3ra-79/24 — privind anularea hotărârilor si dispozitiilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea hotărârilor si dispozitiilor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-79/24 — privind anularea hotărârilor si dispozitiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-79/24
2-23172981-01-3ra-22012024
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Jud: O. Țurcan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: V. Sîrbu, V. Negru, A. Braga)
Î N C H E I E R E
29 ianuarie 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
judecători Aliona Donos
Ghenadie Eremciuc
examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Duca,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Ion Duca împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale
Chișinău nr. 1, Consiliului Electoral al Circumscripției orășenești Sîngera nr.1/4 și
Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Valeriu Popa, privind anularea hotărârilor
și dispozițiilor,
împotriva deciziei din 19 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul depus de Ion Duca și s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă:
La 04 decembrie 2023, Ion Duca a depus acțiune în contencios administrativ
împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1,
Consiliului Electoral al Circumscripției or.Sîngera nr.1/4 și Comisiei Electorale
Centrale, persoană terță Valeriu Popa, privind anularea hotărârilor și dispozițiilor.
În argumentarea cererii, reclamantul a menționat că, prin răspunsul
nr.49/02/CECEMC nr.l din 21 noiembrie 2023, emis de Consiliul Electoral al
Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, a fost informat că, la data de 06
noiembrie 2023, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale or. Sîngera nr.1/4 a
adoptat hotărârea nr.48 cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale generale
din 05 noiembrie 2023, în Circumscripția Electorală or. Sîngera nr.1/4 și validarea
mandatului de primar al or. Sîngera, mun. Chișinău.
A menționat reclamantul că, la 05 noiembrie 2023, a depus o contestație cu privire
la incidentul grav produs în biroul secției de votare nr. 1/265, prin care un alegător a
ieșit din secția de votare cu buletinele de vot.
A susținut că, prin scrisoarea din 05 noiembrie 2023 a fost informat Consiliul
Electoral al Circumscripției Electorale or. Sîngera nr.1/4 că a fost sesizat Inspectoratul
de Poliție Botanica, mun. Chișinău, însă, până la adresarea în instanța de judecată, pe
cazul respectiv, nu a fost emisă vreo hotărâre.
1
A mai menționat reclamantul că, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale
or. Sîngera nr.1/4 a fost informat despre contestațiile depuse, în termenul stabilit de lege
de depunere a contestațiilor. Iar, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale
municipale Chișinău nr.l a cunoscut despre contestația depusă în data de 05 noiembrie
2023, fapt ce rezultă din conținutul răspunsului nr.40/02/CECEMC nr.l din 08
noiembrie 2023.
În continuare, cu referire la prevederile art.174 din Codul electoral, reclamantul a
relevat că, confirmarea legalității alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023 în
Circumscripția Electorală or. Sîngera nr. 1/4 și validarea mandatului de primar al or.
Sîngera, mun. Chișinău, putea avea loc doar după soluționarea definitivă de către
organele electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform
procedurilor stabilite.
În acest sens, reclamantul a indicat că, prin răspunsul nr.49/02/CECEMC nr.1 din
21 noiembrie 2023, în conformitate cu art. 46 din Codul electoral, a fost informat despre
faptul că, consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi și birourile electorale
constituite în condițiile prezentului cod își încetează activitatea și se consideră dizolvate
de drept la data confirmării rezultatelor alegerilor și a validării mandatelor de către
autoritatea competentă, dar nu mai devreme de soluționarea tuturor contestațiilor
depuse în perioada electorală. Membrii consiliului electoral de circumscripție de nivelul
al doilea, cu excepția președintelui, își încetează activitatea la data confirmării
rezultatelor alegerilor și validării mandatelor, dar nu mai devreme de soluționarea
definitivă a tuturor contestațiilor depuse în perioada electorală.
Astfel, reclamantul a susținut că, din conținutul răspunsului nr.49/02/CECEMC
nr.l din 21 noiembrie 2023 rezultă că dispoziția nr.44 din 28 noiembrie 2023 și
dispoziția nr.45 din 29 noiembrie 2023 ale Consiliului Electoral al Circumscripției
Electorale municipale Chișinău nr. l, sunt ilegale.
La 08 decembrie 2023, Ion Duca a depus cerere de concretizare a cerințelor din
acțiune, solicitând anularea hotărârii nr. 214 din 30 noiembrie 2023 a Consiliului
Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, anularea hotărârii nr.
48 din 06 noiembrie 2023 a Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale or. Sîngera
nr. 1/4, anularea dispoziției nr. 44 din 28 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. l, în partea examinării cererii
prealabile depuse de Ion Duca împotriva hotărârii Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale or. Sîngera nr.1/4, nr. 48, cu privire la confirmarea legalității
alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023 în Circumscripția Electorală or.
Sîngera nr. 1/4 și validarea mandatului de Primar al or. Sîngera, mun. Chișinău,
anularea dispoziției nr. 45 din 29 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, în partea examinării cererii
prealabile depusă de Ion Duca împotriva hotărârii Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale or. Sîngera nr. 1/4, nr. 48, cu privire la confirmarea legalității
alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023 în Circumscripția Electorală or.
Sîngera nr. 1/4 și validarea mandatului de Primar al or. Sîngera, mun. Chișinău (f.d.
52).
Prin încheierea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost atras în calitate de persoană terță Valeriu Popa (f.d. 58).
2
Prin hotărârea din 14 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ion Duca (f.d.88, 89/94).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 decembrie 2023, prin
intermediul poștei electronice, la 18 decembrie 2023, prin intermediul cancelariei
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, Ion Duca a depus apel nemotivat (f.d.97; 98), iar
la 21 decembrie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală
a Curții de Apel Chișinău, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 14
decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu
emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea, deoarece concluziile instanței
de judecată expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, indicând
și asupra încălcării normelor de drept material și de drept procedural (f. d. 102/107).
Prin decizia din 19 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
depus de Ion Duca și s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.156, 157/164).
Pentru a decide astfel, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a
concluzionat că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și
elucidate pe deplin de către instanța de fond, hotărârea fiind întemeiată, adoptată cu
aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material
și procedural.
Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, analizând prevederile art. 91
alin. (3), art. 96 alin. (1), art.174 alin. (2) din Codul electoral, a conchis că alegațiile
apelantului precum că Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale
Chișinău nr.1 și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale or. Sîngera nr.1/4 nu
erau în drept de a examina contestațiile, deoarece acestea erau dizolvate de drept de la
data confirmării rezultatelor alegerilor și validării mandatelor, sunt neîntemeiate. Or,
legiuitorul a prevăzut în mod expres la art.46 alin.(1) din Codul electoral că, consiliile
electorale de circumscripție de nivelul întâi și birourile electorale constituite în
condițiile prezentului cod își încetează activitatea și se consideră dizolvate de drept la
data confirmării rezultatelor alegerilor și a validării mandatelor de către autoritatea
competentă, dar nu mai devreme de soluționarea tuturor contestațiilor depuse în
perioada electorală.
În acest sens, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a notat că, la caz,
nu este întrunită a doua condiție impusă de legiuitor pentru a se considera dizolvate
Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1 și Consiliul
Electoral al Circumscripției Electorale or. Sângera nr.1/4.
Cu referire la solicitarea apelantului privind verificarea legalității dispozițiilor nr.44
din 28 noiembrie 2023 și nr. 45 din 29 noiembrie 2023, Completul de judecată al Curții
de Apel Chișinău, cu referire la prevederile art.15 din Codul administrativ, a relevat că
dispozițiile nominalizate nu pot să constituie obiect distinct al contenciosului
administrativ, dat fiind că reprezintă o operațiune administrativă, or, prin acestea s-a
dispus convocarea ședinței extraordinare a organului electoral.
La caz, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a notat că, obiect al
acțiunii în contencios administrativ îl constituie verificarea legalității actelor
administrative – hotărârea nr.214 din 30 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1 și hotărârea nr.48 din 06 noiembrie
2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale or. Sîngera nr.1/4.
3
În continuare, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, analizând
pretențiile apelantului cu privire la anularea hotărârii nr.214 din 30 noiembrie 2023 a
Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1 și hotărârii
nr.48 din 06 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale or.
Sîngera nr.1/4, în raport cu circumstanțele cauzei, a conchis că soluția instanței de fond
este justă, or, nu se constată temeiuri de fapt pentru admiterea acțiunii.
La fel, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a menționat că nu poate fi
reținut argumentul apelantului cu referire la existența contestației depuse de Ion Duca în
data de 05 noiembrie 2023, care nu a fost soluționată, iar conform art.174 din Codul
electoral, ar împiedica confirmarea rezultatelor alegerilor. Or, din actele prezentate și
poziția expusă de apelant rezultă cert că, la data adoptării hotărârii nr.48 din 06 noiembrie
2023, contestația depusă de Ion Duca, la 05 noiembrie 2023, nu se afla spre examinare
la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale or. Sîngera 1/4, dar se afla pentru
soluționare, conform competenței, la Inspectoratul de Poliție Botanica, mun. Chișinău.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a
considerat justă concluzia instanței de fond asupra faptului că actele administrative
individuale defavorabile contestate de reclamant și decizia adoptată în procedura
prealabilă respectă cerințele de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, motiv din
care cererea de apel s-a considerat neîntemeiată și a fost respinsă.
La 19 ianuarie 2024, Duca Ion a depus cerere de recurs (f.d. 169), iar la 22 ianuarie
2024 a depus recursul suplimentar (f.d. 172/179), împotriva deciziei din 19 ianuarie
2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii din 14 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea.
În motivarea recursului, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței,
similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, indicând
că apreciază decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond drept o ilegalitate
evidentă.
Suplimentar, a menționat că, judecătorul din cadrul Curții de Apel Chișinău,
Veronica Negru, anterior a făcut parte din completul de judecători, care au emis
hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca
neîntemeiată acțiunea depusă de Ion Duca împotriva Comisiei Electorate Centrale cu
privire la anularea hotărârii nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea ce vizează
examinarea cererilor nr. CEC-10ALG/86 din 07 noiembrie 2023 si nr. CEC7/9859 din
08 noiembrie 2023, cu obligarea renumărării buletinelor de vot pentru alegerea
primarului in or. Sîngera si a consilierilor in Consiliul or. Sîngera din cadrul alegerilor
locate generate din 05 noiembrie 2023, menținută prin încheierea din 18 noiembrie
2023 a Curții Supreme de Justiție, nr.3ra-1105/23.
Reieșind din cele menționate, a relevat că era oportun ca judecătorul din cadrul
Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru, să declare abținere de la examinarea cauzei
date, din considerentul că anterior a luat parte la judecarea unei cauze conexe în ordine
de apel, întru evitarea suspiciunilor de imparțialitate și neobiectivitate, în temeiul art.
20, 21 din Codul de procedură civilă, art. 15 alin. (l) lit. a)-e) din Legea privind statutul
judecătorului și art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Dreptului Omului și a
Libertăților Fundamentale.
4
La 22 ianuarie 2024, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,
Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa
intimaților copia recursului depus de Ion Duca, împotriva deciziei din 19 ianuarie 2024
a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței (f.d.182).
La 23 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.186), Comisia
Electorală Centrală a prezentat referința la recursul depus de Ion Duca, împotriva
deciziei din 19 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat, în temeiul
art. 218 alin. (1), lit. a) din Codul administrativ, respingerea recursului, cu menținerea
deciziei din 19 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d.187/188).
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de
activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate
prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă
această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.
În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,
termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând
cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea
sau a fost adoptată hotărârea.
Alin. (8) al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios
administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se
efectuează în termenul stabilit la alin. (1).
Din actele cauzei rezultă că, la 19 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate.
Copia deciziei integrale din 19 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 19 ianuarie
2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei
(f.d. 165).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță,
calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, cererea
de recurs a fost depusă în mod electronic, la 19 ianuarie 2024 (f.d. 168) și recursul
suplimentar, la 22 ianuarie 2024 (f.d. 172/179).
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ion Duca, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este
admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se
schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau
decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau
decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța
nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
5
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)
lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere
la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la
rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu
au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,
completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind
inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se
comunică părților.
Alin. (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil
în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.
Din analiza acestor prevederi rezultă că, admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente
și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și
cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale
încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel
contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca
neîntemeiate alegațiile recurentului, invocate în cererea de recurs, cu privire la faptul
că judecătorul Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru, urma să se abțină de la
examinarea prezentei cauze de contencios administrativ, în ordine de apel, din motiv că
a făcut parte din completul de judecători care ar fi examinat o altă cauză conexă (cauza
de contencios administrativ nr.3-205/23, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Ion Duca împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea
hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1575 din 10 noiembrie 2023, în partea ce
vizează examinarea cererilor nr. CEC-10ALG/86 din 07 noiembrie 2023 și nr.
CEC7/9859 din 08 noiembrie 2023, cu obligarea renumărării buletinelor de vot pentru
alegerea primarului în or. Sîngera și a consilierilor în Consiliul or. Sîngera din cadrul
alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023).
Or, în prezenta cauză de contencios administrativ, Ion Duca a solicitat verificarea
legalității actelor administrative, cu anularea hotărârii nr. 214 din 30 noiembrie 2023 a
Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, anularea
hotărârii nr. 48 din 06 noiembrie 2023 a Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale
6
or. Sîngera nr. 1/4, anularea dispoziției nr. 44 din 28 noiembrie 2023 a Consiliului
Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. l, în partea examinării
cererii prealabile depuse de Ion Duca împotriva hotărârii Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale or. Sîngera nr.1/4, nr. 48, cu privire la confirmarea legalității
alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023 în Circumscripția Electorală or. Sîngera
nr. 1/4 și validarea mandatului de Primar al or. Sîngera, mun. Chișinău, anularea
dispoziției nr. 45 din 29 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției
Electorale municipale Chișinău nr. 1, în partea examinării cererii prealabile depusă de
Ion Duca împotriva hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale or.
Sîngera nr. 1/4, nr. 48, cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale generale din
05 noiembrie 2023 în Circumscripția Electorală or. Sîngera nr. 1/4 și validarea
mandatului de Primar al or. Sîngera, mun. Chișinău (f.d. 52).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, participarea
judecătorului din cadrul Curții de Apel Chișinău, Veronica Negru, la examinarea unor
cauze similare nu poate fi calificată drept o expunere a opiniei care are legătură directă
cu cauza dată și prin urmare, nu a constituit un impediment în participarea judecătorului
la examinarea prezentei cauze în ordine de apel.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,
motivele invocate în recursul declarat de Ion Duca nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.
Mai mult ca atât, în cererea de recurs depusă de Ion Duca, împotriva deciziei din
19 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, recurentul nu a indicat nici unul din
temeiurile prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că,
recursul depus de către Ion Duca conține obiecții de fapt și de drept similare celor
expuse în cererea de chemare în judecată, precum și în cererea de apel, care au fost
analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, dezvoltarea
recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate
a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este
suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară
motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii
față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul
nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea
greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și
în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
7
Completul de judecată accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și
în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont,
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder vs. Regatul Unit,
pct. 38; cauza Stanev vs. Bulgara (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (cauza Luordo vs. Italia, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services vs.
Franța, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten
vs. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers vs. Suedia din 09 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Ion Duca, împotriva
deciziei din 19 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230, 2451, 246
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Ion Duca, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Aliona Donos
Ghenadie Eremciuc
8