2ra-183/22 — compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- interpretarea si aplicarea eronata a normelor de drept material, compensarea cheltuielilor de judecata in litigiile munca
2ra-183/22 — compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-183/2022
2-21046255-01-2ra-11022022
Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. N. Berbec)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)
D E C I Z I E
01 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecători Dumitru Mardari
Maria Ghervas
Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Ion Cioinac,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Primăria comunei Mingir împotriva lui Ion Cioinac cu privire la compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 29 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primăria comunei Mingir
a depus cerere de chemare în judecată în procedura cererilor cu valoare redusă
împotriva lui Ion Cioinac cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 2 500 de lei suportate la examinarea cauzei civile la cererea de chemare
în judecată depusă de Ion Cioinac împotriva Grădiniței de copii „Garofița” din sat.
Mingir, r-nul Hîncești cu privire la încasarea salariului și a penalității pentru
reținerea ilegală a salariului și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 ianuarie 2018, Ion Cioinac a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com. Mingir și Grădiniței de copii
„Garofița” din com. Mingir privind încasarea salariului, penalității pentru reținerea
ilegală a salariului și prejudiciul moral.
Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,
acțiunea înaintată de Ion Cioinac a fost respinsă ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 18 decembrie 2018 și 13 martie
2019, Ion Cioinac a declarat apel împotriva hotărârii din 13 decembrie 2018, iar prin
decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de
Ion Cioinac și menținută hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești,
1
sediul Central.
În dezacord cu soluțiile instanței de fond și de apel la 01 august 2019, Ion
Cioinac a declarat recurs împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel
Chișinău, iar prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție
recursul depus de Ion Cioinac a fost declarat inadmisibil.
Reclamantul a menționat că, în legătură cu acțiunea înaintată de către Ion
Cioinac împotriva Primăriei com. Mingir și Grădiniței de copii „Garofița” din com.
Mingir cu privire la încasarea salariului, penalității pentru reținerea ilegală a
salariului și prejudiciului moral, de către Primăria com. Mingir au fost suportate
cheltuieli de judecată exprimate prin cheltuieli de asistență juridică. Astfel, în
vederea apărării și valorificării drepturile sale, Primăria com. Mingir s-a adresat
către Cabinetul Avocatului „Dubceac Radu” cu solicitarea acordării serviciilor de
asistență juridică în cauza civilă nominalizată.
Reclamantul a indicat, că cheltuielile de judecată suportate de către Primăria
com. Mingir, se demonstrează prin factura fiscală nr. IA0502000 din 12 iulie 2019
și ordinul de plată nr. 1004 din 07 august 2019, în mărime de 4 700 de lei, dintre
care 2 500 de lei achitate conform facturii.
Reclamantul a susținut că, așa cum acțiunea înaintată de Ion Cioinac împotriva
Primăriei com. Mingir a fost respinsă, au suportat cheltuieli, respectiv consideră că
suma de 2 500 de lei achitată de Primăria com. Mingir pentru serviciile de asistență
juridică este una efectivă, reală, rezonabilă și proporțională cu acordarea serviciilor
respective în instanța de fond, de apel și de recurs.
La fel a indicat că, în legătură cu înaintarea prezentei acțiuni, reclamantul
Primăria com. Mingir, va suporta cheltuieli de judecată exprimate prin cheltuieli de
asistență juridică or, avocatul Enachi Vitalie urmează să-i reprezinte interesele în
instanța de judecată.
Prin încheierea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central s-a
dispus examinarea prezentei cauze în ordine generală (f.d. 37).
Prin hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central a fost
admisă integral acțiunea.
S-a încasat de la Ion Cioinac în beneficiul Primăriei com. Mingir suma de 2500
de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
S-a încasat de la Ion Cioinac în beneficiul statului suma de 150 de lei, cu titlu
de taxă de stat, de la care a fost scutit reclamantul la depunerea cererii de chemare
în judecată (f.d. 79, 87-92).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 iulie 2021, prin intermediul
oficiului poștal, Ion Cioinac a declarat apel, solicitând casarea hotărârea din 01 iulie
2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de
respingere a acțiunii integral (f.d. 83-85)
Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de către Ion Cioinac și a fost menținută hotărârea din 01 iulie 2021 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central (f.d. 59, 60-61).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat în privința temeinicei
acțiunii privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 2 500 lei
pretinse în rezultatul judecării cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă
de Ion Cioinac împotriva Primăriei com. Mingir, Grădinița de Copii „Garofița”
privind încasarea salariului, penalității pentru reținerea ilegală a salariului și
prejudiciului moral, întrucât suma de 2 500 de lei a fost una reală, necesară și
2
rezonabilă.
Mai mult, potrivit contractului de prestare a serviciilor de asistență juridică nr.
428 din 28 martie 2019 încheiat între Primăria com. Mingir și avocatul Radu
Dubceac, ultimul s-a obligat să reprezinte interesele Grădiniței de copii „Garofița”
din com. Mingir în acțiunea civilă înaintată de Ion Cioinac (f.d. 48), iar pentru
serviciile juridice prestate a fost achitată suma de 2500 de lei, fapt confirmat și prin
factura fiscală nr. IA0502000 din 12 septembrie 2019 (f.d. 24).
Instanța de apel a respins argumentul lui Ion Cioinac precum că, Primăria com.
Mingir nu a fost parte în procesul civil, nefiind în drept să pretindă compensarea
cheltuielilor de asistență juridică. Or, potrivit art. 142 alin. (1) lit. b) din Codul
educației, autoritățile administrației publice locale de nivelul întîi, în limitele
competențelor stabilite de legislație, în domeniul educației realizează conducerea,
monitorizarea și contribuie la evaluarea instituțiilor de învățământ ai căror fondatori
sînt.
Conform statutului Instituției preșcolare „Garofița”, adoptat la adunarea
Consiliului pedagogic din 19 decembrie 2016 și aprobat de primarul com. Mingir,
Grădinița de copii „Garofița” reprezintă instituția de învățământ preșcolară ce se află
în subdiviziunea Primăriei com. Mingir, fiind subordonată acesteia și neavând
personalitate juridică. În acest sens, prin răspunsul Direcției de Învățământ Hâncești
adresat lui Ion Cioinac, s-a comunicat că pentru rezolvarea problemei referitor la
salarizare Ion Cionac trebuie să se adreseze Primăriei com. Mingir, fiindcă Grădinița
de copii „Garofița”, conform art. 142 din Codul educației din 2014 se află în
subordinea Administrației Publice Locale (f.d. 49).
Drept urmare, instanțele de judecată au stabilit că, răspunzător pentru
executarea unei eventuale hotărâri judecătorești de încasare a sumelor urma să fie
Primăria com. Mingir, care este îndreptățită să pretindă cheltuielile de asistență
juridică suportate în legătură cu reprezentarea în instanță a intereselor instituției
preșcolare Grădinița de Copii „Garofița”.
La 01 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Ion Cioinac a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea deciziei din
24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 01 iulie 2021 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de respingere
integrală a acțiunii ca nefondată.
În motivarea recursului, Ion Cionac și-a manifestat dezacordul cu hotărârile
instanțelor ierarhic inferioare, menționând că în cadrul acelui dosar civil în urma
căruia se solicită încasarea cheltuielilor de asistență juridică, statutul de pârât l-a
deținut doar Grădinița de copii „Garofița”, ceea ce rezultă și din dispozitivul
hotărârii din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,
nr. 2-40/2018.
Recurentul susține că avocatul Radu Dubceac a reprezentat interesele Primăriei
com. Mingir în cadrul litigiilor inițiate de pârât, însă care au avut obiect diferit și
s-au examinat de alte complete de judecată a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.
Mai mult, pentru a motiva cuantumul cheltuielilor, pretins suportate în cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cioinac, care în
cadrul procedurilor judecătorești a înaintat exclusiv pretenții față de Grădinița de
copii „Garofița”, Primăria com. Mingir a făcut trimitere la factura fiscală nr.
IA0502000 din 12 iulie 2019, unde a fost indicat prestarea servicii juridice prin
contractul nr. 428 din 28 martie 2019. Or, la data de 28 martie 2019, respectiva cauză
3
civilă fiind pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
Prin urmare, partea care a avut câștig de cauză în procesul civil la care se referă
hotărârile anexate a fost Grădinița de copii „Garofița”, iar avocatul Radu Dubceac a
reprezentat interesele acestei entități, prin urmare, Primăria com. Mingir nu poate
pretinde că a fost reprezentată de avocat în procesul civil în condițiile în care nu a
avut statut procesual de parte la acel proces.
De altfel, în situația în care Primăria com. Mingir, ar fi fost fondator al
Grădiniței de copii „Garofița” din com. Mingir, ar fi avut, conform Codului
educației, prerogativa de numire în funcție a directorului instituției preșcolare,
respectiv, la caz nu se atestă această situație.
La 11 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului copia cererii de recurs depusă de către Ion Cioinac, cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f.d. 86).
Prin referința depusă la 17 martie 2022, Primăria com. Mingir, reprezentantă
de avocatul Vitalie Enachi, a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de
Ion Cioinac împotriva deciziei din 24 noiembrie a Curții de Apel Chișinău,
menționând că argumentele invocat în recurs se referă doar la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate (f.d. 91-92).
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Colegiul constată că recursul de Ion Cioinac la 01 februarie 2022, prin
intermediul oficiului poștal, împotriva deciziei instanței de apel din 24 noiembrie
2021 este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură
civilă.
În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care
recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul
recursului.
Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat
admisibil recursul declarat de către Ion Cioinac, împotriva deciziei din 24 noiembrie
2021 a Curții de Apel Chișinău, și transmis Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi examinat în
fond, pentru data de 01 iunie 2022 (f.d. 94).
În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători
decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților
acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în
cererea de recurs.
Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât
argumentele expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu suficientă
precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată,
toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și
soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență,
recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să
răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat
4
audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen
și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie
2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).
Examinând recursul declarat de către Ion Cioinac, Colegiul civil comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat
și care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei din 24 noiembrie 2021 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, din considerentele ce succed.
În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Сodul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral
sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă
hotărîre.
Circumstanțele cauzei prezentate și necontestate de părți, dar și determinate de
instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare, denotă că la 10 ianuarie 2018,
Ion Cioinac a depus cerere de chemare în judecată, concretizată pe parcurs,
împotriva Primăriei sat. Mingir, Grădiniței de copii „Garofița” din com. Mingir, prin
care a solicitat admiterea acesteia, încasarea de la Grădinița de copii „Garofița” din
com. Mingir a salariului pentru funcția de muncitor pentru deservirea clădirii,
conform contractului individual de muncă nr. 11 din 01 iunie 2010, în sumă de 27
269,60 de lei pe perioada 1 ianuarie 2015 – 31 august 2018, a penalității pentru
reținerea ilegală a salariului pe perioada 01 ianuarie 2015 – 31 august 2018 în sumă
de 19 321,10 de lei și a prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei.
Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central
menținută prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
acțiunea ca fiind neîntemeiată (f.d. 9-12, 13-17).
Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost
declarat inadmisibil recursul declarat de Ion Cioinac, reprezentat de avocatul Victor
Furnică împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.18-23).
Primăria com. Mingir la depunerea prezentei cereri de chemare în judecată a
invocat că, la 28 martie 2018, a încheiat contract de asistență juridică cu Cabinetul
Avocatului „Radu Dubeac”, pentru reprezentarea intereselor Primăriei com. Mingir
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cioinac împotriva
Primăriei comt. Mingir și Grădiniței de copii „Garofița” din sat. Mingir cu privire la
încasarea salariului și a penalității pentru reținerea ilegală a salariului și repararea
prejudiciului moral, suportând astfel cheltuieli de asistență juridică în mărime de
2500 lei.
De asemenea, Primăria com. Mingir a subliniat că cheltuielile de asistență
juridică achitate se confirmă prin factura fiscală nr. IA0502000 din 12 iulie 2019 și
ordinul de plată nr. 1004 din 07 august 2017.
Instanța de recurs reamintește că, instanțele de judecată, fiind învestite cu
judecarea prezentei cauze, au hotărât să admită acțiunea, menționând că în cadrul
examinării acțiunii depuse de Primăria com. Mingir, ultima a suportat cheltuieli de
judecare a cauzei sub formă de cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2 500 de
5
lei, care au fost reale și achitate în mod corespunzător, fapt confirmat prin ordinul
de plată.
În acest sens, instanța de judecată subliniază că, la pronunțarea deciziei din 24
noiembrie 2021, instanța de apel s-a călăuzit de articolele 90, 94 și 96 din Codul de
procedură civilă.
Recurentul Ion Cionac nu a fost de acord cu o asemenea abordare și a invocat
că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea, precum și nu au aplicat
legea care trebuia să fie aplicată.
În baza limitelor impuse de art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
Colegiul lărgit învederează că judecind recursul declarat împotriva deciziei date în
apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de
către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.
În acest caz, Colegiului lărgit îi revine obligația de a verifica dacă erorile
judiciare pot fi calificate esențiale și dacă pot fi corectate în baza argumentelor
livrate de părți, coroborate prin înscrisurile anexate la materialele cauzei.
Efectul omisiunii instanței de apel va fi analizat prin prisma consecințelor
juridice pe care aceste le produc în soluționarea cauzei, în special, în limitele
standardelor impuse de articolul 239 din Codul de procedură civilă.
Or, în conformitate cu acesta, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și
întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate
nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În mod
corespunzător, instanța de recurs va raporta circumstanțele cauzei rezumate mai sus
la normele de drept material și procesual ce reglementează cauza.
Astfel, conform art. 90 lit. i) din Codul de procedură civilă, din cheltuielile de
judecare a cauzei fac parte cheltuielile de asistență juridică.
În conformitate cu art. 96 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut
cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost
reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează
părții care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un
avocat.
În același timp, reieșind din prevederile art. 350 lit. c) din Codul muncii, unul
din principiile jurisdicției muncii este scutirea salariaților și a reprezentanților
acestora de cheltuielile judiciare.
Iar potrivit art. 353 din Codul muncii, salariații sau reprezentanții acestora care
se adresează în instanțele de judecată cu cereri de soluționare a litigiilor și
conflictelor ce decurg din raporturile prevăzute la art. 348 (inclusiv pentru a ataca
hotărîrile și deciziile judecătorești privind litigiile și conflictele vizate) sînt scutiți de
plata cheltuielilor judiciare (a taxei de stat și a cheltuielilor legate de judecarea
pricinii).
Reieșind din prevederile art. 348 din Codul muncii, jurisdicția muncii are drept
obiect soluționarea litigiilor individuale de muncă și conflictelor colective de muncă
privind purtarea negocierilor colective, încheierea, executarea, modificarea,
suspendarea sau încetarea contractelor colective și individuale de muncă, a
convențiilor colective prevăzute de prezentul cod, precum și soluționarea
conflictelor colective privind interesele economice, sociale, profesionale și culturale
ale salariaților, apărute la diferite niveluri între partenerii sociali.
6
Prin prisma acestor prevederi legale, se va nota că obiectul prezentei acțiuni
derivă dintr-un litigiu individual de muncă apărut între salariatul Ion Cionac și
angajatorul Primăria com. Mingir și Grădinița de copii „Garofița”, fapt ce dictează
scutirea lui Ion Cioinac în calitatea sa de reclamant, de la plata cheltuielilor judiciare,
care includ atât taxa de stat, cât și orice alte cheltuieli legate de judecarea cauzei,
inclusiv cheltuielile de asistență juridică.
Colegiul lărgit reține că în prezenta cauză Primăria com. Mingir solicită
încasarea din contul lui Ion Cioinac a sumei de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, suportate în cauza civilă sus-menționată la cerere de chemare în
judecată depusă de Ion Cioinac împotriva Primăriei com. Mingir și Grădiniței de
copii „Garofița” din com. Mingir cu privire la încasarea salariului și a penalității
pentru reținerea ilegală a salariului și repararea prejudiciului moral.
În circumstanțele expuse și reieșind din prevederile normelor de drept material
citate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră greșită soluția primei instanțe, menținută de către
instanța de apel, privind încasarea din contul recurentului Ion Cioinac în beneficiul
Primăriei com. Mingir a sumei de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică or, reclamanții în acțiunile ce decurg din litigiile individuale de muncă prin
lege sunt scutiți de la plata cheltuielilor judiciare, ce include în sine atât taxa de stat,
cât și orice alte cheltuieli legate de judecarea cauzei, inclusiv cheltuielile de asistență
juridică.
În acest sens, nu pot fi reținute argumentele instanțelor de judecată ierarhic
inferioare cu referire la prevederile art. art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă,
precum că Primăria com. Mingir a prezentat suficiente probe ce atestă faptul că a
suportat cheltuieli de asistență juridică în dosarul civil la cererea de chemare în
judecată a depusă de Ion Cioinac împotriva Primăriei com. Mingir și Grădiniței de
copii „Garofița” din com. Mingir cu privire la încasarea salariului și a penalității
pentru reținerea ilegală a salariului și repararea prejudiciului moral or, prevederile
art. art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă, la caz nu au incidență, având în vedere
faptul că cheltuielile de asistență juridică pe care le pretinde Primăria com. Mingir
derivă nemijlocit dintr-un litigiu de muncă, astfel fiind aplicabile prevederile art. art.
350 și 353 din Codului muncii.
Colegiul lărgit conchide că faptele descrise mai sus se circumscriu temeiului
prevăzut la articolul 432 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă și confirmă că
instanța de apel nu a aplicat articolele 350 și 353 din Codul muncii.
Corespunzător, Colegiul lărgit apreciază ca fiind neîntemeiată concluzia
instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind încasarea din contul lui Ion Cioinac
în beneficiul statului a suma de 150 de lei cu titlu de taxă de stat, de la care a fost
scutit reclamantul la depunerea prezentei acțiuni or, reprezintă o pretenție
subsecventă pretenției privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
În acest sens, erorile judiciare depistate supra sunt esențiale și pot fi corectate
de către instanța de recurs.
Astfel, în situație expusă, Colegiul lărgit nu va analiza celelalte motive invocate
în cererea de recurs, întrucât nu au forță juridică de a influența prezenta soluție
adoptată la caz. De fapt, întinderea obligației de a motiva hotărârea poate varia în
dependență de caracterul deciziei și trebuie determinată în lumina circumstanțelor
cauzei (a se vedea cauzele Ruiz Torija v. Spaniei, 9 decembrie 1994, parag. 29;
Fomin v.Moldova, 11 octombrie 2011, parag. 31 și 34; Mitrofan v. Moldova, 15
7
ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi v. Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36;
Nichifor v.Moldova, 20 septembrie 2016, parag. 30).
Având în vedere problemele de drept ridicate în prezentul caz, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a admite cererea de recurs declarată, de a casa decizia integral
instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o hotărâre nouă de
respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de către Ion Cioinac.
Se casează integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, în cauza civilă
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria comunei Mingir
împotriva lui Ion Cioinac cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, și se
pronunță o hotărâre nouă, prin care:
Se respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Primăria comunei Mingir
împotriva lui Ion Cioinac cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecători Dumitru Mardari
Maria Ghervas
Mariana Pitic
Victor Burduh
8