2rac-263/22 — repararea prejudiciului moral

2rac-263/22 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rac-263/2022

2-19202864-01-2rac-14112022

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (L. Roic-Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Individuală

„Nemer Rodica”, reprezentată de avocatul Macar Alexandru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Individuală „Nemer Rodica” împotriva Consiliului local Mingir, raionul Hîncești cu

privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 decembrie 2019, ÎI „Nemer Rodica” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului local Mingir, r-nul Hîncești solicitând încasarea

prejudiciul moral în mărime de 300 000 de lei urmare a existenței unui act

administrativ contestat și anulat, a cheltuielilor judiciare în mărime de 7500 de lei

suportate pentru asistența juridică, suma de 622,22 de lei pentru transport, suma de

11,50 lei privind remiterea cererii prealabile și suma 3500 de lei suportată pentru

asistența juridică acordată la examinarea prezentei cereri.

În motivarea acțiunii a indicat faptul că la 06.07.2017, ÎI „Nemer Rodica” s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Mingir, r-nul

Hîncești, intervenient accesoriu Oficiul teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat

privind anularea deciziei Consiliului local Mingir nr. 05 din 01.03.2017 cu privire la

sistarea activității ÎI „Nemer Rodica”.

Temeiul sistării și emiterii actului administrativ a constituit procesul-verbal a

Comisiei administrative a Consiliului local Mingir din 21.02.2017, sesizarea

Inspectoratului de poliție Hîncești nr.1165 din 15.02.2017 și avizul comisiei de

specialitate.

La 07 aprilie 2017 în adresa Consiliului local Mingir a fost expediată cererea

prealabilă în conformitate cu art.14 din Legea contenciosului administrativ, însă ÎI

„Nemer Rodica” nu a recepționat nici un răspuns la cererea prealabilă.

1

Astfel, reclamantul consideră că decizia contestată a fost emisă contrar art.14

alin. (1) din Legea privind administrația publică locală, prin depășirea de către

Consiliul local a atribuțiilor prevăzute de lege, acestea exceptând competența

organului respectiv și ținând în exclusivitate de dreptul de aplicare a altor organe.

În cele din urmă, indică reprezentantul reclamantului că, decizia contestată este

prejudiciabilă sub aspect moral pentru fondatorul întreprinderii, dar și financiar

pentru întreprindere, ceia ce consideră pasibil recuperarea acestor prejudicii, precum

și a cheltuielilor suportate ca urmare a judecării cauzei și cheltuielilor de asistență

juridică. Sau, prin decizia Consiliului local Mingir s-a efectuat, în fapt, o sancționare

arbitrară a agentului economic, în pofida faptului că în perioada de activitate a ÎI

„Nemer Rodica” nu au existat abateri și încălcări ale legislației și a regulilor de

comerț special. Or, autoritatea dată nu dispune de un astfel de drept de a emite acte

administrative cu caracter de sancțiune. Cu atât mai mult că în urma verificărilor

realizate de Inspectoratul Fiscal de Stat la ÎI „Nemer Rodica”, careva încălcări nu au

fost depistate, sau la îndemnul poliției, partea pîrîtă a recurs la închiderea localului

pe un termen de 7 zile.

Pe marginea celor expuse a fost sesizat Oficiul teritorial Hîncești al Cancelariei

de Stat, instituție care la fel a solicitat Consiliului local Mingir abrogarea actului

administrativ nr. 5 din 01 martie 2017, ce constituie obiect al acțiunii.

La 16 mai 2017, Oficiul reritorial Hîncești al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului com. Mingir, intervenient accesoriu

Nemer Rodica, privind anularea actelor administrative.

Prin încheierea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, a fost conexat

cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Nemer Rodica” și cea formulată de

Cancelaria de Stat cu soluționarea în cadrul unui singur proces civil.

Prin hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Nemer Rodica” împotriva

Consiliului com. Mingir, intervenient accesoriu Oficiul teritorial Hîncești al

Cancelariei de Stat și cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial

Hîncești al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Mingir, intervenient

accesoriu Nemer Rodica cu privire la anularea actului administrativ, s-a dispus

anularea deciziei Consiliului local Mingir nr.5 din 01 martie 2017 cu privire la

sistarea activității ÎI „Nemer Rodica”, adoptată de Consiliul local Mingir ca fiind

adoptată cu încălcarea prevederilor legii.

Prin decizia din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Consiliul lcoal Mingir, fiind menținută hotărârea din 06 martie 2018 a

Judecătoriei Hâncești.

Prin încheierea din 06 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat

inadmisibil recursul declarat de Consiliul local Mingir, r-nul Hîncești depus

împotriva decizie din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Reclamanta susține că art. 1 și art. 18 din Legea contenciosului administrativ,

lege în vigoare la momentul examinării cauzei civile, obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl poate constitui repararea prejudiciului cauzat dacă

acțiunea în despăgubire se va înainta concomitent cu cererea inițială sau prin

înaintarea unei cereri suplimentare. Or, în cazul în care acțiunea în despăgubire este

înaintată după ce actul administrativ a fost anulat sau modificat printr-o hotărâre

judecătorească, etc., se înaintează în instanța de drept comun.

2

Susține că acțiunea de reparare a prejudiciului material și moral se prescrie în

termen de 3 ani, conform art. 267 și art. 1424 din Codul civil.

Mai indică că, acțiunea în repararea prejudiciului material și moral poate fi

înaintat împotriva funcționarului public al autorității publice pârâte care a elaborat

actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluționeze cererea în care se

solicită despăgubiri.

Prin urmare consideră că suma de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

urmează a fi luat în calcul factorii care permit evaluare intensității prejudiciului

moral, deduși din jurisprudența Curții Europene cum sunt: perioada de timp care s-

a scurs din momentul cauzării prejudiciului moral; așteptările rezonabile în privința

acțiunilor statului pe care era îndreptățită persoana juridică să conteze; nivelul de

dificultate a obstacolelor peste care sunt nevoiți să treacă managerii ca urmare a

cauzării prejudiciului; gradul de implicare și vinovăție a persoanei juridice în

cauzarea situației existente.

A mai menționat, că în calitate de victimă persoana juridică, rezultă și

modalitatea de exprimare a prejudiciului moral: a) pierderile materiale substanțiale

și agravarea situației întreprinderii; b) prejudicierea reputației; c) diminuarea

competitivității pe piață; d) condițiile de incertitudine în cadrul căreia persoana

juridică trebuie să adopte decizi strategice; e) încetarea sau întreruperea administrări

și activității persoanei juridice; f) anxietatea, stresul, frustrarea și inconveniențele

cauzate membrelor echipei de administrare – iar toate cele expuse sunt prezente la

cazul dat. Sau din analiza modalităților de exprimare a prejudiciului moral, se poate

deduce legătura strânsă dintre cele expuse și interdependențele lor.

Or, indică că modalitățile expuse și analizate în contextul acțiuni depuse,

urmează a fi analizate în ansamblu, iar pentru a vizualiza rezultatul daunelor morale

ca un tot întreg, urmează să fie percepută cât mai corect și mai exact definiția și

semnificația fiecărui element pe care consideră ca fiind întrunite pe deplin în speța

dată.

Totodată, suplimentar încasării prejudiciului moral în mărime de 300 000 de lei

din contul părții pârâte în beneficiul ÎI „Nemer Rodica”, solicită să fie încasat și

cheltuielile judiciare în mărime de 7 500 de lei care au fost suportate la examinarea

cauzei civile de anulare a actului administrativ.

Remarcă că în adresa pârâtului a fost expediată cerere prealabilă, însă nu s-a

rezultat cu nici un răspuns, fapt pentru ce au intervenit cu prezenta acțiune în instanța

de judecată.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Central, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea din referință a avocatului

stagiar Vitalie Lupu în interesele pârâtului, Consiliul Local Mingir cu privire la

încasarea din contul ÎI „Nemer Rodica” în beneficiul Consiliului Local Mingir a

cheltuielilor de judecată cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în mărime de 8

000 lei.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de avocatul Macar Alexandru în interesele ÎI „Nemer Rodica”, cu

menținerea hotărârii 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

3

S-a admis apelul declarat de avocatul Enachi Vitalie în interesele Consiliului

local Mingir, raionul Hîncești.

S-a casat hotărârea suplimentară din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Central, emițând o hotărâre nouă prin care s-a încasat de la ÎI

„Nemer Rodica” în beneficiul Consiliului local Mingir cheltuielile pentru asistența

juridică în sumă de 8 000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, dreptul la compensarea

prejudiciului moral îl au numai persoanele fizice. Persoanele juridice nu pot cere

compensarea prejudiciului, cu excepția cazului când numele sau reputația

profesională de care se bucură au fost lezate. Sau în cazul dat ÎI „Nemer Rodica”

prin anularea actului administrative nr.5 din 01.03.2017 nu avea cum să-i fie cauzate

careva suferințe fizice și psihice.

La fel, instanța de apel a reținut că, ÎI „Nemer Rodica” a solicitat încasarea în

contul întreprinderii prejudiciul moral în cuantum de 300 000 de lei, ca urmare a

acțiunilor ilegale ale statului pe care era îndreptățită persoana juridică să conteze,

nivelul de dificultate a obstacolelor peste care sunt nevoiți să treacă managerii ca

urmare a cauzării prejudiciului, gradul de implicare și vinovăție a persoanei juridice

în cauzarea situației existente.

A subliniat că legislația națională nu prevede încasarea prejudiciului moral în

contul unei întreprinderi individuale ca urmare a suportării unei suferințe fizice și

psihice. Astfel, legislatorul a indicat expres că prejudiciul moral se compensează

numai atunci când a fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale

nepatrimoniale ale persoanei vătămate. Rezultă că există un raport direct între natura

valorilor lezate și natura prejudiciului. Astfel, prejudiciul este moral numai dacă este

urmarea încălcării unor valori de aceeași natură. Numai în cazurile expres prevăzute

de lege se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor

patrimoniale.

Instanța de apel a reiterat că potrivit legislației naționale, prejudiciul

nepatrimonial (moral) se poate încasa doar în beneficiului unei persoane fizice, care

a suferit atât fizic cât și psihic, suportând inclusiv unele vătămări, iar cele expuse nu

se răsfrâng asupra întreprinderii individuale. Or, ÎI ,,Nemer Rodica” nu a probat că

în urma suspendării activității de întreprinzător prin decizia Consiliului local

Mingir, r-nul Hîncești nr. 5 din 01 martie 2017, care a fost anulată printr-un act

judecătoresc și menținut prin deciziile instanțelor ierarhic superioare, a suportat

careva suferințe psihice sau fizice.

Cât privește apelul depus de avocatul Enachi Vitalie în interesele Consiliului

comunal Mingir, raionul Hîncești, instanța de apel l-a considerat întemeiat și l-a

admis, încasând de la ÎI „Nemer Rodica” în beneficiul Consiliului local Mingir

cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 8 000 de lei.

La 12 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎI „Nemer Rodica”,

reprezentată de avocatul Macar Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel, cu pronunțarea unei decizii noi privind admiterea acțiunii (f.d. 193-202).

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, temeiurile

invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale,

4

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI „Nemer Rodica”,

reprezentată de avocatul Macar Alexandru, urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se va considera inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Față de cele indicate se menționează că, legiuitorul a prevăzut expres momentul

care determină curgerea termenului de prescripție - data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, însă, la fel, a instituit și obligația părților de a se folosi cu bună-

credință de drepturile lor procedurale, iar reînnoirea acestui termen pentru motive

neconvingătoare poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.

În continuare, completul, consideră necesar de a preciza că potrivit art.100

alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de

procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra

semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare

recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului

judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau

înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin

alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea

primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Potrivit art.102 alin.(7) din Codul de procedură civilă, citațiile și înștiințările

judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea

termenelor de reclamare se consideră înmânate la data expirării termenului de

reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.

Citațiile și înștiințările expediate la adresa electronică înregistrată în Programul

integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate.

La caz, potrivit materialelor anexate la dosar, decizia Curții de Apel Chișinău

pronunțată la 10 mai 2022, a fost expediată participanților la proces la 06 iunie 2022,

prin intermediul poștei electronice, inclusiv avocatului Macar Alexandru la adresa

electronică – xxxx (indicată în cererea de chemare în judecată, cererea de apel și

cererea de recurs) (f.d. 189).

Respectiv, avocatul Macar Alexandru trebuia să țină cont de prevederile art.56

alin.(3) din Codul de procedură civilă, să se folosească cu bună-credință de drepturile

și obligațiile sale procedurale și să declare recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 10 mai 2022, în termenul stabilit de legislație, adică până la 06 august

2022 (inclusiv).

Contrar celor menționate, recurentul nu a dat dovadă de promptitudine în

5

vederea exercitării căii de atac în termen, astfel că depunerea cererii de recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022 în afara termenului

prevăzut de lege, la 12 august 2022 (f.d. 193-202), demonstrează o neglijență a

obligațiilor sale procedurale.

Astfel, recurentului îi revine obligația de a întocmi cererea de recurs în

conformitate cu cerințele Legii și de a o depune în termenul legal, aceasta fiind

necesară într-o societate democratică și urmărind scopul unei bune administrări a

justiției în stat.

Totodată, completul reține că articolele 113 alin.(1) și 10 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, coroborate, prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură,

încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța

judecătorească (judecător). Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile,

stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în

raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act

de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

După cum atestă materialele cauzei, din momentul recepționării deciziei Curții

de Apel Chișinău, avocatul Macar Alexandru nu a manifestat promptitudine în

scopul de a-și exprima dezacordul cu aceasta prin exercitarea dreptului la recurs, în

modul stabilit de lege.

În context, completul menționează că potrivit art.75 alin.(4) din Codul de

procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele

împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care

ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei

părții.

Ținând cont de cele expuse, completul consideră că cererea de recurs a fost

depusă cu încălcarea prevederilor art. 434 din Codul de procedură civilă, motiv

pentru care recursul declarat de ÎI „Nemer Rodica”, reprezentată de avocatul Macar

Alexandru, urmează a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. b) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Individuală

„Nemer Rodica”, reprezentată de avocatul Macar Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

6