2rac-34/23 — incasarea datoriei si constatarea nulitatii contractului de cesiune de creanta

2rac-34/23 — incasarea datoriei si constatarea nulitatii contractului de cesiune de creanta (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2rac-34/23

2-19130825-01-2rac-31012023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul central (S. Lazari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

D E C I Z I E

31 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

examinând în ședință publică recursurile declarate de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Cont-Asistent”, reprezentată de avocatul Bagrin Aurelia și

Societatea cu Răspundere Limitată „Fisavru”,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Fisavru” împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Cont-Asistent” privind încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de

judecată

și la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Cont-Asistent” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Fisavru” privind

constatarea nulității contractului de cesiune de creanță și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

au respins cererile de apel declarate de Societatea cu Răspundere Limitată „Cont-

Asistent” și Societatea cu Răspundere Limitată „Fisavru” și s-a menținut hotărârea din

17 septembrie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 09 august 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Fisavru” (în continuare

SRL „Fisavru”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Cont-Asistent” (în continuare SRL „Cont-Asistent”), solicitând

încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta SRL „Fisavru” a indicat că în baza contractelor

nr. 1 din 2 ianuarie 2010, nr. 2 din 2 ianuarie 2011 și nr. 3 din 4 ianuarie 2012, SRL

„Cont-Asistent” a luat cu titlu de împrumut de la Georgeta Covaliov-Rusu, suma totală

de 777 364,00 de lei.

Ulterior a fost întocmit contractul nr. 1/10 din 1 octombrie 2013, în baza căruia

SRL „Fisavru” a preluat drepturile de creanță ale Georgetei Covaliov-Rusu față de SC

„Cont-Asistent” SRL, care izvorăsc din contractele de împrumut încheiate anterior.

1

A susținut că, în baza contractelor nr. 1 din 2 ianuarie 2010, nr. 2 din 2 ianuarie

2011 și nr. 3 din 4 ianuarie 2012, împrumutul a fost acordat pentru o perioadă

nedeterminată și urmează a fi restituit la solicitarea împrumutătorului, în acest sens

reclamanta invocând prevederile art. 1247 din Codul civil. Respectiv, la 10 iunie 2019,

SRL „Fisavru” s-a adresat cu cerere prealabilă, prin care a solicitat restituirea

împrumutului nominalizat, însă la 06 iulie 2019 a recepționat prin poștă o scrisoare de

la SRL „Cont-Asistent”, datată cu 19 iunie 2019, prin care partea pârâtă refuză să

restituie împrumutul.

La 10 noiembrie 2020, SRL „Fisavru” a depus o cerere de majorare a cuantumului

pretențiilor, solicitând pe lângă încasarea datoriei de bază, încasarea dobânzii de

întârziere, pentru perioada de 12 iulie 2019 – 10 noiembrie 2020, în cuantum de

31775,55 de lei, menționând că împrumutul a devenit scadent la 11 iulie 2019 (f.d.

167, vol. I).

La data de 07 iunie 2021, SRL „Fisavru” a mai depus o cerere de majorare a

cuantumului pretențiilor, solicitând suplimentar încasarea dobânzii de întârziere în

cuantum de 11 123,20 de lei pentru perioada 11 noiembrie 2020 – 06 iunie 2020 (f.d.

62, vol. II).

În final, reclamanta SRL „Fisavru” a solicitat încasarea din contul SRL „Cont-

Asistent” în beneficiul său a sumei de 165 469,00 de lei, cu titlu de împrumut

nerestituit, a sumei de 42 898,75 de lei, cu titlu de dobândă de întârziere, a cheltuielilor

de judecare a cauzei, compuse din suma de 6 256,05 de lei, cu titlu de taxă de stat și

cheltuielile de asistență juridică (f.d. 79-82, vol. II).

La 09 iunie 2020, SRL „Cont-Asistent” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Fisavru”, solicitând constatarea nulității absolute a contractului de

cesiune a creanțelor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 02 ianuarie 2010

Covaliov-Rusu Georgeta și SRL „Cont-Asistent” au încheiat contractul de împrumut

cu nr. 1, prin care persoana fizică, Georgeta Covaliov-Rusu a împrumutat ultimei suma

de 125 910 lei. Două contracte similare între aceleași părți au fost încheiate la data de

2 ianuarie 2011, în valoare de 401 710 lei și la 4 ianuarie 2012, în valoare de 249 744

de lei. Astfel, suma totală rezultată din contractele încheiate constituie 777 364 de lei.

Reclamanta SRL „Cont-Asistent” a indicat că, la 01 octombrie 2013, Covaliov-

Rusu Georgeta, în calitate de cedent și SRL „Fisavru”, în calitate de cesionar, au

încheiat contractul nr. 1/10 de cesiune a creanțelor, potrivit căruia Covaliov-Rusu

Georgeta a cedat și a transmis către SRL „Fisavru” creanța sa totală față de debitorul

SRL „Cont-Asistent” în mărime de 777 364 de lei, ce rezultă din contractele de

împrumut menționate.

SRL „Cont-Asistent” a pretins că, contractul cu nr. 1/10 din 01 octombrie 2013

încheiat între Covaliov-Rusu Georgeta și SRL „Fisavru” este un act juridic fictiv, în

condițiile în care părțile l-au încheiat fără intenția să-l execute.

La fel a subliniat că, contractul de cesiune este cu titlu oneros, iar prețul cesiunii

fiind de 777 364,00 de lei. Astfel, pentru a o substitui pe Georgeta Covaliov-Rusu, în

calitate sa de creditor față de SRL „Cont-Asistent”, SRL „Fisavru” urma inițial să

îndeplinească condiția executării contractului de cesiune, manifestată prin achitarea

către Covaliov-Rusu Georgeta a sumei de 777 364,00 de lei. Însă, în pofida

2

neexecutării propriei obligații, SRL „Fisavru” a început totuși exercitarea drepturilor

de creditor.

A considerat că, nerespectarea condiției, lipsește cesiunea de efectul substituirii.

Respectiv, Covaliov-Rusu Georgeta a transferat fictiv drepturile de creanță către SRL

„Fisavru”, în condițiile în care intenția sa a fost nu cea stabilită de art. 195 din Codul

civil și anume de a reîntoarce în patrimoniul său a sumei de 777 364 de lei, ci de a crea

o creanță fictivă a SRL „Fisavru” față de SRL „Cont-Asistent”.

SRL „Cont-Asistent” a solicitat constatarea nulității absolute a contractului nr.

1/10 din 01 noiembrie 2013 de cesiune a creanțelor, încheiat la 01 noiembrie 2013 între

Covaliov-Rusu Georgeta și SRL „Fisavru”, ca fiind un act juridic fictiv și încasarea

din contul pârâtei în beneficiul său a taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică

în mărime de 7 000 de lei (f.d.4-13, vol. Ia).

Prin încheierea din 02 martie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Covaliov-Rusu Georgeta (f.d. 64,

vol. 1).

Prin încheierea din 04 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central s-a

conexat la cauza civilă, la cererea reclamantului SRL „Fisavru” împotriva pârâtului

SRL „Cont-Asistent” cu privire la restituirea împrumutului, cauza civilă, la cererea

reclamantului SRL „Fisavru” cu privire la constatarea nulității absolute a contractului

de cesiune a creanțelor (f.d. 73, vol. 1).

Prin hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „Fisavru” împotriva SRL

„Cont-Asistent” privind încasarea datoriei în cuantum de 165 469 de lei, a dobânzii de

întârziere în sumă de 42 898,75 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, și

cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Cont-Asistent” împotriva SRL

„Fisavru” privind constatarea nulității contractului de cesiune de creanță din 01

octombrie 2013, încheiat între Covaliov-Rusu Georgeta, în calitate de cedent și SRL

„Fisavru”, în calitate de cesionar și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 90, 96-

100, vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 septembrie 2021 și la 01

octombrie 2021, corespunzător, SRL „Cont-Asistent” și SRL „Fisavru” au contestat-o

cu apel (f.d. 93-94, 95, vol. II).

Prin decizia din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

cererile de apel declarate de SRL „Cont-Asistent” și SRL „Fisavru” și s-a menținut

hotărârea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central (f.d.161, 162-

175, vol. II).

La 05 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, SRL „Cont-Asistent”,

reprezentată de avocatul Bagrin Aurelia, a declarat recurs împotriva deciziei din 15

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe, în partea respingerii acțiunii sale și emiterea în această partea, a unei

noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este eronată și

contradictorie, fiind eronat apreciate probele.

Recurenta SRL „Cont-Asistent”, reprezentată de avocatul Bagrin Aurelia, a

menționat că probele administrate denotă că Covaliov-Rusu Georgeta fictiv a transferat

drepturile de creanță către SRL „Fisavru”, în condițiile în care intenția sa nu a fost cea

3

stabilită la art. 195 din Codul civil, anume de reîntoarcere în patrimoniul său a sumei

de 777 364 de lei, ci de a crea o creanță fictivă a SRL „Fisavru” față de SRL „Cont-

Asistent”. Elementul de fictivitate prezent în contractul de cesiune a creanțelor constă

anume în lipsa intenției părților de a-l executa.

Recurenta a subliniat că instanța de apel a omis să ofere răspuns la argumentele

reclamantei privind nulitatea cesiunii, limitându-se să indice doar că neexecutarea

contractului nu afectează valabilitatea cesiunii. Deși, în ședința de judecată au fost

prezentate probe, ce confirmă că o parte din suma cedată deja a fost compensată

executarea obligației de plată a SRL „Fisavru” împotriva SRL „Cont-Asistent”, în

cadrul unui proces unde Covaliov-Rusu Georgeta a avut calitatea de intervenient

accesoriu, fără a ridica vreo excepție de neexecutare.

La 24 decembrie 2022 SRL „Fisavru” a declarat recurs împotriva deciziei din 15

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe, în partea respingerii acțiunii sale și emiterea în această partea a unei

noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, SRL „Fisavru” a invocat aprecierea arbitrară a probelor

de către instanța de apel, care nici nu a reținut argumentele invocate în fața instanței

de apel.

Recurenta a menționat că instanța de apel a constatat lipsa pertinenței

certificatelor bancare emise de „Victoriabank” nr. 26, 27, 28 din 02 martie 2020, care

dovedesc transmiterea pe contul bancar al SRL „Cont-Asistent” a mijloacelor bănești

cu titlu de împrumut, or clauzele contractelor de împrumut prevăd dreptul

împrumutătorului de a depune suma împrumutului și/sau pe contul bancar al

împrumutatului. Mai mult, Covaliov-Rusu Georgeta, împrumutătorul, a fost unicul

fondator al SRL „Cont-Asistent”, în perioada executării contractelor de împrumut.

Recurenta a remarcat că raportul de audit, prezentat de părți, demonstrează că

împrumuturile nominalizate au fost înregistrate în evidența contabilă a SRL „Cont-

Asistent” și face irelevantă necesitatea probării acestora prin acte primare de evidență.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la 15 septembrie 2022, fiind expediată în adresa părților la 11 octombrie 2022,

conform scrisorii de expediere anexate la materialele cauzei (f.d.176, vol. II), însă date

despre recepționarea acesteia de către părți la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de SRL „Cont-Asistent”, reprezentată de avocatul Bagrin Aurelia, la 05

decembrie 2022 și recursul declarat de SRL „Fisavru” la 24 decembrie 2022 se

consideră depuse în termenul stabilit de lege.

La 08 februarie 2023 și 14 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat

participanților la proces copia recursurilor motivate, explicându-le dreptul de a depune

referință asupra criticilor formulate în recurs, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire și avizele de recepție anexate la materialele dosarului (f.d. 219-221, vol. II).

Prin încheierea din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Cont-Asistent”, reprezentată de

4

avocatul Bagrin Aurelia și Societatea cu Răspundere Limitată „Fisavru” au fost

declarate admisibile.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de SRL

„Linavan”, reprezentată de avocatul Lungu Cristina a fost depus până la data intrării

în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va

fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Potrivit art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului, stipula că, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel,

instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către

intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

După modificarea Codului de procedură civilă, prin Legea pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

prevede că, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța

verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma

temeiurilor prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a

persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului

în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit. b) și e). Completul poate decide și în alte

cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul

considerat admisibil.

Ținând cont de complexitatea cauzei și de problemele invocate în cererile de

recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat prin prisma

art. 444 Cod de procedură civilă că la caz există circumstanțe ce ar dicta necesitatea

invitării participanților la proces, pentru a se pronunța cu privire la problemele de

legalitate invocate în cererea de recurs.

Astfel, în cadrul ședinței publice a instanței de recurs cu participarea părților din

14 decembrie 2023, recurenta SRL „Cont-Asistent”, reprezentată de avocatul Dorin

Cimil, a susținut recursul înaintat și a solicitat admiterea acestuia în sensul declarat,

reiterând motivele de drept și de fapt indicate în cererea de recurs.

5

A menționat că decizia instanței de apel conține constatări contradictorii, or în

pct. 74, 81 din decizie, instanța constată că datoria pretinsă de SRL „Fisavru” nu a fost

înregistrată în casieria SRL „Cont-Asistent” conform prevederilor contractelor de

împrumut, iar reieșind din pct. 81, 107 din decizie, în consecință respinge pretenția

SRL „Cont-Asistent” de a anula contractul de cesiune.

A explicat că obligația pretinsă de SRL „Fisavru” nu este certă, lichidă și

exigibilă, iar contractul de cesiune este doar un contract fictiv și nu este valabil în

sensul producerii efectelor juridice conform art. 668 alin. (1) din Codul civil.

A susținut că în perioada anilor 2010-2013 pe contul casieriei SRL „Cont-

Asistent” nu au venit sume de bani drept împrumut, iar certificatul eliberat de BC

„Victoriabank” SA nu confirmă acest fapt, prin urmare SRL „Fisavru” nu a dobândit

dreptul de a pretinde încasarea sumei, or nu a fost probată remiterea banilor.

A precizat că Raportul de evaluare economică-contabilă a SRL „Cont-Asistent”

a fost întocmit la solicitarea SRL „Cont-Asistent” după ce au fost încheiate două

contracte de vânzare-cumpărare a cotelor sociale, și administrator a devenit Godoroja

Alina.

Administratorul SRL „Cont-Asistent”, Gororoja Alina în cadrul ședinței a

susținut cele invocate de către avocatul Dorin Cimil. A indicat că Raportul de evaluare

economică-contabilă a SRL „Cont-Asistent” a fost efectuat la solicitarea sa pentru

determinarea corectitudinii gestionării mijloacelor bănești, precum și corectitudinii

efectuării tranzacțiilor cu persoane afiliate, când dânsa a devenit deținătoarea a 100%

din capitalul social al societății. Informația din Raportul de constatări efective a

evaluatorului corespunde realității, inclusiv și suma care este indicată că a fost depusă

de Covaliov-Rusu Georgeta de 777 363,91 de lei corespunde. A confirmat că

Covaliov-Rusu Georgeta a împrumutat această sumă SRL „Cont-Asistent”, inclusiv și

dânsa a împrumutat societății bani, însă banii nu au fost gestionați corect.

Recurenta SRL „Fisavru”, reprezentată de avocatul Constantin Brănișteru în

cadrul ședinței instanței de recurs a susținut recursul înaintat și a solicitat admiterea

acestuia în sensul declarat, reiterând motivele de drept și de fapt indicate în cererea de

recurs.

A menționat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat probele prezentate eronat,

astfel au constatat greșit că sumele de bani drept împrumut urmau obligatoriu să fie

depuse doar în casieria întreprinderii. Covaliov-Rusu Georgeta era asociat unic la SRL

„Cont-Asistent” și ea depunea pe contul companiei sau în casierie suma împrumutată,

iar certificatul eliberat de BC „Victoriabank” SA demonstrează cert că Covaliov-Rusu

Georgeta a depus în perioada anilor 2010–2013 aproximativ 553 000 de lei cu

destinația împrumut de la fondator. Mai mult, în Raportul de audit efectuat la SRL

„Cont-Asistent”, este indicat că Covaliov-Rusu Georgeta fiind asociat unic, a depus pe

contul companiei 777 363,91 de lei, ca împrumuturi pe termen lung, fiind înregistrați

și recepționați de către SRL „Cont-Asistent”. Astfel, SRL „Cont-Asistent” urmează să-

și execute obligația de restituire a datoriei pretinse de SRL „Fisavru”.

Consideră că probele anexate la dosar, demonstrează transmiterea banilor de către

Covaliov-Rusu Georgeta drept împrumut SRL „Cont-Asistent”.

A accentuat că instanțele ierarhic inferioare corect au respins solicitarea de

nulitate a contractului de cesiune, or acesta nu este fictiv, iar de către partea adversă

nu a fost prezentat nici un temei legal de anulare a acestui contract. Contractul de

6

cesiune a creanței este un contract pur și simplu, nu este condiționat de executarea

cesiunii, SRL „Cont-Asistent” urmând să restituie datoria de aproximativ 165 000 de

lei rămasă.

Audiind explicațiile participanților la proces, studiind materialele dosarului și

verificând decizia 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului

de legalitate, în raport cu criticele invocate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție constată că se impune admiterea recursurilor, casarea deciziei recurate, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru motivele ce succed.

În temeiul art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că la data de 02

ianuarie 2010, 02 ianuarie 2011 și 04 ianuarie 2012, între persoana fizică Covaliov-

Rusu Georgeta, în calitate de împrumutător și SRL „Cont-Asistent”, în calitate de

împrumutat, au fost încheiate contractul nr. 1 în valoare de 125 910 lei (f.d.6, vol. 1),

nr.2 în valoare de 401 710 lei (f.d.7, vol. 1), nr. 3 în valoare de 249 744 de lei (f.d.8,

vol. 1), în total suma împrumutului constituind 777 364 de lei.

Potrivit pct. 2.2 din contactele de împrumut sus nominalizate, împrumutătorul va

acorda împrumutul împrumutatului, în decurs de 1 an zile lucrătoare.

Conform pct. 2.3 al contractelor, împrumutul se consideră acordat din momentul

transferării sumei împrumutului în interesul împrumutatului, în casieria entității și/sau

contul bancar indicat de către împrumutat în contractul de împrumut.

Pct. 2.5 al contractelor indică că termenul de rambursare a împrumutului este

solicitarea scrisă sau orală a împrumutătorului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la data de 01

octombrie 2013, prin contractul de cesiune de creanță nr. 1/10, persoana fizică

Cavaliov-Rusu Georgeta, a cesionat datoria totală în sumă de 777 364 de lei,

debitorului SRL „Cont-Asistent”, cedentului SRL „Fisavru”.

La data de 10 iunie 2019, SRL „Fisavru” a expediat în adresa SRL „Cont-

Asistent” o notificare prin care a informat debitorul SRL „Cont-Asistent” că SRL

„Fisavru”, este noul creditor, în temeiul contractului de cesiune de creanță, preluând

drepturile de creanță a lui Covaliov-Rusu Gheorgeta, față de SRL „Cont-Asistent” și

în termen de 15 zile de la recepționarea notificării, a solicitat restituirea datoriei în

sumă de 165 469,00 de lei, având în vedere compensarea parțială a prețului unui imobil

(f.d. 10, vol. 1).

Respectiv, la 09 august 2019 SRL „Fisavru” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Cont-Asistent”, solicitând încasarea din contul SRL „Cont-

Asistent” în beneficiul său a sumei de 165 469,00 de lei, cu titlu de împrumut

nerestituit, a sumei de 42 898,75 de lei, cu titlu de dobândă de întârziere, a cheltuielilor

de judecare a cauzei, compuse din suma de 6 256,05 de lei, cu titlu de taxă de stat și

cheltuielile de asistență juridică.

Iar, la 09 iunie 2020, SRL „Cont-Asistent” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Fisavru”, solicitând constatarea nulității absolute a contractului nr.

1/10 din 01 noiembrie 2013 de cesiune a creanțelor, încheiat la 01 noiembrie 2013 între

Covaliov-Rusu Georgeta și SRL „Fisavru”, ca fiind un act juridic fictiv și încasarea

7

din contul pârâtei în beneficiul său a taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică

în mărime de 7 000 de lei (f.d.4-13, vol. Ia).

Fiind investită cu examinarea cauzei în fond, prin hotărârea din 17 septembrie

2021, Judecătoria Orhei, sediul Central a respins cererea de chemare în judecată depusă

de către SRL „Fisavru” împotriva SRL „Cont-Asistent” și cererea de chemare în

judecată depusă de SRL „Cont-Asistent” împotriva SRL „Fisavru” (f.d. 90, 96-100,

vol. II).

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel

Chișinău, prin decizia din 15 septembrie 2022 a respins cererile de apel declarate de

SRL „Cont-Asistent” și SRL „Fisavru” și a menținut hotărârea din 17 septembrie 2021

a Judecătoriei Orhei, sediul Central (f.d.161, 162-175, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că obiecte ale

prezentului litigiu îl constituie contractul de împrumut nr. 1 din 02 ianuarie 2010, nr.2

din 02 ianuarie 2011 și nr. 3 din 04 ianuarie 2012, între persoana fizică Covaliov-Rusu

Georgeta, în calitate de împrumutător și SRL „Cont-Asistent”, în calitate de

împrumutat și contractul de cesiune de creanță nr. 1/10 din data de 01 octombrie 2013.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

urmează a fi notat faptul că prevederile art. 7 din Codul civil stabilesc că legea civilă

nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a

unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații

juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează

efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Prin urmare, ținând cont de circumstanțele cauzei și prevederile legale citate

supra, în litigiu dedus judecații urmează a fi aplicate prevederile Codului civil în

vigoare la data semnării contractelor, ce constituie obiect al litigiului.

În conformitate cu prevederile art. 512 alin. (1) din Codul civil, în virtutea

raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei

prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau

a nu face.

Conform art. 514 din Codul civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict)

și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Potrivit art. 666 alin. (1) din Codul civil, contract este acordul de voință realizat

între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting

raporturi juridice.

Prevederile art. 867 alin. (1) din Codul civil stabilesc că prin contractul de

împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți

(împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în

aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului

pentru care i-au fost date.

Iar, potrivit art. 556 alin. (1) din Codul civil, o creanță transmisibilă și sesizabilă

poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din

momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în

drepturile ce decurg din creanță.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție decelează că din normele

precitate rezultă că contractul de împrumut este un contract consensual, fiind valabil

încheiat la momentul realizării acordului de voință asupra tuturor condițiilor esențiale.

8

Împrumutul este un contract sinalagmatic, dând naștere la obligații reciproce

pentru ambele părți și un contract translativ de proprietate, împrumutatul devenind

proprietarul bunurilor împrumutate și suportând riscurile pieirii fortuite.

Astfel, obiectul contractului îl constituie banii sau alte bunuri fungibile. În cazul

împrumuturilor bănești predarea cu titlu de împrumut în vederea încheierii contractului

se poate face prin predarea titlului la purtător, prin predarea carnetului nominalizat pe

numele împrumutatului, esențial este că împrumutatul să poată dispune de sumele

împrumutate din momentul acordării împrumutului. Împrumutătorul este obligat să

transmită împrumutatului bani sau bunurile conform contractului de împrumut.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că instanțele

ierarhic inferioare au respins cererea de chemare în judecată privind încasarea

împrumutului din motiv că lipsește probarea transmiterii banilor împrumutatului, or

potrivit clauzelor contractuale stipulate în pct. 2.2, 2.3 din contractele de împrumut,

transmiterea mijloacelor financiare cu titlu de împrumut urma să se efectueze în termen

de un an, iar momentul transmiterii banilor reprezintă depunerea acestora la casieria

întreprinderii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanțele ierarhic

inferioare corect au stabilit că faptul remiterii sumelor de bani împrumutate reprezintă

o condiție pentru apariția obligației de restituire, însă pripit au stabilit că lipsește

probarea transmiterii banilor împrumutatului.

În litigiul dedus judecății este relevant că potrivit pct. 2.3 din contactele de

împrumut, care constituie obiect al prezentului litigiu, împrumutul se consideră acordat

din momentul transferării sumei împrumutului în interesul împrumutatului, în casieria

entității și/sau contul bancar indicat de către împrumutat în contractul de împrumut.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare eronat au stabilit că potrivit clauzelor

contractuale momentul transmiterii banilor reprezintă depunerea acestora la casieria

întreprinderii, or contractele prevăd mai multe modalități ale transmiterii sumei

împrumutului, inclusiv și prin depunerea la contul bancar al împrumutatului.

Mai mult, instanțele ierarhic inferioare au reținut lipsa unor acte primare de

evidență contabilă, transferul bănesc în casieria întreprinderii, alte date și extrase din

registre care să ateste plata prețului ca probă a transmiterii banilor împrumutatului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, la

materialele cauzei sunt anexate certificatele bancare emise de BC „Victoriabank” nr.

26, 27, 28 din 02 martie 2020 (f.d. 83-86, vol. I), în care se indică despre transmiterea

pe contul bancar al SRL „Cont-Asistent” a mijloacelor bănești cu titlu de împrumut de

la Covaliov-Rusu Georgeta.

La fel, de către SRL „Cont-Asistent” a fost prezentat Raportul de constatări

efective a auditorului privind determinarea corectitudinii gestionării mijloacelor

bănești, precum și corectitudinii efectuării tranzacțiilor cu persoane afiliate ale SRL

„Cont-Asistent”, pentru perioada a.2013 (f.d. 114-151, vol. I).

Suplimentar, în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs administratorul SRL

„Cont-Asistent”, Godoroja Alina a explicat că Raportul de constatări efective a

auditorului privind determinarea corectitudinii gestionării mijloacelor bănești, precum

și corectitudinii efectuării tranzacțiilor cu persoane afiliate ale SRL „Cont-Asistent”,

pentru perioada a. 2013 a fost efectuat la solicitarea sa, și datele indicate în el

corespund realității, totodată confirmând că Covaliov-Rusu Georgeta a împrumutat

9

suma de 777 363,91 de lei SRL „Cont-Asistent”, însă banii nu au fost gestionați corect

(înregistrarea audio anexată la materialele cauzei).

Ținând cont de circumstanțele reținute supra, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu a dat apreciere actelor menționate,

pentru a stabili cu certitudine dacă a avut loc sau nu transmiterea banilor

împrumutatului, prin ce nu a asigurat pe deplin dreptul părților de a fi auzite, nepunând

în discuția părților toate împrejurările de fapt sau de drept relevante care au fost

invocate de acestea.

Or, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor procesuale,

preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea

actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea

părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la

adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează

părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri

necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la

proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, aspectele

reținute mai sus conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța de apel nu

corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar

modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel nu poate echivala cu

soluționare efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă casarea deciziei instanței de apel și

trimiterea cauzei la rejudecare.

Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea

egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una

din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu este unul

din elementele noțiunii mai largi de „proces echitabil”, ce impune fiecărei părți să i se

ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții care să nu o plaseze

într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl contra Suediei,

hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra Suediei, hotărârea 1997-

1/24 noiembrie 1997).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că art. 20 din

Constituția Republicii Moldova prevede că, orice persoană are dreptul la satisfacție

efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează

drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost analizate

cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care

judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă

și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță,

precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile

diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state

10

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk

împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat

cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României

din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997,

paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în

repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei

decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit

include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o

obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că,

este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv

de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, instanțele de judecată,

trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar

având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce

implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces

echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci

să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se

rezume doar la probarea concluziilor unei părți.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că cele

menționate mai sus nu pot fi corectate în ordine de recurs, din cauza specificului

acestora.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile, a casa integral decizia 15

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

La rejudecare, instanța de apel urmează să ia în considerare cele menționate și

reexaminând cauza să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al participanților la proces la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Cont-

Asistent”, reprezentată de avocatul Bagrin Aurelia și Societatea cu Răspundere

Limitată „Fisavru”.

Se casează integral decizia 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Fisavru” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Cont-

Asistent” privind încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată și la cererea

de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Cont-Asistent”

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Fisavru” privind constatarea nulității

11

contractului de cesiune de creanță și compensarea cheltuielilor de judecată și se trimite

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Aliona Donos

Ion Malanciuc

12