Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central (f.d.229-230, vol.I).

Prin încheierea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central a fost respinsă cererea depusă de Beglița Simion privind conexarea într-un

singur proces cauza nr.3-50/19, la acțiunea lui Beglița Simon împotriva

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana cu privire la accesul la informație, cu cauza

nr.3-34/20, la acțiunea depusă de Beglița Simion împotriva Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana cu privire la anularea actului administrativ (f.d.233, vol.I).

La 06 iulie 2021, Beglița Simion a depus cerere la Judecătoria Strașeni, sediul

Central privind strămutarea cauzei nr.3-13/21, aflată pe rolul Judecătoriei Anenii

Noi, sediul Central, și a cauzei nr.25-2257/2020, aflată pe rolul Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, la Judecătoria Strașeni, sediul Central pentru a fi conexate

într-un singur proces cu cauza nr.3-34/20 (f.d.24, vol.II).

Prin încheierea protocolară din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central a fost respinsă cererea lui Beglița Simion prind atragerea în proces în

calitate de terț a SA „Introscop” (f.d.35, vol.II).

La 15 septembrie 2021, Beglița Simion a depus cerere privind atragerea în

proces în calitate de terț a SA „Introscop” (f.d. 36, vol.II).

Prin încheierea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

a fost respinsă cerere lui Beglița Simion prind atragerea în proces în calitate de terț

a SA „Introscop” (f.d.43, 45-47, vol.II).

La 22 septembrie 2021, Beglița Simon a depus cerere, prin care și-a

concretizat pretențiile din acțiune, solicitând obligarea SA „Introscop” să-i reparare

prejudiciul material în mărime de 456.163 de lei și să-i compenseze cheltuielile de

judecată în prezenta cauză, în mod solidar cu Inspectoratul de Stat al Muncii,

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani;

obligarea SA „Introscop” să-i reparare prejudiciul moral în mărime de 500.000 de

lei; obligarea Inspectoratului de Stat al Muncii să-i compenseze cheltuielile de

judecată suportate în prezenta cauză, în mod solidar cu SA „Introscop”, Judecătoria

Chișinău, sediul Ciocana și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani; obligarea

Inspectoratului de Stat al Muncii să-i reparare prejudiciul moral în mărime de

500.000 de lei; obligarea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana să-i soluționeze

cererea din 03 iulie 2019 înregistrată cu nr.26527, prin care a solicitat: să-i fie

eliberat un răspuns oficial cu privire la termenul de prescripție de înaintare a titlului

executoriu nr.3-4/13 din 30 aprilie 2014 spre executare silită de către SA

„Introscop”, precum și, să-i fie eliberată copia titlului executoriu nr.3-4/13 din 30

aprilie 2014, autentificată corespunzător; obligarea Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana să-i compenseze cheltuielile de judecată în prezenta cauză, în mod solidar

cu SA „Introscop”, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Inspectoratul de Stat al

Muncii; obligarea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana să-i reparare prejudiciul

moral în mărime de 500.000 de lei; obligarea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

să-i soluționeze integral cererea din 21 mai 2020 înregistrată cu nr.9824 cu privire

la accesul la informație, prin care a solicitat: oferirea posibilității lui de a lua

2

cunoștință cu materialele dosarului nr.3-436/17, cu procesele-verbale nr.3a-

1875/18 a ședințelor de judecată la Curtea de Apel Chișinău din 22.01.2019,

21.02.2019, 22.05.2019, 19.06.2019, 11.09.2019, 09.10.2019, 13.11.2019,

04.12.2019, eliberarea copiilor autentificate corespunzător a dosarului

administrativ al Inspectoratului de Stat al Muncii nr.B-1786/15 din 07.12.2015 și

nr.B-37/16 din 15.01.2016, cu toate actele preparatorii, care au stat la baza

întocmirii lui; obligarea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani să-i compenseze

cheltuielile de judecată în prezenta cauză, în mod solidar cu SA „Introscop”,

Inspectoratul de Stat al Muncii și Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana; obligarea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani să-i reparare prejudiciul moral în mărime de

500.000 de lei (f.d.51-54, vol.II).

Prin încheierea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

a fost respinsă cererea depusă de Beglița Simion cu privire la conexarea într-un

singur proces a cauzelor civile (f.d.171-173, vol.II).

Prin încheierea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central s-a

declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Beglița Simion privind repararea

prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Strașeni, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Beglița Simion împotriva Judecătoriei

Chișinău cu privire la anularea actului administrativ.

La 07 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Beglița Simion a depus apel

împotriva hotărârii primei instanțe. Concomitent, apelantul a indicat că motivele de

fapt și de drept, pe care se întemeiază apelului, le va prezenta ulterior după ce va

lua cunoștință cu hotărârea integrală a primei instanțe (f.d.42, vol.III).

La 07 noiembrie 2022, Beglița Simion a prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii primei instanțe (f.d.49, vol.III).

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul

art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, a fost declarată inadmisibilă cererea

de apel depusă de Beglița Simion împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, din motiv că apelantul a depus apelul (inițial,

nemotivat) după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1) din Codul

administrativ.

La 24 ianuarie 2023, Beglița Simion, reprezentat de avocatul Tataru Gheorghi,

a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

anularea integrală a încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

adoptarea unei decizii noi, prin care să fie constatată ca depusă în termen cererea

de apel depusă de Beglița Simion, cu restituirea cauzei spre judecare la Curtea de

Apel Chișinău.

În susținerea recursului, Beglița Simion, reprezentat de avocatul Tataru

Gheorghi, a invocat că Judecătoria Strășeni, sediul Central a pronunțat dispozitivul

hotărârii în absența lui. Copia dispozitivului hotărârii din 02 iunie 2022 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central a recepționat-o, prin intermediul oficiului

poștal, la 09 iunie 2022, iar la 07 iulie 2022, în interiorul termenului legal de 30 de

zile, de la data recepționării dispozitivului hotărârii primei instanțe, a depus apel.

Consideră eronată soluția instanței de apel de a-i declara ca inadmisibil apelul

său, fără a ține cont de faptul că, la data de 09 iunie 2022 a recepționat dispozitivul

hotărârii, prin urmare, dânsul s-a încadrat în termenul legal de depunere a apelului

inițial.

3

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 14 decembrie

2022 și notificată lui Beglița Simion la 16 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin

avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.65, vol.III).

Astfel, recursul lui Beglița Simion, reprezentat de avocatul Tataru Gheorghi,

din 24 ianuarie 2023 a fost depus cu respectarea prevederilor art.242 din Codul

administrativ (f.d.67, vol. III).

La 11 aprilie 2023, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, prin intermediul poștei electronice, copia recursului depus de Beglița

Simion, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, notificată ultimei

în aceiași zi – 11 aprilie 2023, cu toate acestea intimata nu a depus referință (f.d.

71-73, vol.III).

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs în lipsa participanților

la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție,

fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs

au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea

acesteia.

Studiind actele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea instanței de apel,

din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în prezenta speță

obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 14

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.d)

din Codul administrativ a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de

Beglița Simion împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central, din motiv că apelantul a depus apelul după expirarea termenului stabilit la

art.232 alin.(1) din Codul administrativ.

Potrivit art.231 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile judecătoriilor

adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

4

Din dispozițiile art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.d) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat

în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul

curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că, termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Din materialele cauzei rezultă că la 02 iunie 2022 Judecătoria Strașeni, sediul

Central a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost respinsă acțiunea depusă

de Beglița Simion (f.d.248, vol.II).

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la

art.232 alin. (1) din Codul administrativ, pentru prezentarea apelului, a început să

curgă de la data de 03 iunie 2022 (vineri), ziua imediat următoare de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii primei instanțe, care a expirat la data de 04 iulie

2022 (luni) inclusiv.

5

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 07 iulie 2022, prin

intermediul oficiului poștal, Beglița Simion a depus apel (nemotivat) împotriva

hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, fără a solicita

repunerea în termen a apelului (f.d. 42-43, vol.II).

Drept urmare, prin încheierea din 14 decembrie 2022, Curtea de Apel

Chișinău, în temeiul art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, a declarat

inadmisibil apelul depus de Beglița Simion împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, din motiv că apelantul a depus apelul inițial

după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1) din Codul administrativ.

Totodată, conform art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Cererea de repunere în termen se

depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează

probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se

recuperează acțiunile omise.

Din dispozițiile art.237 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că,

prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în

termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2) lit.d) din Codul

administrativ a cererii de apel depusă de Beglița Simion ca inadmisibilă, deoarece

ultimul nu s-a conformat prevederilor legale imperative stabilite la art.232 alin.(1)

din Codul administrativ. Or, după cum s-a menționat supra, dispozitivul hotărârii

primei instanțe a fost pronunțat la 02 iunie 2022, însă apelantul până la expirarea

termenului-limită (04 iulie 2022 inclusiv), nu a depus la Judecătoria Strășeni, sediul

Central apelul inițial, fapt ce a generat în consecință declararea acestuia inadmisibil

în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, fără a solicita

repunerea apelului în termen în conformitate cu art.237 coroborat cu art.65 din

Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ,

care stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de

contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească

obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor

participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ,

este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita această

cale de atac.

Contrar acestor prevederi, recurentul/apelant Beglița Simion, fiind cel

interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, nu a depus diligența

necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea depunerii

apelului inițial în interiorul termenului legal conform art.232 alin.(1) din Codul

administrativ, cu solicitarea, după caz, repunerea în termen a actului de procedură

și anexarea probelor în acest sens.

Nu poate fi reținut argumentul invocat de Simion Beglița în cererea de recurs

precum că, copia dispozitivului hotărârii din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central a recepționat-o prin intermediul oficiului poștal la 09 iunie 2022, iar

6

la 07 iulie 2022, în interiorul termenului legal de 30 de zile, de la data recepționării

dispozitivului hotărârii primei instanțe, a depus apel.

Or, termenul de 30 de zile pentru efectuarea actului de procedură prevăzut la

art.232 alin.(1) din Codul administrativ, curge nu de la data notificării (comunicării,

recepționării) actului judecătoresc sau încetării circumstanțelor care au dus la

omiterea termenului de procedură, dar de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea

dispozitivului hotărârii.

La acest aspect, nu poate fi reținut nici argumentul lui Beglița Simion că prima

instanță a pronunțat dispozitivul hotărârii în absența lui, or, potrivit art.218 lit.c)

din Codul administrativ, participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o dată

în ședința de judecată pe parcursul examinării acțiunii în contencios administrativ

sau au efectuat acte de procedură în contextul examinării acțiunii în contencios

administrativ nu pot invoca lipsa citației pentru efectuarea actelor de procedură la

o dată ulterioară.

Or, odată ce la 23 mai 2022, Beglița Simion a depus cerere la Judecătoria

Strășeni, sediul Central privind amânarea cauzei, care a fost admisă de prima

instanță, ședința fiind amânată pentru data de 02 iunie 2022, recurentul-apelant

trebuia să întreprindă măsurile necesare de a se interesa de soarta de mai departe a

cauzei și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță în interiorul termenului

legal (f.d.241, 245-246, vol.II).

Din cele menționate rezultă că, culpa neîndeplinirii actului de procedură în

termenul legal prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrativ, îi revine

nemijlocit lui Beglița Simion care nu au efectuat nicio acțiune procesuală, după

cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja dreptul de acces la instanță

și de a îndeplini actul de procedură în interiorul termenului legal, manifestând în

acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale,

în situația în care știa cu certitudine că pe rolul Judecătoriei Strășeni, sediul Central

se află spre examinare prezenta cauză, în care primul are calitatea de reclamant.

Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are

menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar admiterea spre examinare a unui

apel tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Cele menționate, denotă ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire

la declararea apelului depus de Beglița Simion ca inadmisibil în temeiul art.236

alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a

fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea

în termen.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată precizează că art.6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale

ale Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice

contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

7

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană,

în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a

justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza

Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz

Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este

o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Beglița Simion, reprezentată de avocatul Tataru

Gheorghi.

Se menține încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Beglița Simion împotriva Judecătoriei Chișinău cu privire la soluționarea

cererii și repararea prejudiciului.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

8