3r-310/23 — privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile

Dosarul nr. 3r-310/23 2-23109247-01-3r-22112023 Prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) D E C I Z I E 17 ianuarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând recursul depus de Anatoli Jurcov, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Jurcov, Vitalii Jurcov și Valentina Jurcov împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a mențiunilor privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul vizat, împotriva încheierii din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a declarat inadmisibilă cererea depusă de Anatoli Jurcov împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind executarea hotărârii judecătorești în latura radierii din Registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în baza actelor juridice recunoscute nule prin hotărâre judecătorească, c o n s t a t ă: La 20 decembrie 2022, Anatoli Jurcov a depus la Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni cerere de chemare în judecată, concretizată la 25 mai 2023 împotriva IP „Agenția Servicii Publice” solicitând executarea hotărârii nr. 2-326/18 din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, prin obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, serviciul cadastral teritorial Dondușeni,

să radieze din Registrul bunurilor imobile toate mențiunile privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul vizat și încasarea prejudiciului material și moral (f.d.3-5; 73-74). Prin încheierea din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, Vitalii Jurcov și Valentina Jurcov s-au introdus în proces, în calitate de reclamanți (f.d.62-63). Prin încheierea din 27 iunie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, s-a admis cererea Agenției Servicii Publice, serviciul cadastral teritorial Dondușeni privind strămutarea cauzei. Cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Jurcov, Vitalii Jurcov și Valentina Jurcov împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a mențiunilor privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul vizat și încasarea prejudiciului material și moral s-a strămutat la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d.139-141).

Prin încheierea din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-au separat pretențiile de drept civil ale reclamantului Anatoli Jurcov privind încasarea 1 prejudiciului material și moral cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești în sumă de 12000 de lei și 15000 de euro de pretenția de contencios administrativ privind obligarea executării hotărârii Judecătoriei Soroca nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019. S-a declinat în favoarea Curții de Apel Bălți, pretenția reclamantului Anatoli Jurcov privind obligarea executării hotărârii Judecătoriei Soroca nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019. S-a declinat în favoarea judecătorului specializat în materie de drept civil al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pretenția reclamantului Anatoli Jurcov privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești în sumă de 12000 de lei și 15 000 de euro.

S-a remis cauza de contencios administrativ separată la cererea reclamantului Anatoli Jurcov împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind obligarea executării hotărârii nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, Curții de Apel Bălți, pentru examinare după competență, în conformitate cu art.249 alin.(2) din Codul administrativ. S-a remis cauza civilă separată la cererea de chemare în judecată a reclamantului Anatoli Jurcov împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești în sumă de 12000 de lei și 15 000 de euro, spre redistribuire aleatorie unui judecător specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.157-158).

Prin încheierea din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a declarat inadmisibilă cererea depusă de Anatoli Jurcov împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind executarea hotărârii nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central în latura radierii din Registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în baza actelor juridice recunoscute nule prin hotărârea nr. 26-2-3021-26102016 din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Drochia (f.d.170). La 07 noiembrie 2023, Anatoli Jurcov a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii instanței de apel și pronunțarea unei noi încheieri privind obligarea pârâtei să prezinte Registrul bunurilor imobile cu modificările efectuate în baza hotărârii judecătorești (f.d.176-180).

În motivarea cererii de recurs, Anatoli Jurcov a invocat faptul că încheierea instanței de apel contestată a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural, întrucât, la caz, Curtea de Apel Bălți urma să oblige IP „Agenția Servicii Publice” să execute hotărârea definitivă și irevocabilă din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, respectiv să admită cererea sa de chemare în judecată. La 22 noiembrie 2023, la adresa electronică a IP „Agenția Servicii Publice” a fost expediată copia recursului depus de Anatoli Jurcov. Prin referința depusă la 23 noiembrie 2023, IP „Agenția Servicii Publice” a solicitat restituirea recursului înaintat de Anatoli Jurcov, întrucât a fost depus contrar dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art.9 alin. (1) al Legii privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995, și art. 24 alin. (1), art.426 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că deși, textul normelor de drept evocate statuează despre limba oficială de procedură, instanțele 2 au obligația de a corela aceste prevederi legale cu situația de fapt. La caz, Anatoli Jurcov se află în detenție în Penitenciarul nr. 17-Rezina, unde își ispășește pedeapsa. Recurentul a afirmat că limba rusă este limba pe care o posedă, ceea ce și determină prezentarea actelor în limba cunoscută de el. Astfel, obligarea recurentului de a prezenta cererea de recurs în limba de stat, având în vedere că posedă limba rusă și se află în custodia statului, precum și este în imposibilitate de a beneficia de serviciile unui traducător autorizat pentru a prezenta recursul în limba de stat, nu ar duce decât la îngrădirea dreptului lui Anatoli Jurcov de acces liber la justiție și la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Iar, una dintre prerogativele instanțelor de judecată este asigurarea persoanelor aflate în custodia statului cu dreptul de acces la justiție în limitele legislației în vigoare, or, acesta este un element inerent garantării dreptului la un proces echitabil. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 04 octombrie 2023 și recepționată de Anatoli Jurcov, prin intermediul oficiului poștal la 02 noiembrie 2023 (f.d. 175). Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Anatoli Jurcov la 07 noiembrie 2023, este în termen. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de Anatoli Jurcov, de a anula încheierea din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei spre judecare în instanța competentă - Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, din următoarele motive.

Potrivit art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În sensul art. 219 alin. (1)-(4) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. 3 Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate. Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere. În temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169– 171. În conformitate cu art.427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

Din materialele cauzei rezultă că la 20 decembrie 2022, Anatoli Jurcov a depus la Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni cerere de chemare în judecată, concretizată la 25 mai 2023 împotriva IP „Agenția Servicii Publice” solicitând executarea hotărârii nr. 2-326/18 din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, prin obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, serviciul cadastral teritorial Dondușeni, să radieze din Registrul bunurilor imobile toate mențiunile privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul vizat și încasarea prejudiciului material și moral (f.d.3-5; 73-74). Prin încheierea din 19 aprilie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, Vitalii Jurcov și Valentina Jurcov s-au introdus în proces, în calitate de reclamanți (f.d.62-63).

Prin încheierea din 27 iunie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, s-a admis cererea Agenției Servicii Publice, serviciul cadastral teritorial Dondușeni privind strămutarea cauzei. Cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Jurcov, Vitalii Jurcov și Valentina Jurcov împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a mențiunilor privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul vizat și încasarea prejudiciului material și moral s-a strămutat la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d.139-141).

Prin încheierea din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-au separat pretențiile de drept civil ale reclamantului Anatoli Jurcov privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești în sumă de 12000 de lei și 15000 de euro de pretenția de contencios administrativ privind obligarea executării hotărârii Judecătoriei Soroca nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019. S-a declinat în favoarea Curții de Apel Bălți, pretenția reclamantului Anatoli Jurcov privind obligarea executării hotărârii Judecătoriei Soroca nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019. S-a declinat în favoarea judecătorului specializat în materie de drept civil al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pretenția reclamantului Anatoli Jurcov privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești în sumă de 12000 de lei și 15 000 de euro.

S-a remis cauza de contencios administrativ separată la cererea reclamantului Anatoli Jurcov împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind obligarea executării 4 hotărârii nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, Curții de Apel Bălți, pentru examinare după competență, în conformitate cu art.249 alin.(2) din Codul administrativ. S-a remis cauza civilă separată la cererea de chemare în judecată a reclamantului Anatoli Jurcov împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești în sumă de 12000 de lei și 15 000 de euro, spre redistribuire aleatorie unui judecător specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.157-158).

Prin încheierea din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a declarat inadmisibilă cererea depusă de Anatoli Jurcov împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind executarea hotărârii nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central în latura radierii din Registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în baza actelor juridice recunoscute nule prin hotărârea nr. 26-2-3021-26102016 din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Drochia (f.d.170). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost emisă cu încălcarea normelor de drept ce reglementează competența jurisdicțională pentru acțiunea în contencios administrativ, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție contestat, nu poate fi menținut ca legal și întemeiat.

În susținerea concluziei enunțate instanța de recurs menționează următoarele. Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Potrivit art. 17 al Codului administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

În corespundere cu art. 20 al Codului administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Articolul 21 alin.(1)-(3) al Codului administrativ, stipulează că Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decît în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.

Conform art. 39 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. 5 Iar potrivit art. 189 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci cînd autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. Articolul 206 al Codului administrativ prevede felurile acțiunilor în contencios administrativ.

Astfel, conform alin. (1) lit. a)-e) și alin. (2) ale art. 206 din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Așadar, instanța de recurs analizând cererea de chemare în judecată și probele anexate la materialele cauzei constată că Anatoli Jurcov, prin prezenta cerere de chemare în judecată, a înaintat o nouă acțiune în obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, serviciul cadastral teritorial Dondușeni, să radieze din Registrul bunurilor imobile toate mențiunile privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul cu nr. cadastral xxxxx și încasarea prejudiciului material și moral.

Or, prin decizia din 14 decembrie 2021, Curtea de Apel Bălți a casat hotărârea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central în partea în care s-a dispus obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, prin intermediul Serviciului Cadastral Teritorial Dondușeni, să radieze din Registrul bunurilor imobile toate înscrierile efectuate în baza actelor juridice recunoscute nule prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 14 iunie 2017 și, în această parte, a pronunțat o hotărâre nouă, prin care a menționat că prezenta hotărâre servește temei pentru Agenția Servicii Publice, prin intermediul Serviciului Cadastral Teritorial Dondușeni, de a radia din Registrul bunurilor imobile toate înscrierile efectuate în baza actelor juridice recunoscute nule prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 14 iunie 2017. În rest, a menținută fără modificări hotărârea primei instanțe.

Astfel, instanța de recurs relevă că, la caz, nu a fost păstrată mențiunea obligării IP „Agenția Servicii Publice”, să radieze din Registrul bunurilor imobile toate mențiunile privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul cu nr. cadastral xxxxx. Respectiv, acțiunea depusă de Anatoli Jurcov nu constituie și nu poate constitui, o procedură de executare, atât timp cât instanța de judecată nu a emis un act de dispoziție în acest sens.

Prin urmare, instanța de recurs reiterează că pretenția înaintată de Anatoli Jurcov față de IP „Agenția Servicii Publice”, serviciul cadastral teritorial Dondușeni, 6 cu privire la obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a tuturor mențiunilor privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul cu nr. cadastral xxxxx, constituie o cerință nouă de obligare a IP „Agenția Servicii Publice” la îndeplinirea acțiunilor ce îi revin, cerință care se încadrează în prevederile art.206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ (acțiune în obligare).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, deși Codul administrativ la art. 191 alin. (1), prevede expres că în afara cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, contrar normei enunțate, prin încheierea din 17 iulie 2023, în urma separării pretențiilor de drept civil ale reclamantului Anatoli Jurcov privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin neexecutarea hotărârii judecătorești în sumă de 12000 de lei și 15000 de euro de pretenția de contencios administrativ privind obligarea executării hotărârii Judecătoriei Soroca nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019, a declinat în favoarea Curții de Apel Bălți, pretenția reclamantului Anatoli Jurcov privind obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, serviciul cadastral teritorial Dondușeni, să radieze din Registrul bunurilor imobile toate mențiunile privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul cu nr. cadastral xxxxx și a remis prezenta pretenție Curții de Apel Bălți, pentru examinare după competență, în conformitate cu art.249 alin. (2) din Codul administrativ, catalogând-o în sensul executării hotărârii nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca.

Or, la caz, competentă să examineze prezenta pretenție privind obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, serviciul cadastral teritorial Dondușeni, să radieze din Registrul bunurilor imobile toate mențiunile privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul cu nr. cadastral xxxxx era anume a Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. În acest sens, art. 198 alin. (2) din Codul administrativ, prevede că dacă constată că nu este competentă teritorial sau material, instanța de judecată transmite acțiunea în contencios administrativ instanței de judecată competente printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. La rândul său, Curtea de Apel Bălți nu a înlăturat omisiunea admisă de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, reținând greșit spre soluționare acțiunea depusă de Anatoli Jurcov privind obligarea executării hotărârii nr.2-326/18 din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Soroca.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție decelează că prezenta cauză de contencios administrativ, reieșind din obiectul și pretențiile formulate, a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale, ceea ce duce la casarea inevitabilă a actului judecătoresc de dispoziție contestat. De altfel, acest argument a fost invocat și de IP „Agenția Servicii Publice” în referința depusă la cererea de chemare în judecată. Deopotrivă, art. 197 din Codul administrativ statuează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Așa fiind, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să 7 analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile CEDO, potrivit căreia exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

În contextul dat, instanța de recurs prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group, A.S. împotriva Slovaciei, pct. 61). În același timp, art. 6 § 1 CEDO, garantează ca prim aspect al procesului echitabil, înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând, având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul constatării încălcării normelor de drept procedural și anume că actul de dispoziție judecătoresc a fost pronunțat cu încălcarea competenței jurisdicționale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu anularea încheierii din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți și cu restituirea cauzei Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani conform competenței, pentru examinarea pretenției reclamanților Anatoli Jurcov, Vitalii Jurcov și Valentina Jurcov privind obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, serviciul cadastral teritorial Dondușeni, să radieze din Registrul bunurilor imobile toate mențiunile privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul cu nr. cadastral 3401114.146.01.020.

În conformitate cu art. 195, art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ și art.427 lit.b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul depus de Anatoli Jurcov. Se anulează încheierea din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți. Se restituie cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Jurcov, Vitalii Jurcov și Valentina Jurcov împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” privind obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a mențiunilor privind persoanele înregistrate cu drept de proprietate în imobilul vizat Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, conform competenței.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Aliona Miron judecătorul judecătorii Ion Malanciuc Diana Stănilă 8