2rac-263/22 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rac-263/2022 2-19202864-01-2rac-14112022 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (L. Roic-Botezatu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță) Î N C H E I E R E 01 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Individuală „Nemer Rodica”, reprezentată de avocatul Macar Alexandru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Nemer Rodica” împotriva Consiliului local Mingir, raionul Hîncești cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 23 decembrie 2019, ÎI „Nemer Rodica” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Mingir, r-nul Hîncești solicitând încasarea prejudiciul moral în mărime de 300 000 de lei urmare a existenței unui act administrativ contestat și anulat, a cheltuielilor judiciare în mărime de 7500 de lei suportate pentru asistența juridică, suma de 622,22 de lei pentru transport, suma de 11,50 lei privind remiterea cererii prealabile și suma 3500 de lei suportată pentru asistența juridică acordată la examinarea prezentei cereri.

În motivarea acțiunii a indicat faptul că la 06.07.2017, ÎI „Nemer Rodica” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Mingir, r-nul Hîncești, intervenient accesoriu Oficiul teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat privind anularea deciziei Consiliului local Mingir nr. 05 din 01.03.2017 cu privire la sistarea activității ÎI „Nemer Rodica”. Temeiul sistării și emiterii actului administrativ a constituit procesul-verbal a Comisiei administrative a Consiliului local Mingir din 21.02.2017, sesizarea Inspectoratului de poliție Hîncești nr.1165 din 15.02.2017 și avizul comisiei de specialitate. La 07 aprilie 2017 în adresa Consiliului local Mingir a fost expediată cererea prealabilă în conformitate cu art.14 din Legea contenciosului administrativ, însă ÎI „Nemer Rodica” nu a recepționat nici un răspuns la cererea prealabilă.

1 Astfel, reclamantul consideră că decizia contestată a fost emisă contrar art.14 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală, prin depășirea de către Consiliul local a atribuțiilor prevăzute de lege, acestea exceptând competența organului respectiv și ținând în exclusivitate de dreptul de aplicare a altor organe. În cele din urmă, indică reprezentantul reclamantului că, decizia contestată este prejudiciabilă sub aspect moral pentru fondatorul întreprinderii, dar și financiar pentru întreprindere, ceia ce consideră pasibil recuperarea acestor prejudicii, precum și a cheltuielilor suportate ca urmare a judecării cauzei și cheltuielilor de asistență juridică. Sau, prin decizia Consiliului local Mingir s-a efectuat, în fapt, o sancționare arbitrară a agentului economic, în pofida faptului că în perioada de activitate a ÎI „Nemer Rodica” nu au existat abateri și încălcări ale legislației și a regulilor de comerț special.

Or, autoritatea dată nu dispune de un astfel de drept de a emite acte administrative cu caracter de sancțiune. Cu atât mai mult că în urma verificărilor realizate de Inspectoratul Fiscal de Stat la ÎI „Nemer Rodica”, careva încălcări nu au fost depistate, sau la îndemnul poliției, partea pîrîtă a recurs la închiderea localului pe un termen de 7 zile. Pe marginea celor expuse a fost sesizat Oficiul teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, instituție care la fel a solicitat Consiliului local Mingir abrogarea actului administrativ nr. 5 din 01 martie 2017, ce constituie obiect al acțiunii. La 16 mai 2017, Oficiul reritorial Hîncești al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului com.

Mingir, intervenient accesoriu Nemer Rodica, privind anularea actelor administrative. Prin încheierea din 20 septembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, a fost conexat cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Nemer Rodica” și cea formulată de Cancelaria de Stat cu soluționarea în cadrul unui singur proces civil. Prin hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Nemer Rodica” împotriva Consiliului com. Mingir, intervenient accesoriu Oficiul teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat și cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com.

Mingir, intervenient accesoriu Nemer Rodica cu privire la anularea actului administrativ, s-a dispus anularea deciziei Consiliului local Mingir nr.5 din 01 martie 2017 cu privire la sistarea activității ÎI „Nemer Rodica”, adoptată de Consiliul local Mingir ca fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legii. Prin decizia din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Consiliul lcoal Mingir, fiind menținută hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Hâncești. Prin încheierea din 06 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat inadmisibil recursul declarat de Consiliul local Mingir, r-nul Hîncești depus împotriva decizie din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Reclamanta susține că art. 1 și art. 18 din Legea contenciosului administrativ, lege în vigoare la momentul examinării cauzei civile, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl poate constitui repararea prejudiciului cauzat dacă acțiunea în despăgubire se va înainta concomitent cu cererea inițială sau prin înaintarea unei cereri suplimentare. Or, în cazul în care acțiunea în despăgubire este înaintată după ce actul administrativ a fost anulat sau modificat printr-o hotărâre judecătorească, etc., se înaintează în instanța de drept comun. 2 Susține că acțiunea de reparare a prejudiciului material și moral se prescrie în termen de 3 ani, conform art. 267 și art. 1424 din Codul civil. Mai indică că, acțiunea în repararea prejudiciului material și moral poate fi înaintat împotriva funcționarului public al autorității publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluționeze cererea în care se solicită despăgubiri.

Prin urmare consideră că suma de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, urmează a fi luat în calcul factorii care permit evaluare intensității prejudiciului moral, deduși din jurisprudența Curții Europene cum sunt: perioada de timp care s- a scurs din momentul cauzării prejudiciului moral; așteptările rezonabile în privința acțiunilor statului pe care era îndreptățită persoana juridică să conteze; nivelul de dificultate a obstacolelor peste care sunt nevoiți să treacă managerii ca urmare a cauzării prejudiciului; gradul de implicare și vinovăție a persoanei juridice în cauzarea situației existente.

A mai menționat, că în calitate de victimă persoana juridică, rezultă și modalitatea de exprimare a prejudiciului moral: a) pierderile materiale substanțiale și agravarea situației întreprinderii; b) prejudicierea reputației; c) diminuarea competitivității pe piață; d) condițiile de incertitudine în cadrul căreia persoana juridică trebuie să adopte decizi strategice; e) încetarea sau întreruperea administrări și activității persoanei juridice; f) anxietatea, stresul, frustrarea și inconveniențele cauzate membrelor echipei de administrare – iar toate cele expuse sunt prezente la cazul dat. Sau din analiza modalităților de exprimare a prejudiciului moral, se poate deduce legătura strânsă dintre cele expuse și interdependențele lor.

Or, indică că modalitățile expuse și analizate în contextul acțiuni depuse, urmează a fi analizate în ansamblu, iar pentru a vizualiza rezultatul daunelor morale ca un tot întreg, urmează să fie percepută cât mai corect și mai exact definiția și semnificația fiecărui element pe care consideră ca fiind întrunite pe deplin în speța dată. Totodată, suplimentar încasării prejudiciului moral în mărime de 300 000 de lei din contul părții pârâte în beneficiul ÎI „Nemer Rodica”, solicită să fie încasat și cheltuielile judiciare în mărime de 7 500 de lei care au fost suportate la examinarea cauzei civile de anulare a actului administrativ. Remarcă că în adresa pârâtului a fost expediată cerere prealabilă, însă nu s-a rezultat cu nici un răspuns, fapt pentru ce au intervenit cu prezenta acțiune în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin hotărârea suplimentară din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea din referință a avocatului stagiar Vitalie Lupu în interesele pârâtului, Consiliul Local Mingir cu privire la încasarea din contul ÎI „Nemer Rodica” în beneficiul Consiliului Local Mingir a cheltuielilor de judecată cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în mărime de 8 000 lei. Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de avocatul Macar Alexandru în interesele ÎI „Nemer Rodica”, cu menținerea hotărârii 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

3 S-a admis apelul declarat de avocatul Enachi Vitalie în interesele Consiliului local Mingir, raionul Hîncești. S-a casat hotărârea suplimentară din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, emițând o hotărâre nouă prin care s-a încasat de la ÎI „Nemer Rodica” în beneficiul Consiliului local Mingir cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 8 000 de lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, dreptul la compensarea prejudiciului moral îl au numai persoanele fizice. Persoanele juridice nu pot cere compensarea prejudiciului, cu excepția cazului când numele sau reputația profesională de care se bucură au fost lezate. Sau în cazul dat ÎI „Nemer Rodica” prin anularea actului administrative nr.5 din 01.03.2017 nu avea cum să-i fie cauzate careva suferințe fizice și psihice.

La fel, instanța de apel a reținut că, ÎI „Nemer Rodica” a solicitat încasarea în contul întreprinderii prejudiciul moral în cuantum de 300 000 de lei, ca urmare a acțiunilor ilegale ale statului pe care era îndreptățită persoana juridică să conteze, nivelul de dificultate a obstacolelor peste care sunt nevoiți să treacă managerii ca urmare a cauzării prejudiciului, gradul de implicare și vinovăție a persoanei juridice în cauzarea situației existente. A subliniat că legislația națională nu prevede încasarea prejudiciului moral în contul unei întreprinderi individuale ca urmare a suportării unei suferințe fizice și psihice. Astfel, legislatorul a indicat expres că prejudiciul moral se compensează numai atunci când a fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale nepatrimoniale ale persoanei vătămate.

Rezultă că există un raport direct între natura valorilor lezate și natura prejudiciului. Astfel, prejudiciul este moral numai dacă este urmarea încălcării unor valori de aceeași natură. Numai în cazurile expres prevăzute de lege se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale. Instanța de apel a reiterat că potrivit legislației naționale, prejudiciul nepatrimonial (moral) se poate încasa doar în beneficiului unei persoane fizice, care a suferit atât fizic cât și psihic, suportând inclusiv unele vătămări, iar cele expuse nu se răsfrâng asupra întreprinderii individuale. Or, ÎI ,,Nemer Rodica” nu a probat că în urma suspendării activității de întreprinzător prin decizia Consiliului local Mingir, r-nul Hîncești nr. 5 din 01 martie 2017, care a fost anulată printr-un act judecătoresc și menținut prin deciziile instanțelor ierarhic superioare, a suportat careva suferințe psihice sau fizice.

Cât privește apelul depus de avocatul Enachi Vitalie în interesele Consiliului comunal Mingir, raionul Hîncești, instanța de apel l-a considerat întemeiat și l-a admis, încasând de la ÎI „Nemer Rodica” în beneficiul Consiliului local Mingir cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 8 000 de lei. La 12 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎI „Nemer Rodica”, reprezentată de avocatul Macar Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi privind admiterea acțiunii (f.d. 193-202). În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, 4 completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI „Nemer Rodica”, reprezentată de avocatul Macar Alexandru, urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se va considera inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Față de cele indicate se menționează că, legiuitorul a prevăzut expres momentul care determină curgerea termenului de prescripție - data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, însă, la fel, a instituit și obligația părților de a se folosi cu bună- credință de drepturile lor procedurale, iar reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.

În continuare, completul, consideră necesar de a preciza că potrivit art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Potrivit art.102 alin.(7) din Codul de procedură civilă, citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea termenelor de reclamare se consideră înmânate la data expirării termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal. Citațiile și înștiințările expediate la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate. La caz, potrivit materialelor anexate la dosar, decizia Curții de Apel Chișinău pronunțată la 10 mai 2022, a fost expediată participanților la proces la 06 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, inclusiv avocatului Macar Alexandru la adresa electronică – xxxx (indicată în cererea de chemare în judecată, cererea de apel și cererea de recurs) (f.d.

189). Respectiv, avocatul Macar Alexandru trebuia să țină cont de prevederile art.56 alin.(3) din Codul de procedură civilă, să se folosească cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale și să declare recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022, în termenul stabilit de legislație, adică până la 06 august 2022 (inclusiv). Contrar celor menționate, recurentul nu a dat dovadă de promptitudine în 5 vederea exercitării căii de atac în termen, astfel că depunerea cererii de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022 în afara termenului prevăzut de lege, la 12 august 2022 (f.d. 193-202), demonstrează o neglijență a obligațiilor sale procedurale.

Astfel, recurentului îi revine obligația de a întocmi cererea de recurs în conformitate cu cerințele Legii și de a o depune în termenul legal, aceasta fiind necesară într-o societate democratică și urmărind scopul unei bune administrări a justiției în stat. Totodată, completul reține că articolele 113 alin.(1) și 10 alin.(1) din Codul de procedură civilă, coroborate, prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură, încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

După cum atestă materialele cauzei, din momentul recepționării deciziei Curții de Apel Chișinău, avocatul Macar Alexandru nu a manifestat promptitudine în scopul de a-și exprima dezacordul cu aceasta prin exercitarea dreptului la recurs, în modul stabilit de lege. În context, completul menționează că potrivit art.75 alin.(4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Ținând cont de cele expuse, completul consideră că cererea de recurs a fost depusă cu încălcarea prevederilor art. 434 din Codul de procedură civilă, motiv pentru care recursul declarat de ÎI „Nemer Rodica”, reprezentată de avocatul Macar Alexandru, urmează a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. b) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Individuală „Nemer Rodica”, reprezentată de avocatul Macar Alexandru. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Galina Stratulat Victor Burduh 6